63,388 matches
-
acea complicație de trăiri și stări înălțătoare și coborâtoare pe care le presupune iubirea. Și astăzi Tanti Eugenia fremăta la auzul literei D cu aceeași intensitate din liceu când se striga catalogul, ca și cum i-ar suna un cor de îngeri. Catalogul, în care numele lor erau unul sub altul, întâi al lui, apoi al ei, este singura construcție viabilă în care ei vor rămâne uniți sau învecinați pentru totdeauna. Și existența ei se desfășura mai mult sau mai puțin intens între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zilnic succesul realizărilor și eroismul înfrângerii obstacolelor, bunăstarea și opulența traiului într-un dolce farniente fără limită. Cu gesturi precise, profesorii deschiseră lada adusă în grabă și cu aceeași meticulozitate cu care își așezau cu jumătate de secol în urmă cataloagele, carnetele de notițe și stilourile pentru notele mici, tocurile cu peniță de aur pentru notele de 9 și 10, dosarul cu articolele din ziare despre valoarea învățământului brăilean, cu menționarea profesorului în cauză, citite cu pioșenia intonării Imnului de Stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era a doua zi privită de profesori și elevi cu alți ochi. Își păstrase haina poeziei, devenind ea însăși Poezie. La lecții, hipnotiza pe profesori, eu, golul suprem, o priveam fascinat și bâlbâielile mele atrăgeau notele cele mai mici în catalog. Dar eu pluteam peste bănci către lumea de afară, care nu se mira că vedea doi tineri, un el urmat de o ea, frumoși și strălucitori, sfidând ploaia și vântul și toamna pentru a exista în obișnuita postură de morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
DE IARBĂ ȘI TUFE DE IASOMIE, ZĂCEA TRUPUL URIAȘ AL UNUI TRÂNTOR DE PESTE 2 METRI LUNGIME. LA CÂTEVA PALME DEASUPRA PÂNTECULUI, SFÂRTECAT DE COPULAREA CU MISTERUL, NE PRIVEA, LUMINAT DE EXTAZ, MOȘ EVENIMENT. * * * D e bună seamă se striga întâi catalogul și chiar în clipa aceea Povestitorul se trezi. Își adună multiplele dedublări de prin toate coclaurile Pleistocenului și după ce și le încorporă deschise mecanic computerul. Văzu cele întâmplate după căderea sa în genunile somnului și se miră pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
corpul diafan al Mioarei ieși trupul diafan al Mamei care făcea semne disperate către Mihai peste umerii fiicei sale pentru a-i atrage atenția. Mihai Dinu își păstra ținuta de suplinitor al Înaltelor Științe Matematice și începu cu ochii în catalog să strige solemn fiecare elev: Mihai Dinu! Prezent! Nilă și Prunilă! Prezenți! Chirilă și Halipa! Idem! Năsuc și Samaliot! Aici! Hugo Mărăcineanu! Hic sunt! Stoian și Teodor! Da! Any Palade! Mereu! răspunse ea. Mioara dădu un brânci Mamei și închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mihai. Și eu, eu ce sunt? întrebă Mioara Alimentară. Tu ești Nevie, Nemoartă, îi spuse Mihai. Ia-ți trenul și umblă. Din ușă, Mioara mai întrebă: Amicul tău, Gustav, unde e? Hm! spuse Mihai Dinu plimbându-se agitat și aruncând catalogul pe catedră. Se exprima așa cum fusese, era și va fi în toate trecuturile, prezenturile și viitorurile repetabile, nervos. Un nemernic! A știut întotdeauna să se fofileze. Dar acum i s-a înfundat, deși l-am avertizat de mii de ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-i dea toate planurile peste cap. A pățit-o chiar așa de rău, conașule, adică n-avea deloc experiență cu femeile? întreabă taximetristul. Mamă, se îngrozește Părințelul, era o diavoliță, Ana Pauker era o copiliță pe lîngă ea, spioană de catalog, completează Curistul, i-am spus și eu, reia Roja, nici nu știi de ce-ai scăpat tataie, putea s o pățească de zece ori mai prost, se gîndește. Liniștiți-vă, se distrează șoferul, eu vă pot învîrti pe străduțele astea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tratat ca și cum ar fi încă în viață) au în comun aceste amintiri. Din nefericire, situațiile și întâmplările evocate sunt prozaice. Autorul le poetizează, dar o face într-un mod convențional, neconvingător: „Profesorii - Canciu, Manciu, / Simache, Râpeanu și Milica - / deschiseseră, o dată cu catalogul, / încă un arc de cerc / al limbii române, / porțile către stele / și ferestre către adâncul din noi, / după care s-au retras / în cancelaria uitării.“ Alte evocări sunt pur și simplu puerile: „Într un cerc restrâns de fete / și-ale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
