7,605 matches
-
depresie (timp de 5 minute) ORIZ: Șiruri de 3 teste a câte 5 minute Ser fiziologic Morfină Scăderea vocalizelor de tristețe la puii de câine prin injectare de morfină (după Panksepp et al., 1980) Concluzie Acest fapt ar explica asemănarea comportamentală dintre dependența afectivă și dependența de opiacee, pierderea apetitului, tristețea, întâlnite la fiecare nou început de an școlar în comportamentul copiilor și în comportamentul îndrăgostiților. După cum îi spune călugărul Lorenzo lui Romeo, „Tinerii se pare/ Că nu iubesc decât din
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
colocviale, în care aproape toți termenii își păstrează sensul propriu, literal, denotativ. În plus, faptul că intervenția „regizorală” este aproape inobservabilă, iar comentariul, minim, contribuie la întărirea senzației de autenticitate. E vorba, în primul rând, de o autenticitate psihologică și comportamentală, de o naturalețe a gesturilor și a replicilor care nu își află echivalentul nici măcar în cele mai izbutite pagini de proză realistă (poate doar primul volum din Moromeții lui Marin Preda le poate sta alături). Pe bună dreptate s-a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
semnificație și stabilitate vieții sociale” (Scott, 2004:70). În concepția economistului D.C. North, instituțiile sunt reguli și mecanisme de impunere a acestora („reguli ale jocului”) ce oferă oportunități pentru anumite tipuri de acțiune și blochează altele. Ele reprezintă constantele (tiparele) comportamentale care produc așteptări sociale și, astfel, sunt puțin sau deloc problematizate În acțiune. În principiu, orice regulă poate fi negociată, dar le numim instituții pe acelea pe care, În situații bine precizate, le luăm ca atare, fără a le mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru realizarea scopului X, social definit, se utilizează rutina (mijlocul) Y (de asemenea, calitatea de mijloc având aici o semnificație socială). Instituțiile intervin În acțiune limitând setul de opțiuni individuale (scopuri), reducând incertitudinea și constituind moduri habituale de acțiune, rutine comportamentale standardizate. Instituțiile sunt normative și constrângătoare social, definind și generând cadrul În care se stabilesc și se derulează acțiunile actorilor. Acțiunea este o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie obiectiv În cadrul sistemului social la diverse nivele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu derivând din prescripțiile unei instituții și/sau din asumarea, prin socializare, a unui rol social anterior definit. Aceste așteptări probabile creează o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă natură: estimările decurg din mutualitatea interacțiunii specifice echivalentă cu o probabilitate (subiectivă) empirică ca un actor să aibă un anumit comportament. V. Mihăilescu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
culturale Întrucât acestea sunt cele care definesc și structura relațiilor sociale Între actori. Aceeași idee este Împărtășită și de R. Scott (1992:163) atunci când afirmă că: rețelele de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural. Teoria câmpurilor urmărește apariția unor noi spații sociale, precum și modalitățile În care acestea se ordonează, se stabilizează (devin câmpuri) și se transformă. Sociologia economică a lui Fligstein (abordarea cultural-politică, cum
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizații urmărește cooptarea actorilor ce au activități integrate funcțional pentru a elimina competiția inerentă contractării pe piață și a se obține astfel reproducerea unor relații de schimb stabile Între acești actori. Sedimentarea anumitor structuri, precum și normele asociate acestora generează așteptări comportamentale care reduc incertitudinea și fac posibile Încrederea Între parteneri, dar și reproducerea anumitor structuri relaționale de producție. Astfel, integrarea verticală În organizații asigură condițiile cooperării și produce ordine socială prin diminuarea incertitudinii. De asemenea, prin reiterarea relațiilor de producție Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
științific un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul public se distinge prin modele comportamentale antreprenoriale, concurențiale, aidoma afacerilor, pe de altă parte sectorul privat pentru profit asumă responsabilități sociale, etice și filantropice. Profitul nu mai reprezintă singurul indicator al performanței, intervenind și alte criterii ce evaluează calitatea, dezvoltarea durabilă, protecția mediului sau cea socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la nivelul organizației ca Întreg. Un etos al prieteniei și ajutorului reciproc În afaceri este necesar pentru stabilirea unor relații pe termen lung. Acesta se formează relațional, Într-o istorie a legăturilor bilaterale și este de natură să inducă schimbări comportamentale ale acțiunii economice În cadrul diadei. Faza a doua presupune consolidarea relației și stabilizarea acesteia pe perioade Îndelungate de timp. Relația se menține În măsura În care partenerul reciprochează și face dovada unui comportament prosocial. Perioada de Încercare a relației presupune ca una din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
