2,912 matches
-
al XIX-lea. Homestead Act din 1862, furniza 160 de acri de pământ public fiecărui fermier. Numai acest act a transferat mai mult de două sute și șaptezeci de milioane de acri de pământ public - 10% din Întreaga suprafață a Statelor Unite ale Americii - coloniștilor. Sunetul de goarnă al pământului gratuit a avut ecou până În Europa. Homestead Act a dat naștere uneia dintre cele mai mari migrații din istorie. Locuitori de pe coasta de est, imigranți nou-sosiți și sclavii eliberați, dornici să găsească noi oportunități În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avut ecou până În Europa. Homestead Act a dat naștere uneia dintre cele mai mari migrații din istorie. Locuitori de pe coasta de est, imigranți nou-sosiți și sclavii eliberați, dornici să găsească noi oportunități În Vest, s-au Îngrămădit pe frontiera americană. Coloniștii trebuiau să plătească numai o taxă de Înregistrare de zece dolari, pentru a revendica pământul, Împreună cu Încă șase dolari pentru titlul final și un comision de doi dolari pentru agentul imobiliar. Pentru a obține posesie definitivă, colonistul trebuia să construiască
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe frontiera americană. Coloniștii trebuiau să plătească numai o taxă de Înregistrare de zece dolari, pentru a revendica pământul, Împreună cu Încă șase dolari pentru titlul final și un comision de doi dolari pentru agentul imobiliar. Pentru a obține posesie definitivă, colonistul trebuia să construiască o casă și să cultive terenul În interval de cel mult cinci ani de la revendicare. Dacă aceste cerințe erau satisfăcute, titlul asupra pământului era transferat de la guvern către colonist 37. Milioane de americani au devenit În felul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru agentul imobiliar. Pentru a obține posesie definitivă, colonistul trebuia să construiască o casă și să cultive terenul În interval de cel mult cinci ani de la revendicare. Dacă aceste cerințe erau satisfăcute, titlul asupra pământului era transferat de la guvern către colonist 37. Milioane de americani au devenit În felul acesta proprietari. În 1873, guvernul a promulgat Timber Culture Act, În 1877 - Desert Land Act, iar În 1916 - Grazing Homestead Act38. În 1890, Biroul Recensământului a anunțat oficial Închiderea frontierei americane. Biroul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale Europei. În epoca medievală, densitatea dădea un simțământ de securitate reciprocă. În secolul al XVIII-lea, olandezii Încă ridicau case În linie, așa cum rămăsese obiceiul În toată Europa din vremea Imperiului Roman. Chiar și În Statele Unite ale Americii, primii coloniști au favorizat modelul european de locuință. Peste 71% din populația capitalei, Washington, DC, Încă locuia În case În linie, de model european, În 1920. În multe orașe din Est, construcția caselor În linie a fost normă până la sfârșitul celui de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de Biroul Recensământului În 1890. Turner a reflectat la cele două vise care au animat viața americană În decursul scurtei ei istorii ca națiune. Primul a fost cel al „libertății individuale de a concura fără restricții pentru resursele continentale - idealul colonistului”. Turner observa că, pentru pionieri, „guvernul era diavolul”60. Americanii au fost și rămân și astăzi, suspicioși față de guvern, Întotdeauna Îngrijorați că poate să interfereze cu (sau să le limiteze) dreptul lor de a acumula proprietate și a rămâne liberi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
buzele part. umezit, -ă nom. umezirea, umezitul A SE UMFLA Lui Ion i se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
umezit, -ă nom. umezirea, umezitul A SE UMFLA Lui Ion i se umflă o buză tranz.: Ioana îi umflă buza lui Ion part. umflat, -ă nom. umflarea, umflatul A SE URBANIZA Satul se urbanizează ca urmare a venirii coloniștilor tranz.: Coloniștii urbanizează satul part. urbanizat, -ă nom. urbanizarea, urbanizatul A SE URÂȚI Ion se urâțește din cauza bolii tranz.: Boala îl urâțește pe Ion part. urâțit, -ă nom. urâțirea, urâțitul A SE USCA Pomii se usucă din cauza secetei tranz.: Ion usucă pomii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