aș dori o mașină mai acătării.. Draga noastră, facem orice. Ne împrumutăm la bancă. Dar poate folosim ce avem. Doctorul este sigur de vindecare. Nu, de banii ăia nu ne atingem. Este siguranța noastră. Dar mașină vom lua. Părinții aduc cataloage și-i cheamă pe copii. Renault Megane ar fi bună, nu? 14.000 Euro, ne descurcăm noi. O, mami, tati, ce mult ne iubiți! Merge, Doru? Ar merge, dar... Dar ce? Pentru Raluca mă gîndeam la ceva mai aparte. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-mă ca pe o scoică, dar lasă-mi arca întreagă. Dintr-un bulgăre de pământ Dumnezeu și-a modelat obsesia de a nu fi singur cu fiecare ființă plămădită, tot mai al nimănui. Fericirea lui Petru, la apelul solemn, în cataloagele cerului, o promisiune amânată. I se cuvenea să primească nu cu firimitura, nu cu lingura, nu cu potirul, ploaie de fericire ar fi meritat să-i inunde sângele, furtună de fericire în inimile netăiate împrejur. Privea Petru fericirea pe chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
el în inimă. În fotografie, s-a făcut târziu mai devreme. 75. Timpul. Fuga de timp se întâmplă în inimile virusate de existența acestuia. Sângele obsedat de fluiditatea prezentului se caută sub fiecare curgere. (În vene, un înger sever strigă catalogul, absent este cel prins în afara cifrei.) Sub cer, semnele simple indicatoare de circulație: prima la dreapta (mereu la dreapta) justifică intenția acelor de ceasornic; prima la stânga (mereu la stânga) motivează mersul cu spatele; la capătul drumului sens giratoriu, soarele se învârte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dobîndit funcții și slujbe decît de cucerit regate, cei de rînd pot fi deci mai degrabă mulțumiți decît principii. Acestora, Machiavelli le dă drept exemplu pe Moise, pe Cirus, Romulus, Tezeu sau Hieron. Am putea cu ușurință să îmbogățim acest catalog cu alți conducători de secte, precum Mahomed în Asia, Mango Kapac în America, Odin în ținuturile nordice și atîția alții din lumea întreagă. Iezuiții îmi vor permite să-i trec și pe ei aici, ceea ce nu-i decît spre gloria
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
eram de atâta concentrare artistică, parcă făcusem optime dintr-o doime imperială a lui Mozart. Chestia cu doimea imperială mi-a mers la suflet. Aveam un profesor rar, novator chiar și în critica muzicală, așa că atunci când mi-a notat în catalog primul și ultimul meu zece la disciplina muzică pentru "prestația din seara aceea de neuitat", am fost emoționat. Numai că, peste vreo săptămână, domnul de muzică m-a invitat, între patru ochi, în cancelarie, și a început întâlnirea cu futu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Latina e o limbă perfectă, n-are nevoie de ageamii". Dădeai gata declinarea altui substantiv, te felicitai că a fost totul OK, vedeai felicitările și în ochii celor din clasă, și urma verdictul, după ce răsfoia, aproape un veac și ceva, catalogul: "Mătăluță ai făcut progresie, nu zic ba, dar latina nu-i de nasul oricui. Ai un accent groaznic. Dacă te-ai fi nimerit printre vorbitorii de latină, în epoca de aur a acestei limbi, erai linșat imediat ce deschideai gura. Of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
prima vedere. Îl invidiam pe artist și mai că mă mândream, pentru că mi se așezase pe umeri povara acestei glorii estetice. Când, stingherit, a reluat începutul refrenului, interpretând un solo de cucurigu, privindu-ne, a realizat caraghioslâcul situației, a luat catalogul, cârnatul cu toarășul și dus a fost... În zadar încercam să explic inșilor care mă eroizau că n-am pic de talent la desen, că sunt bâtă la încropit vorbe care amuză lumea, pentru că nimeni nu mă credea... Hai s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
epocii, fiind astfel și mai puternic luat în colimator. Calinic Popp Șerboianu mai merită menționat și cu o altă latură a preocupărilor sale. Bunăoară, îl regăsim menționat sub numele de Constantin Popescu-Șerboianu ca achiziționând diverse manuscrise românești vechi, în celebrul catalog întocmit de către Gabriel Ștrempel 88. Astfel, Șerboianu achiziționase în 1907, în calitate de student la teologie, și mai târziu în 1909, un Triod, miscelanee, tipicon, un manuscris cu învățături și îndreptar pentru duhovnic, cuprinzând regulile adecvate ale spovedaniei și cum să canonească
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Prothero, Sthephan, The Cremation versus Burial Debate, în Religions of the United States in Practice, edited by Collen MacDallen, vol. 1, Pricetown University Press, 2002. Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969. Răducă, Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998. Rotar, Marius, Eternitate prin cenușă: O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