atât timp cât există un comportament similar din partea partenerului. Încrederea bazată pe probabilitatea unui comportament corect din partea partenerului, probabilitate derivată din experiența subiectivă, este forma cea mai importantă de control social a acestor relații, spre deosebire de asigurarea ce provine din stipulațiile contractuale. Așteptările comportamentale se bazau pe norme ale corectitudinii, reciprocității și Încrederii, dar aceste norme nu sunt universale, nu difuzează uniform, ci sunt construite Într-o istorie a Încercărilor reciproce; ele se bazează pe demonstrarea mutuală a calităților personale ale partenerilor. În baza
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ci reprezintă și un element cultural În același timp. „Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații” și, În continuare, „rețelele de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural” (Scott, 1992:163). În continuare vom prezenta un model de emergență a unor Înțelegeri comune ale câmpului organizațional, de dezvoltare a unor reprezentări și concepții Împărtășite de către actori, odată cu stabilizarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În capitalurile culturale ale promotorilor lor) ajung să fie Împărtășite la nivelul câmpului susținând relaționările existente. Câmpurile stabile se caracterizează prin consecvența modelelor culturale și a tipurilor de relații existente. Astfel, rețelele de relații Între organizații există atât ca legături comportamentale propriu-zise, cât și ca modele de asociere și articulare definite cultural. Echilibrul rezultă din structurarea relațiilor ce presupune și stabilirea unor raporturi de putere și din difuzarea unor concepții Împărtășite de actorii sociali. Schimbarea poate surveni ca urmare a acțiunii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
doar obiect, ci și subiect al politicii, de a nu se supune doar, ci de a face și politică. În cazul în care au acces să facă politică, femeile sunt de obicei obligate să urmeze paradigme masculinexe "„masculin" ca stil comportamental și să împrumute agenda politicăxe "„agendăpolitică" bărbătească. Pentru ca să se poată regăsi în calitate de subiect, și nu doar de simplă portavoce a ideilor bărbătești, femeile trebuie să plece de la propriile experiențe ca centre ale cunoașterii. Feministele franceze, influențate de psihanaliza lacaniană, insistă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
abundat în demascări și „înfierări”, inclusiv ale părinților de către copii și ale soților între ei. Critica și autocritica, substitut de demascări și autoînfierări (numite mai târziu și în documentele programatice ale PCR: „forța motrice a societății noastre”), au devenit componente comportamentale cotidiene. Demascareaxe "„demascare" și delațiuneaxe "„delațiune" erau practici foarte frecvente. Dictatura proletariatuluixe "„dictatura proletariatului" este era marilor dezbinări programate, inclusiv între rude și prieteni. În aceste condiții, atunci când schismele nu erau de astfel de proporții, solidaritatea între genuri era firească
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și o serie de puncte critice, dintre care cele mai dezbătute pot fi sintetizate astfel: • Reușește incluziunea să armonizeze sau să Împace interesele și drepturile majorității cu cele ale minorității? (Spre exemplu, drepturile unui elev cu probleme sociale, emoționale sau comportamentale grave, care urmează să fie inclus Într-o școală normală, și dreptul celorlalți elevi de a fi protejați de un eventual comportament agresiv și violent din partea elevului integrat.) • În eventualitatea includerii tuturor elevilor cu cerințe speciale În școli normale, vom