emigrare a elementului românesc spre răsărit a fost deosebit de importantă și aceasta nu poate surprinde dacă ne gândim că țăranii moldoveni căutau dincolo de Nistru un refugiu pentru a se sustrage luptelor și războaielor necontenite care sângerau atunci fără încetare Moldova. Coloniștii români s-au stabilit în acest fel în mare număr în regiunea cuprinsă între Nistru și Prut, atunci depopulată și aproape abandonată propriei ei sorți, și ei au prosperat desigur acolo, pentru că analistul polonez Sarniski raportează că pe vremea sa
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
000 deseatine de pământ arabil. Au fost întemeiate numeroase sate românești acolo, dintre care unele mai prosperă încă, pentru că examinarea oricărei hărți vădește existența între Nistru și Bug a foarte numeroase sate având nume pur românești și fiind locuite de coloniști de origine moldovenească. Rezultă din ceea ce precede că de-a lungul a numeroase secole și fără întrerupere, Podolia a fost câmpul unde se revărsa prea plinul populației moldovenești și care permitea valorificarea și fructificarea muncii coloniștilor români. Rezultă de asemenea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și fiind locuite de coloniști de origine moldovenească. Rezultă din ceea ce precede că de-a lungul a numeroase secole și fără întrerupere, Podolia a fost câmpul unde se revărsa prea plinul populației moldovenești și care permitea valorificarea și fructificarea muncii coloniștilor români. Rezultă de asemenea că Ucraina n-a avut niciodată drepturi asupra Basarabiei și n-a putut exercita nici o influență asupra ei, deoarece tocmai dimpotrivă, Moldova a fost aceea care din toate vremile a exercitat o influență necontestată asupra Podoliei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe teren cu instrumentarul cadrelor și al manifestărilor voinței sociale au furnizat dovezi în acest sens, constând în numeroase situații în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe aceste terenuri s-a format un sat: „satul fetei”. Preotul Vasile susține că la baza formării termenului de „Fetești” stă cuvântul latin fustis, cu înțelesul de pădure cu copaci groși. Inventarul toponimic de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde se trăgeau primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului Coloniști, situat la nord de calea ferată, amintește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde se trăgeau primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului Coloniști, situat la nord de calea ferată, amintește de populația strămutată aici ca urmare a împroprietăririi ei. În ceea ce privește aria de răspândire a unor toponime, s-a constatat că oiconimele Buliga 11 și Coloniști nu se regăsesc în regiunile geografice învecinate; numele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului Coloniști, situat la nord de calea ferată, amintește de populația strămutată aici ca urmare a împroprietăririi ei. În ceea ce privește aria de răspândire a unor toponime, s-a constatat că oiconimele Buliga 11 și Coloniști nu se regăsesc în regiunile geografice învecinate; numele Dudești 12 este purtat de alte patru sate din România (două în Timiș, unul în Hunedoara și altul în Brăila); toponimul Fetești mai apare în județele Iași, Suceava și Vrancea, iar oiconimul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fetești este o așezare polifuncțională constituită prin concentrarea spațială a mai multor localități apărute în diferite perioade istorice. Martore peste timp ale acestei evoluții urbane sunt cele șase cartiere ale orașului, în trecut sate: Dudești, Fetești-Oraș, Fetești-Gară, Buliga, Vlașca și Coloniști. Continuitatea populației autohtone pe meleagurile la care ne referim se leagă fără îndoială de resursele ecologice existente: vecinătatea râului Borcea și a Dunării bogate în pește; prezența pânzei freatice la adâncimi relativ mici; abundența lemnului de construcții oferit de întinsele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la