3,836 matches
-
Copilul născut lunea are noroc și viață îndelungată. Cere lunea de împrumut, ca să ai noroc la căpătuială. Vinerile, unele fete mari mănîncă numai o dată, ca să aibă noroc. Ca să ai noroc, să nu mănînci în Ajunul Crăciunului. în noaptea Ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cîntatul cocoșului și unde toacă în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea genele unui vulpoi cîtva timp în urechi, și apoi îi va trece. Femeia să nu iasă cu udul cu copilul în brațe, că i curg
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umblă cu vicleimul. Vicleimul este o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara, În ajunul Crăciunului, atît cei cu steaua cît și cei cu vicleiul Începeau colindul din casă În casă. Stelarii Își anunțau prezența cu ,, Steaua de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul stelelor : ,, Steaua despre răsărita strălucește Sfînta naștere a lui Hristos mărturisește Căci Hristos cel prea puternic Astă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din Biserică Ortodoxă Română are un pronunțat caracter vasilian. Alături de cinstirea cultica și folclorica a Sfanțului Vasile cel Mare prin sărbători, cântări, iconografie, cuvântări, purtarea numelui său de către mulți români etc., poporul român l-a preamărit pe marele ierarh în colindele sale, creații născute din textul Scripturii și din sufletul cald și nobil al poporului român. {\footnote 101 Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Sfanțul Vasile cel Mare și creștinii din Scythia Minor și Dacia Nord dunăreana, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de nenumăratele traduceri în românește din oprea sa. Alături de cinstirea cultică a Sfântului Vasile cel Mare prin sărbători, cântări, iconografie, cuvântări etc., melozii anonimi ai neamului nostru și-au adus ofranda simțirii lor duioase preamărind pe marele ierarh ortodox în colindele noastre românești. În Biserica Ortodoxă Română Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai populari sfinți, opera sa constituie și astăzi un izvor bogat de învățăminte folositoare, iar exemplul vieții sale este unul dintre cele mai pilduitoare modele ale
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
putea-o însuși așa repede cu mintea ageră pe care o arată când stai de vorbă eu ei" și atitudinea față de problemele mari ale vieții contemporane. Nu uită să examineze aspectele mai caracteristice credințelor, obiceiurilor, bogăția repertoriului liric și a colindelor „în ce privește literatura noastră populară, scrie Ovid Densusianu, genul cel mai bine reprezentat e, cum se înțelege de la sine, 33 cel liric, în legătură cu baladele, el remarcă faptul că sunt puține, proza epică semănând cu cea din alte părți" În Introducere este
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
culege cît mai multe texte, „arhtivo vii”, furat și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave, dar Densusianu uită să ne dea măcar cîteva indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului ne oferă numai o parte din totalitatea repertoriului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu remarcă influența slavă în colinde și spune că „de la ei am primit multe motive folclorice imprimate de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și de Anul Nou, de proveniență slavă se referă la viața agricolă, așa că pătrunzând la noi au adus elemente deosebite de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu remarcă influența slavă în colinde și spune că „de la ei am primit multe motive folclorice imprimate de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și de Anul Nou, de proveniență slavă se referă la viața agricolă, așa că pătrunzând la noi au adus elemente deosebite de cele păstorești” În paginile din Primăvara, muma noastră, Dorul și poezia păstorească, Cobănia și haiducia, Miorița
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ci anume preocupări de viață ale lui în legătură cu ceea ce era prielnic îndeletnicirii la care era, dedat deci, în fond ceva prozaic, ceva de ordine practică” Ovid Densusianu ne prezintă ca dovezi ale transhumanței pe aceste meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a Mioriței. El rămâne și autorul primului corpus al temei, 38 publicând în apendice la Vieața păstorească 41 de variante, extrase din periodice sau colecții tipărite ale Mioriței, din care 21 de texte ale baladei și 20 de texte ale colinde. La acestea adaugă și variantele lui V.Alecsandri și G.Dem Teodorescu Miorița este raportată în primul rând la răspândirea elegiei Ciobănaș de la miori. În ambele cântece, Densusianu deslușește aceeași concepție și atitudine la erou și anume : Stăpânirea de sine
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
autonomia oii năzdrăvane ", răspândirea europeană tradițională a motivului plângerii oilor ", motivul dorinței de îngropăciune la stână " Demonstrează de asemenea că motivul maicii bătrâne a fost încorporat târziu din voința de a spori tensiunea lirici a contextului (motiv întâlnit separat în colind sau baladă ) Anunțarea figurată a morții ca nuntă " către cei apropiați se întâlnește în diverse tradiții europene : „Ecrivez a mon pereque je suis marie, ., Que j'ai pris une femme qui s'appelle la Mer „ Densusianu remarcă diversitatea „explicațiunilor omorului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
să răscolești prin vise,/ Ce nu-ți sunt la-ndemână și să nu vrei și tu,/ Să le mai vezi altfel decât ucise.// Iau zâmbetul complice al celui ce-l primește,/ Un semn de bun venit, în lumea de afară,/ Colind un timp prin țara de care mi-a fost dor,/ Și mă întorc, plângând, în propria mea țară" (Exil). După cum se știe, ca argument al existenței unui astfel de poem în neomodernism, am prezentat și într-un capitol anterior al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
