2,933 matches
-
Diplomă de Excelență pentru activitate de producție, cercetare și marketing 2001 Ziarul Bucharest Business Week (Swiss Leadership Awards): Antreprenorul anului 2001. În domeniul apelor minerale: Dorna, Poiana Negri (rebranduire), Izvorul Alb, Mama Căpșuna, Ăla Bala Portocala, Meridor, Gustul Iubirii, AQUA Carpatica În domeniul lactatelor și brânzeturilor: LaDORNA, LaDORNA Bio, La DORNA Cappuccino, LaDORNA Amaretto, LaDORNA Lady Milk, LaDORNA Iaurt grecesc, LaDORNA Iaurt a la grec, Lăptic cu ciocolată, Perle de brânzică cu smântână, Euroferme Dobrogea și Transilvania, Vinuri: Chateau Valvis, Domeniile
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]
-
Ceahlău a Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
deșert. Se găsesc în zonele mai calde, în sud sau în vestul țării, în păduri rare de foioase, în jurul fagilor, stejarilor, preferând pantele expuse la soare. Numită și trufa albă de Transilvania este o trufă specifică climatului românesc din bazinul carpatic, în special în Ardeal. Are o culoare care imită marmura, un miros foarte puternic și poate ajunge la o greutate de 650 g. Se găsește uneori și la suprafața pământului. Perioada optimă de recoltare este iunie-octombrie. Este numită și trufa
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
(sau Bazinul Carpatic, ori Depresiunea Panonică) este un mare bazin de sedimentare situat în estul Europei Centrale precum și pe o mică porțiune din Europa de Est, fiind un subsistem al sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan. În sistemul său intră un număr de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
estică (Marea Câmpie Ungară, inclusiv Câmpia Slovacă de Est), precum și Munții insulari ai Panoniei - situați în sudul acesteia. Arealele geografice adiacente sunt Câmpiei Panonice sunt denumite uneori ca fiind peri-panonice. Dacă în literatura geografică ungară se folosește termenul de „Bazin Carpatic” ("Kárpát-medence"), în cea care aparține limbilor slave din sud (sârbă - Панонски басен / Panonski Basen, bosniacă - Panónska nizija, croată - Panónska nizina, slovenă - Panónska kotlina ), precum și limbilor slovacă ("Panónska Kotlin"), română și germană ("Pannonisches Becken") s-a încetățenit termenul de „Bazin Panonic
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
maghiară diferite subdiviziuni ale Munților Carpați (Carpații Occidentali Interiori, Carpații Orientali Interiori, Carpații Meridionali, uneori chiar și Podișul Transilvaniei sau chiar întreaga zonă a Carpaților de Vest sunt - în contextul unor diviziuni geopolitice tradiționale, considerate drept făcând parte din Bazinul Carpatic. În structura fundamentului Bazinului Panonic intră două blocuri tectonice structurale crustale, Pelso și Tisza. Regiuni istorice din , sau care cuprind părți ale acesteia, sunt:
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
grupul Fidelis. Stegarii reprezintă denumirea suporterilor echipei FC Brașov. Cea mai veche grupare este Flank Ultra, înființată în anul 1998. De-a lungul vremii au apărut și alte grupări, precum Delinquent, formată în 2007, dar și grupările Provincial sau Forza Carpatica. Suporterii brașoveni au o relație strânsă cu suporterii echipelor Gaz Metan Mediaș și Ceahlăul Piatra-Neamț. Rude Boys reprezintă singura galerie care susține, în prezent, echipa Gaz Metan Mediaș. Primele grupări au apărut în anul 2000: Ultra Med, Gruppo Bianco Nero
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
fosile umane și unelte descoperite în Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful Țâfla). Însă, cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în arealele înalte ale platformei aparțin perioadelor preromană și romană. Această situație se datorează atât poziției geografice în ansamblul regional carpatic, cât și caracteristicilor locale ale reliefului: multitudinea culmilor prelungi, a platourilor și a formațiunilor calcaroase. În acest context nu pot fi omise condițiile climatice favorabile, manifestate prin efecte de foehn și adăpost, hidrografia, vegetația forestieră etc. În prezent se remarcă
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, la limita vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) în bazinul Văii Budacului, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița (satul Budacu de Sus). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului, în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș), la baza nord-estică a "Vârfului Țiganca" din nord-vestul Munților Călimani (ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița-Bârgăului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu specii aflate pe lista roșie a IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică, brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure). Reportaje
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
germani, care foloseau plute pentru transportul lemnului tăiat la gaterele din Vișeu. Construcția căii ferate forestiere a început în 1932, într-o perioadă în care acest tip de căi ferate era foarte la modă în Europa, în special în zona Carpatică. Ecartamentul îngust era necesar pentru a permite căii ferate să urmeze traseul sinuos al râului. La urcare, locomotiva împingea vagoanele goale pentru lemn, iar la coborâre, greutatea lemnului, coroborată cu gravitația, permitea trenului să coboare până în Vișeu de Sus. Pe
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
pițigoi mare ("Parus major"), aușel cu cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis").
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
de 977 hectare. Rezervatia reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii Brașovului, aflată în nord-estul Munților Baraolt (grupa muntoasă a Carpaților de Curbura, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor), în lunca dreapta a Oltului. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
Călțun), morene, culmi abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în sud-estul județului Caraș-Severin la poalele Munților Cernei (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor), pe teritoriul administrativ al orașului Băile Herculane. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a -III-a - zone protejate") și se întinde
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în Munții Pădurea Craiului (partea de nord-vest a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunelor Vadu Crișului și Șuncuiuș și este străbătută de drumul județean DJ108I care leagă satul Bălnaca de Birtin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Buntești. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii subarctice de "Salix") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor. În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a fi
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Mureș ("Depresiunea Praid-Sovata"), la poalele sud-vestice ale Munților Gurghiului (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor), pe teritoriul administrativ al orașului Sovata. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]