8,042 matches
-
ar emana dintr-un fel de necesitate materială și nu ar fi în ele însele o construcție socială și istorică implicând raporturile interne fiecărei comunități și pe acelea pe care le țese cu societățile învecinate. Această poziție originală privind instrumentele conceptuale ale marxismului (retrasând schema infra / suprastructuri), afirmată încă din primele articole 24, va fi constant prelucrată și îmbogățită până la L'idéel matériel: conceptele reelaborate ating însă aici un nivel de complexitate care le sporește calitatea operantă 25. Cu toate acestea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Mark Granovetter 27, economia este privită ca un spațiu de interacțiuni și de tranzacții care-i egalizează fictiv pe agenții unui joc în care politicul se remarcă prin strania lui absență. Încastrarea câmpurilor se dovedește astfel extrem de redusă în plan conceptual tocmai în momentul în care se prezintă ca finalitate. Globalizarea economică, punând capăt tiersmondismului a cărui dezvoltare era unul din pivoți și dezvăluind o hegemonie a modelelor capitaliste de producție și de raporturi comerciale, a cunoscut mai multe prelungiri antropologice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor pentru "culturile", identitățile și "riturile muncitoare". În toate aceste cazuri exemplare, "cultura", prin elaborări mai mult sau mai puțin sofisticate și supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tradiție explicită sau implicită. Prin urmare, din perspectiva lui N. Gérôme, o cultură dominată s-ar distinge de o cultură dominantă și ar fi matricea unei rezistențe la dominare în întreprindere. Acest model analitic este construit prin analogie cu opoziția conceptuală dintre particularismele regionale și statul centralizator, vector de uniformizare la scară națională. Desigur, rămân de făcut aprofundări în acest sens, însă interpretarea de ansamblu e marcată de o dihotomie foarte simplificatoare a proceselor sociale în desfășurare. Să menționăm în trecere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Fie că aparțin unei justificări a ideologiilor flexibilității sau că încearcă să prevină efectele acestora, ele pregătesc explozia categoriei muncii prin valorizarea formelor de implicare legate de activitățile de recreere, cultură, sporturi, caritate și asistență, convivialitate, distracție etc. Unele inovații conceptuale și / sau juridice recente ilustrează în ce măsură depind aceste operații de creșterea complexității raporturilor sociale și de pătrunderea logicilor comercializării în domenii pe care pretind, tocmai, că le țin la distanță. Cel de-al "treilea sector", destinat să se insereze în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
europeană centralizatoare și coerentă în raport direct cu o mulțime de comunități sătești fără o legătură esențială între ele. Autosubzistența pune în joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul conceptual socioeconomic de care ne folosim se integrează unui complex de economie monetară. Să rezumăm o comparație succintă între autosubzistență și economia monetară. Să ne plasăm la nivelul concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
eficace minimă, amăgitoare, sub formă de amenințări susținerea și influența semenilor/colegilor ajutor, sprijin și orientare lipsa ajutorului, lipsa susținerii și orientarea spre competiție managementul conflictului integrator, egalitarist ineficace, orientat către a câștiga/a pierde rezultatele învățământului de ordin înalt, conceptuale efective, necreative atmosfera prietenoasă, de într-ajutorare ostilă, disprețuitoare angajamentul de a învăța ridicat scăzut utilizarea resurselor eficientă, împărțită ineficientă, individualistă frica de eșec redusă crescută Nu ne rămâne decât să ne formăm elevii atât pentru situațiile concurențiale, cât și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoana înțelege că este prizoniera resentimentului și a dorinței sale de răzbunare; • în cea de-a doua fază, este vorba de o iertare emoțională, în care persoana are acces la o integrare profundă a demersului de a ierta, nu numai conceptuală sau de principiu (André, 2009, p. 207). 51 În analiza noastră, nu putem trece cu vederea faptul că există și o categorie de oameni care își cer prea des scuze: a) unii dintre ei, deoarece se fac adesea vinovați de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA CAMELIA DINDELEGAN Psihopatologie și psihologie clinică Ediția a II-a revăzută și adăugită Volumul I Introducere de Daniel DAVID INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Introducere (Daniel DAVID) / 11 Capitolul 1. Psihopatologia / 13 1.1. Delimitări conceptuale / 13 Capitolul 2. Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mintale / 19 2.1. Strângerea informațiilor / 21 2.2. Instrumente de evaluare / 25 2.2.1. Validitatea / 26 2.2.2. Fidelitatea / 27 2.2.3. Testele biologice / 27 2.2.4. Testele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