rai, așezându-se în arborele vieții. Această reintegrare sugerează faptul că, la naștere, duhul a pătruns tot ca porumbiță în trupul însuflețit, așa cum este reprezentat, de pildă, în miniaturile Bibliei de la Pantheon. Și Antim Ivireanul numește sufletul "porumbiță".6 Sunt colinde în care Sfântul Ion, înfățișat ca o porumbiță și nu ca un porumbel, cum ar fi fost de așteptat conform acordului după gen -, ia locul ariciului cosmogonic: "Ale cui sunt ceste case, / Cresc florile mărului, / Așa nalte și frumoase, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
momentul crucificării. Remarcăm, din nou, apetența pentru concret a gândirii tradiționale: orice afinitate sau înrudire spirituală trebuie să fie "justificată" și printr-o înrudire fizică, materială, concretă. Aceasta este Precista căreia i se închină poporul; ea este cea nelipsită din colinde, cea chemată în ajutor prin descântece, cea despre care se spun basme și legende cu rost apotropaic, cea invocată în cântecele funerare ca "gazdă" (adică stăpână) a celuilalt tărâm. Mai aproape de o Mare Zeiță neolitică, decât de o divinitate creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
totuși <<bradul se gândea/ și tulăiele Întindea/ Iară mortul Îmi trecea/ unde dorul Îl ducea/ Marea fără nume/ L-aielaltă lume>>.” Toate aceste funcții magico-mitice rituale și ceremoniale fac ca bradul să fie prezent În toate sectoarele literaturii populare: legende, balade, colinde și În toate creațiile spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
nefiind de fapt decât vechi vârfuri de săgeți sau toporiști, vrăjitorii satelor le-au atribuit calități benefice sau malefice În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu apă ce le vărsau peste cei care dormeau pe prispă. Colindul mut noaptea și udatul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu apă ce le vărsau peste cei care dormeau pe prispă. Colindul mut noaptea și udatul În somn al celor ce dorm afară, simbolizează ritualic Începutul unei acțiuni sacre, noaptea reflectând tenebrele ploii și „perioada sacră a gestației”, iar udatul reprezentând o aspersiune rituală ca sursă de viață și de creație. 2
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele de „Regele ploii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
informație care ne-ar fi dat dimensiunea exactă a realităților politice vasluiene din acei ani. De altfel, în iulie 1947, odată cu arestarea liderilor Iuliu Maniu Și Ion Mihalache, dar și a altora, acest partid va fi scos în afara legii. c. „Colindele și plugușoarele să fie controlate și verificate din punct de vedere politic” Deoarece se apropiau sărbătorile de iarnă de la cumpăna anilor ’46-’47, comuniștii au decis luarea unor măsuri dure împotriva celor care ar fi îndrăznit ca prin forța cuvântului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au decis luarea unor măsuri dure împotriva celor care ar fi îndrăznit ca prin forța cuvântului să le știrbească din minuscula popularitate de care se bucurau și care fusese cucerită cu multă demagogie și minciună. Ordinul de verificare a textelor colindelor și urăturilor venise tocmai de la București unde fostul muncitor tipograf Teohari Georgescu încă era ministru al afacerilor interne, în pofida numeroaselor remanieri guvernamentale ce au fost executate pe perioada mandatelor prim ministeriatului deținut de dr. Petru Groza. Într-un material publicat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ca aceste datini să nu se sărbătorească numai în oraș ci și în județ unde se vor organiza în fiecare comună și sate mai mari, precum și toate obiceiurile care sunt în această regiune. S’au mai luat măsuri ca toate colindele și plugușoarele să fie controlate și verificate pentru a nu se strecura colinde și plugușoare reacționare care se găsesc în număr foarte mare în județ (subl.ns.)”. Prin urmare, unde era imensa popularitate de care se bucura Tineretul Progresist în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
județ unde se vor organiza în fiecare comună și sate mai mari, precum și toate obiceiurile care sunt în această regiune. S’au mai luat măsuri ca toate colindele și plugușoarele să fie controlate și verificate pentru a nu se strecura colinde și plugușoare reacționare care se găsesc în număr foarte mare în județ (subl.ns.)”. Prin urmare, unde era imensa popularitate de care se bucura Tineretul Progresist în rândurile junilor vasluieni, de vreme ce, iată, Petru Bighiu recunoștea că „plugușoarele reacționare sunt în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mogâldețe Înotau prin zăpadă kilometri Întregi fără nicio teamă de lupi, prin mai multe cătune, trecând prin păduri, urcând dealuri și mergând prin văi. Deodată, În miez de noapte auzeai la fereastră clinchetul clopoțeilor și glasurile lor rostind În vers colinde. Li se dădeau fructe, plăcinte și colaci. Cine avea mai multă dare de mână, le dădea și câte un ban de argint. Pe sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
colinde. Li se dădeau fructe, plăcinte și colaci. Cine avea mai multă dare de mână, le dădea și câte un ban de argint. Pe sobă și În cuptor fierbeau sarmalele iar gospodarul nu avea voie să se culce până În zori. Colindul cu Steaua sau cu Viflaimul avea loc și În ziua de Crăciun și a doua zi. Atunci mai veneau și mascații ĂIrozii) și Țurca. Casele erau acum curate, iar pe masa Întinsă erau toate bunătățile: preparate din porc și cozonaci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]