3,731 matches
-
slujim lui Dumnezeu, așa cum arată limpede Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul : „Frații mei și frați ai lui Hristos, e vremea să cercetăm pe Hristos, să‑l apropiem pe Hristos, să Îngrijim pe Hristos, să hrănim pe Hristos, să‑l cinstim pe Hristos”82. Slujirea omului e mai mare decât orice lucrare și virtute, iar temelia vieții sociale și „rădăcina tuturor bunurilor este iubirea de oameni”83. Fericitul Augustin, ale cărui opere sunt o contribuție nepie‑ ritoare la patrimoniul culturii universale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Fericitul a spus : «Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă Întrebi de numele pe care‑l port În lume, acesta este Carpă. Proconsulul a spus : «Îți sunt cunoscute poruncile Împă‑ raților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. 134 Suferința și creșterea spirituală Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit În timpurile de pe urmă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
marele Apostol Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răs‑ tignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s‑a Întors din drum, a răspuns creștinilor care‑l Întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Iată, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi ! Mântuitorul nostru a insuflat În apărătorii Lui un curaj atât de mare, Încât, chiar dacă nimeni nu i‑ar fi Încurajat, ei nu se temeau de amenințările dușmanilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și nenumărate fapte mărețe de dreptate și milă, pus la Încercare prin pierderea luminii ochilor, a răbdat fără să murmure și s‑a Învrednicit de laudă În fața lui Dumnezeu. Mulți profeți au fost uciși. O sumedenie de martiri au fost cinstiți cu cerești cununi, pentru slăvirea răbdării lor ! Căci Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 161 „fără durere și fără răbdare În suferință, nimeni nu poate primi cununa pătimirii”196. Acceptarea voluntară a Crucii de către Hristos este cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
acestuia i s‑a dat foc, Însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al lui Pantelimon și l‑au Îngropat cu mare cinste, În anul 303. Moaștele sale au fost cinstite de la bun Început de creștini, iar În timpul prigoanelor au fost păstrate ca odoare de mare preț. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medi‑ cilor și tămăduitor al bolnavilor. IX.3.2. Câteva minuni săvârșite de Sfântul Pantelimon 260 La scurt timp
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
izbăvirea de un duh necurat care o chinuia Încă de când era fetiță. Părinții ei au auzit de minunile și puterea tau‑ maturgică a sfântului, așa că au venit cu credință arzândă, Împreună cu fiica lor aflată În suferință, la Eghina pentru a cinsti mormântul sfântului ierarh. Constantina s‑a Închi‑ nat la mormântul sfântului și a stat câteva zile la mănăstire. A redobândit sănătatea pe care și‑o dorea atât de mult, slăvindu‑L pe Dumnezeu și pe Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a ierarhului și făcătorului de minuni, Sfântul Cuvios Nectarie, și pentru a ocroti pe ortodocși de atacul ereziei, Împotriva căreia, În timpul vieții sale, a luptat și cuviosul părinte din greu pentru a‑i păzi pe cei credincioși. Prin urmare, noi cinstim pe acest iubitor de virtute, care apare și În vremea noastră ca vin‑ decător al tuturor tipurilor de boli, izbăvitor, salvator În orice situație și grabnic ajutător pentru cei aflați În nevoi și care au cerut mijlocirea lui În fața lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mântuitoare pe care ni le Îmbie să ni le Însușim și să le transpunem În fapte, Sfânta Scriptură face referire și la respectul pe care Îl datorăm medicilor. Astfel, În cartea Înțelepciunii lui Isus Sirah (cap. 38, 1) stă scris : „Cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l‑a făcut Domnul” ; „Și doctorului dă‑i loc că și pe el l‑a făcut Domnul și să nu se depărteze de la tine, căci și de el
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
calitatea deosebită pe care o dobândesc cei care se Împărtășesc cu Trupul și Sângele Său, primind În felul acesta arvuna nemuririi. Sfântul Apostol Pavel ne Încredințează că, „dacă ucideți, cu duhul, faptele trupului, veți fi vii”. Faptul că Biserica a cinstit de la Început sfintele moaște ne‑o atestă, Înainte de toate, Sfânta Scriptură. După ce a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, „ucenicii lui au luat trupul lui și l‑au Înmormântat și s‑au dus să‑i dea de știre lui Iisus