începutul secolului al XIX-lea, perioadă de care se leagă și apariția celui mai mare și mai dinamic cartier al orașului, Fetești-Gară. Ulterior, ca urmare a împroprietăririlor succesive, structura urbană s-a îmbogățit cu noi cartiere: Vlașca (1901) și Coloniști (1924) - „înghițit” în cele din urmă de Fetești-Gară. Vocația urbană a așezării este confirmată în 1934 când (prin Decizia nr. 15176 din 17 iulie a Ministerului de Interne) Feteștiul este trecut în rândul orașelor. Din punct de vedere administrativ, Feteștiul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a situat, la rândul lui, pe un palier ascendent, înregistrând într-un interval de 36 de ani o creștere semnificativă, de la 1,86 în 1930 la 5,5 în 1966. Această evoluție rapidă s-a datorat apariției de noi cartiere (Coloniști în 1924, prin împroprietărirea unor țărani aduși mai ales din județul Buzău), dar și concentrării de locuitori în cartierele mai vechi (Fetești-Gară, de exemplu, unde de la o populație de 1.131 persoane se ajunge la 8.913). Începând cu 1966
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La început, mișcările migratorii au avut un caracter de grup, mai târziu fiind inițiate și controlate de stat, deoarece acesta urmărea ocuparea și cultivarea unor terenuri rămase nepopulate și necultivate. În Fetești cartierele apărute în urma colonizărilor sunt Vlașca (1901) și Coloniști (1924). Cei colonizați erau scutiți de impozite o anumită perioadă, li se dădea loc de casă și grădină în vatra satului, dar și pământ la câmp, pe care erau obligați să-l cultive. Prin aceasta se urmărea asigurarea unor condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părăsi localitatea. Este cazul minorității romilor, care în 2002 număra 1.508 locuitori, aceștia constituind aproape întregul număr al celor plecați în străinătate în acest an (342 de persoane). Un alt cartier în care sporul migratoriu are valori mari este Coloniști -6,4‰, urmat de Fetești-Oraș cu -3,1‰, acesta din urmă fiind cel mai vechi cartier al orașului, cu o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002 Cartier Sosiți* Plecați* Spor migratoriu Fetești-Oraș 2,6 5,7 -3,1 Fetești-Gară 3,9 24,8 -20,9 Coloniști 0,9 7,3 -6,4 Vlașca 0,02 0,9 -0,88 Buliga 0,05 0,4 -0,35 * Proporții la 1.000 de locuitori. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Forme de mobilitate a populației Evoluția economică a orașului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de lemn din 1792 și o biserică zidită din 1884. Alături de Parohia Fetești-Oraș, s-a înființat, începând cu 1882, parohia Fetești-Dudești, formată din unirea a două biserici, cea care slujea satul Dudești și cea din Feteștii-Noi. Creștinii ortodocși din cartierul Coloniști au avut o biserică începând din 1928, când preotul Grigore Petre și soția sa au ridicat o bisericuță din scânduri de brad. Între 1933-1934, biserica a fost mărită, însă între 1948 și 1970 nu s-au mai oficiat slujbe. După
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât mai ales în satele vecine: Stelnica, Bordușani, Jegălia, Țăndărei, Cegani, numărând circa 300 de membri care beneficiază începând cu 1999 de o biserică ce funcționează în cartierul Coloniști. Bibliografie Banu, A.C. (1964). Bărăganul. București: Editura Științifică. Buletin Trimestrial, nr. 4/2001, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populației României, București. Conea, I. (1956). Din geografia istorică a Bălților Ialomiței
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, în martie 1935, apreciind că românii din Albania, Serbia, Ungaria, Banatul sârbesc și U.R.S.S. erau supuși unei politici de deznaționalizare 695. PNL-Gheorghe Brătianu aducea, din nou, în atenția opiniei publice problema politicii guvernamentale față de coloniștii de etnie română, în toamna anului 1935696. Oficiosul georgist atrăgea atenția asupra faptului că, în condițiile în care în sudul țării avea loc un intens proces de emigrare a populației de etnie turcă, statul român a permis acapararea pământurilor acestor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]