secolelor XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. Stăniloae, Dumitru, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. III, carte tipărită cu binecuvântarea Preafericitului părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ed. III, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2003. Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Theodorescu, Mihail A., Crematoriul, Ce este Cremațiunea. Procesul Cremațiunii în fața științei, religiei și a tradițiilor strămoșești. Crematoriul din Capitală, Cum se face arderea cadavrelor. Un spectacol
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1911, p. 5. 26 Veniamin Pocitan Ploeșteanu, Biserica Ortodoxă Română din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941, pp. 146-147. 27 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 28 Gheorghe Dragulin, op. cit., p. 8. 29 Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969, p. 154. 30 Calinic I. Popp Șerboianu, "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912, pp. 1408-1418. 31 Polizu-Micșunești
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
VIII, 240, 1 august 1928, p. 1. 83 Ibidem. 84 Ibidem. 85 N.C. Munteanu-Muntmarg, "Creștinii din București doresc crematoriu ?", în Cultura Poporului, VII, 217, 12 februarie 1928, p. 1. 86 Constantin Cernaianu, op. cit., p. 378. 87 Ibidem. 88 Gabriel Ștrempel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413, Editura Științifică și Enciclopedică, București, pp. 40, 187, 188, 209, 245, 253. 89 G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972, p. 80. 90 Universul, 46, 19 februarie 1941
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
auriu, foița de aur ce încadra copertele și deosebita calitate a hârtiei, la fel cum aș fi făcut-o eu însumi. Doré, trebuia să repete de fiecare dată pentru vânzătorii neștiutori. Doré. Ei căutau în rafturi, în cartoteci și în cataloage, făceau apel la computere, unii dintre ei telefonau și la colegi și specialiști în lucrări exclusive, ilustrate, dar până la urmă veneau înapoi cu răspunsul descurajator că o asemenea carte nu fusese tipărită niciodată, nu exista, nu existase niciodată, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
amenință profesorul cu moartea. Fără a ține cont de rigorile ce se impun față de un cadru didactic, un elev de la Grupul Școlar Bârsești din Târgu Jiu îș face scandal dascălului, furios că urmează să i se pună nota 2 în catalog. Încurajat de colegii de clasă, elevul își amenință profesorul: "Bă, dacă-mi dai doi, să moară mama, te omor!". Vezi video
Un elev își amenință profesorul cu moartea - VIDEO by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80547_a_81872]
-
pentru că paralelismul literatură-pictură (ut pictura poesis) a devenit o metodică didactică utilizată complementar la lectura explicativă din ciclul primar sau la comentariul literar din clasele gimnaziale. Elevul mai reține un gest semnificativ al profesorului: la intrarea în clasă după ce așeza catalogul pe catedră și teancul de cărți, se apropia de fereastra clasei și privea fascinat Heniul, muntele ce ocrotește micul orășel Prundu Bârgăului. Și apoi, să le împrumuți elevilor talentați, în 1953!, Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G.
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
care mulți oameni cred că sentința împotriva lui Becali este incorectă. "Durata mare a procesului poate fi un motiv. În al doilea rând, politicul ar trebui să încerce să schimbe înseși regulile reușitei sociale, începând cu școala și notele din catalog, cu bacalaureatul și cu universitățile și apoi cu angajarea în posturile publice. Nu în ultimul rând, economia trebuie așezată pe terenul unei competiții loiale", explică DW. Avansând ideea că cercul vicios în care trăim, cu un politic care exprimă el
DW: Cazul Becali, expresia unei alte justiţii decât cea oficială by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78620_a_79945]
-
și aruncate asupra muritorilor ca pedeapsă, Constantin Nisipeanu scrie Metamorfoze, poeme apărute în 1934 la Editura UNU. Lipit de pagina de titlu, protejat de coperta care și-arată vîrsta și păstrîndu-se, deci, aproape nou, în rozul lui neschimbător, dau peste catalogul editurii, o demi-coală față-verso, de la Poemul invectivă, cu amprentele digitale ale lui Bogza, la desenul lui Marcel Iancu și citatele, de încheiere, din Char, Fargue, ori Sașa Pană. Nisipeanu e semnalat la recente apariții, cu cele cîteva poezii, tipărite elegant
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]