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a fost aflat, cât și sfintelor moaște ale arhidiaconului Ștefan, care au fost răspândite până la Constantinopol, și În Africa la Hippona, unde a slujit Fericitul Augustin. Prețuirea arătată sfintelor moaște de către Biserică demon‑ strează atenția cu care ele au fost cinstite. Mai ales după Încetarea persecuțiilor, relicvele sfinților au fost căutate, dezgropate, duse cu venerație, mai cu seamă În metropole bisericești și reședințe episcopale. Tot În această vreme, Întrucât de timpuriu bisericile se zideau mai ales pe mor‑ mintele martirilor, se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aflau, prilej cu care Biserica celebra serviciile liturgice, În timpul cărora se săvârșea Jertfa euharistică și se cântau imnuri. De aceea, s‑a procedat și la transportarea moaștelor din loc În loc, pentru a se Înlesni credincioșilor pioși posibilitatea de a le cinsti după cuviință. Atunci când se reușea să fie recuperate din mâinile persecutorilor, osemintele martirilor erau așezate la un loc cuviincios, unde creștinii se adunau să serbeze acolo ziua martiriului și unde, fără Îndoială, săvâr‑ șeau Sfânta Liturghie. Credincioșii Bisericii Ortodoxe de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
318. Cultul sfinților se naște aproape indisolubil legat de cultul și cinstirea sfintelor moaște. Creștinii rânduiesc de timpuriu ca ziua În care martirii primeau cununa muceniciei să fie socotită drept zi de naștere În Împărăția lui Dumnezeu și să fie cinstită și serbată la locul unde erau Îngropate sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci și hainele și obiectele pe care le foloseau Sfinții Apostoli erau cinstite și mulți bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
socotită drept zi de naștere În Împărăția lui Dumnezeu și să fie cinstită și serbată la locul unde erau Îngropate sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci și hainele și obiectele pe care le foloseau Sfinții Apostoli erau cinstite și mulți bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfinților Apostoli. Motivul pentru care Biserica cinstește sfintele moaște nu este numai unul de ordin comemorativ, În amintirea marti‑ rilor sau a celorlalți sfinți ai Bisericii, ci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sfintele moaște. În epoca apostolică, nu numai trupul, ci și hainele și obiectele pe care le foloseau Sfinții Apostoli erau cinstite și mulți bolnavi se tămăduiau numai la trecerea peste ei a umbrei trupului Sfinților Apostoli. Motivul pentru care Biserica cinstește sfintele moaște nu este numai unul de ordin comemorativ, În amintirea marti‑ rilor sau a celorlalți sfinți ai Bisericii, ci pentru că moaștele sunt cu adevărat sfințite, adică poartă pecetea dumnezeies‑ cului, sunt purtătoare de har, Întrucât s‑au Împărtășit de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ci pentru că moaștele sunt cu adevărat sfințite, adică poartă pecetea dumnezeies‑ cului, sunt purtătoare de har, Întrucât s‑au Împărtășit de slava și puterea dumnezeiască. Proslăvind sfintele moaște pentru puterea minunată ce le‑a fost dată de Dumnezeu, creștinul ortodox cinstește Însăși puterea dumnezeiască din ele. 286 Suferința și creșterea spirituală Norma de Învățătură a Bisericii cu privire la cinstirea relicvelor a fost bine precizată, accentuându‑se că cinstirea sfinților nu este adorare dumnezeiască, ci este venerare. În această privință, concluzia pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu privire la cinstirea relicvelor a fost bine precizată, accentuându‑se că cinstirea sfinților nu este adorare dumnezeiască, ci este venerare. În această privință, concluzia pe care o lansează Fericitul Ieronim este următoarea : „Noi nu adorăm creatura și nu‑i slujim, ci cinstim moaștele martirilor pentru a adora pe Cel ai Cărui martiri sunt”319. Cinstirea pe care creștinii o aduceau sfintelor moaște și, În general, sfinților martiri, era bine definită În comparație cu cinstirea și Închinarea pe care o aduceau Mântuitorului Hristos, „căci lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu, iar pe martiri Îi iubim, după vrednicie, ca pe ucenicii și imitatorii Domnului”. Așa fiind, socotim potrivit să punem tuturor În atenție, ca o concluzie finală, cuvintele unui mare trăitor și dascăl al