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nevoilor fiecărui elev din cauza reducerii, În școlile normale, a serviciilor permanente de care elevii beneficiau În școlile speciale. Printre cei expuși unor astfel de riscuri se află elevii cu dificultăți multiple și accentuate și cei cu probleme sociale, emoționale și comportamentale. Este mai recomandată aplicarea conceptului de „incluziune responsabilă” decât a celui de „incluziune totală”? Evident că este necesară menținerea unor școli, clase și unități „speciale”, unde serviciile oferite individual vor fi determinate de nevoile fiecărui copil În parte, de dezvoltarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevului și a profesorului; de asemenea, amintește și Însușirile care pot fi Învățate/educate: acuitate vizuală, timbrul vocii, volumul atenției, calitatea memoriei etc. (Mitrofan, 1988)1. Având În vedere concepțiile teoriilor situaționiste (care susțin că un factor esențial În determinarea comportamentală este situația, contextul În care se află individul), putem afirma că și situațiile care apar În contextul procesului pedagogic determină un anumit comportament specific fiecărui cadru didactic. Comportamentul pedagogic se concretizează În metodele și mijloacele instructiv-educative utilizate În cadrul lecțiilor. Toate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevilor; - acțiunile destinate copiilor cu cerințe speciale vizează stimularea participării acestora la activitățile obișnuite din clasă; - acțiunile de sprijin pentru copiii care vorbesc și o altă limbă Încurajează participarea lor la activitățile obișnuite din clasă; - acțiunile care privesc rezolvarea problemelor comportamentale ale elevilor sunt corelate cu acțiunile de sprijin din cadrul activităților de Învățare; - distribuirea resurselor În școală se face În mod deschis și echitabil; - există o strategie elaborată la nivelul școlii prin care părinții sunt Încurajați să devină parteneri În procesul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de familie, mai ales În cazul copiilor abandonați Încă de la naștere, dar și din pricina calității mediului familial (neînțelegeri Între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, În sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare În activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă și psihică, reducerea capacității de adaptare socială etc. Ca o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
identificare a părinților (pentru cei care nu i-au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; - comportament revendicativ - concretizat În revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; - sindromul de instituționalizare/hospitalism - prezent la copil după o perioadă mai Îndelungată de timp petrecută Într-o instituție de asistență și ocrotire - generează o stare de inadaptare la condițiile dificile ale vieții, o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin anumite carențe sau conduite nepotrivite, care, neînlăturate la timp, pot determina regresii comportamentale, respectiv dificultăți de structurare și organizare a personalității. Printre particularitățile negative ale conduitei copiilor, mai ales În cazul celor care nu au beneficiat de modelul pozitiv și de confortul psihologic al familiilor biologice și au fost incluși În programele de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea În intimitatea psihică și evaluarea ei; - au mai puține posibilități de a recepționa stimulii Înconjurători și de a elabora răspunsuri cantitative și calitative, ceea ce Îngreunează analiza de ansamblu a expresiei psihice; - actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente: pe de-o parte, natura persoanei/subiectului care acționează/reacționează, iar pe de altă parte, natura situației În care se află subiectul (situația este sursa de stimulare a comportamentului care poate fi evaluat, observat); - manifestările
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rezultatul a două elemente: pe de-o parte, natura persoanei/subiectului care acționează/reacționează, iar pe de altă parte, natura situației În care se află subiectul (situația este sursa de stimulare a comportamentului care poate fi evaluat, observat); - manifestările psihice (comportamentale) care sunt luate În considerare În psihodiagnoză au un caracter discontinuu și dificil de evaluat la persoanele cu deficiențe față de cele normale; pentru a spori gradul de Încredere În valoarea psihodiagnozei, examinarea/reexaminarea se efectuează la un interval de timp
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
potențialului restant; - progresele În actul compensării; - stagnarea/regresul (cauze, evoluții etc.). Depistarea și diagnosticarea timpurie a Întârzierilor și abaterilor de la traseul obișnuit al dezvoltării copilului permit prevenirea sau chiar Înlăturarea unor posibile deficiențe și tulburări În plan intelectual, comunicațional și comportamental. Cadrele didactice au posibilitatea și obligația profesională de a identifica elevii care prezintă dificultăți de Învățare, prin observarea și depistarea unor semnale sau conduite atipice În evoluția școlară și a comportamentului elevilor În diferite situații de Învățare: evoluție școlară sinuoasă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare Între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să Înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]