Bisericii, Sfântul Ioan Damaschinul, referitoare la cinsti‑ rea moaștelor sfinte : „Stăpânul Hristos ne‑a dat ca izvoare mântuitoare moaștele sfinților, care izvorăsc, În multe chipuri, faceri de bine și dau la iveală mir cu bun miros. Nimeni să nu fie necredincios ! Dacă prin voința Lui Dumnezeu a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca să găsești un sprijinitor care să te prezinte Împăratului cel muritor și să pună pe lângă el cuvânt pentru tine ? Dar nu trebuie cinstiți oare apărătorii Întregului neam omenesc, apărătorii care se roagă lui Dumnezeu pentru noi ? Da, trebuie să‑i cinstim, ridicând biserici În numele lor, aducând roade, prăznuind pomenirea lor (...) Prin cele care Dumnezeu este cinstit, prin acelea se vor bucura și slujitorii Lui ; de acelea de care Dumnezeu Se mânie, de acelea se vor mânia și ostașii Lui”320. Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
el cuvânt pentru tine ? Dar nu trebuie cinstiți oare apărătorii Întregului neam omenesc, apărătorii care se roagă lui Dumnezeu pentru noi ? Da, trebuie să‑i cinstim, ridicând biserici În numele lor, aducând roade, prăznuind pomenirea lor (...) Prin cele care Dumnezeu este cinstit, prin acelea se vor bucura și slujitorii Lui ; de acelea de care Dumnezeu Se mânie, de acelea se vor mânia și ostașii Lui”320. Nu sfinții au trebuință de cinstirea noastră, ci noi dobân‑ dim mii de bunătăți ca urmare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a Înviat doi oameni, pe unul pe când trăia (IV Regi 4, 20‑35), iar pe altul după moartea lui (IV Regi 13, 21). Pe când era viu a săvârșit Învierea prin sufletul său. Dar ca să se arate că trebuie să fie cinstite sufletele drepților și ca să se creadă că există o putere În trupurile acestora, mortul, aruncat În mormântul lui Elisei, a Înviat când s‑a atins de trupul mort al profetului. Trupul mort al profetului a săvârșit ceea ce săvârșise și sufletul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rolul de organ al spiritualizării lumii"61. Cunoscându-i superficial pe Sf. Părinți, occidentalii înclină să creadă ca André Marlaux: "Bizanțul a cheltuit atâtea veacuri ca să uite trupul omenesc câte antichitatea ca să-l descopere". Nici vorbă de așa ceva, fiindcă cine cinstește spiritul cinstește deopotrivă și trupul, iar creștinismul nu trebuie judecat după efectele parazitare ale unui ascetism rău înțeles. Părintelui Stăniloae nu i se poate reproșa năpăstuirea trupului, el aducându-i, dimpotrivă, suprema cinste. Doamna Annick de Souzenelle, romano-catolică din Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
organ al spiritualizării lumii"61. Cunoscându-i superficial pe Sf. Părinți, occidentalii înclină să creadă ca André Marlaux: "Bizanțul a cheltuit atâtea veacuri ca să uite trupul omenesc câte antichitatea ca să-l descopere". Nici vorbă de așa ceva, fiindcă cine cinstește spiritul cinstește deopotrivă și trupul, iar creștinismul nu trebuie judecat după efectele parazitare ale unui ascetism rău înțeles. Părintelui Stăniloae nu i se poate reproșa năpăstuirea trupului, el aducându-i, dimpotrivă, suprema cinste. Doamna Annick de Souzenelle, romano-catolică din Franța, convertită la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Probabil c] „cele zece porunci dumnezeiești”, al c]ror num]r dep]șește, de fapt, aceast] cifr] - Exodul, 20 - reprezint] cele mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei. Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din acțiunile agenților, desi nici un curs de acțiune nu va indica o singur] maxim]. De exemplu, activitatea unui vânz]tor cinstit, în mod sincer, nu va fi diferit] de cea a unui vânz]tor care sov]ie în a fi cinstit și acționeaz] așa doar din dorința de a avea o reputație bun] în afaceri, neezitând s] însele atunci când i se ofer] o ocazie sigur]. În consecinț], pentru scopurile noastre obișnuite, trebuie s] încerc]m s] ne concentr]m pe conformitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi determinați s] recunoaștem propriet]țile obiectelor reale și independente pe c]i ce nu sunt cauzale. Aceste chestiuni sunt inc] dezb]tute aprins și cred c] ar fi cinstit s] spunem c] formele noi și interesante ale intuiționismului la care se lucreaz] în momentul de fâț] inc] nu au eliminat complet problemele care i-au urm]riț pe predecesorii lor. Referințe Blackburn, S.: 'Errors and the phenomenology of value
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]