98 4.1.8.2. Tulburări calitative / 99 4.1.9. Tulburările voinței / 99 4.1.9.1. Tulburări cantitative ale voinței / 100 4.1.9.2. Tulburări calitative ale voinței / 101 Capitolul 5. Tulburările copilăriei / 103 5.1. Delimitări conceptuale / 103 5.2. Examinarea copilului și adolescentului / 104 5.2.1. Interviul clinic / 104 5.2.2. Explorări complementare / 105 5.3. Factorii care interferează patologic cu dezvoltarea psihomotorie normală / 107 5.4. Tulburările psihice la copil și adolescent / 109
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
107 5.4. Tulburările psihice la copil și adolescent / 109 5.4.l. Tulburări de comportament / 109 5.4.2. Tulburări psihogene / 115 5.4.3. Tulburări endogene / 116 5.5. Intervenții psihoterapeutice la copii / 118 5.5.l. Repere conceptuale / 118 5.5.2. Obiective și desfășurarea procesului psihoterapeutic / 119 5.5.3. Tehnici experiențiale / 122 Capitolul 6. Întârzierile în dezvoltarea mentală / 125 6.1. Delimitare conceptuală / 125 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
endogene / 116 5.5. Intervenții psihoterapeutice la copii / 118 5.5.l. Repere conceptuale / 118 5.5.2. Obiective și desfășurarea procesului psihoterapeutic / 119 5.5.3. Tehnici experiențiale / 122 Capitolul 6. Întârzierile în dezvoltarea mentală / 125 6.1. Delimitare conceptuală / 125 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
5.3. Tehnici experiențiale / 122 Capitolul 6. Întârzierile în dezvoltarea mentală / 125 6.1. Delimitare conceptuală / 125 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool și insomnia / 147 Capitolul 8. Tulburări depresive / 149 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei / 149 8.2. Clasificarea tulburărilor depresive / 150 8.3. Criterii de diagnostic conform cu DSM IV / 151 8.3.1.Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv major / 152 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore / 153 8.4. Tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și bătrâni / 205 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? / 207 8.9.1. Diminuare și remisie în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid / 216 9.3. Teorii psihologice privind suicidul / 218 Capitolul 10. Tulburările anxioase / 225 10.1. Prezentare generală / 225 10.2. Panica și agorafobia / 227 10.2.1. Tulburarea de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
domeniul clinic. Lucrarea de față se adresează atât studenților la psihologie cât și celor interesați de problematica complexă a practicii clinice, constituindu-se într-un volum didactic universitar foarte accesibil și pragmatic. Daniel DAVID Capitolul 1 Psihopatologia 1.1. Delimitări conceptuale Patologia (gr. pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină bolile. Psihopatologia (gr. psyche suflet/ psihic; pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină tulburările psihice (David D.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
putere, frumusețe, megalomanie; * teme micromanice: idei de culpabilitate, autoacuzare, umilință; * teme de gelozie, mistice și teme cenestopate. Tulburări de inteligență Ținând seama de particularitățile inteligenței, Thorndike (apud Hoeksema, S.N., 1998)67 distinge următoarele tipuri de inteligență: 1) inteligența abstractă sau conceptuală: aptitudinea de a folosi simbolurile și materialul verbal; 2) inteligența practică: buna utilizare a concretului obiectual și practic; 3) inteligența socială: capacitatea de a analiza ușor relații interumane de înțelegere și comunicare. În psihiatrie se menționează două tulburări majore ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unei poziții corporale incomode. Poate să apară fenomenul de catalepsie sau flexibilitate definit ca o inerție motrică ce permite bolnavului să stea în poziții dificile impuse (de exemplu: cu mâna sau piciorul ridicat). Capitolul 5 Tulburările copilăriei 5.1. Delimitări conceptuale Pedopsihiatria este definită de Sillamy ca o specialitate medicală, având drept obiect depistarea și tratamentul maladiilor mintale ale copilului și adolescentului. Pedopsihiatria ca și disciplină autonomă este recentă. În 1972, în Franța a apărut ca o competență atestată prin studii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o relaționare particulară cu lumea). Funcțiile psihice alterate sunt percepția, gândirea activitatea, afectivitatea și personalitatea. Nu are conștiința bolii. (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan, 2006)81. B. Insuficiențele psihice (oligofreniile). 5.5. Intervenții psihoterapeutice la copii 5.5.l. Repere conceptuale Psihoterapia copilului s-a dezvoltat inițial ca ramură a psihoterapiei adultului, însă a cunoscut o serie de delimitări datorate cunoașterii mai profunde a dinamicii dezvoltării personalității. Posibilitățile de acțiune sunt mai mari la copil și adolescent datorită nefinisării mobilității structurii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mari dificultăți în exprimarea sentimentelor. > Colajul. > Crearea de povești. Utilizarea lor implică realizarea poveștilor de către terapeut și povestirea lor copiilor, realizarea poveștilor de către copii, utilizarea unor lucruri care să stimuleze poveștile. Capitolul 6 Întârzierile în dezvoltarea mentală 6.1. Delimitare conceptuală Cea mai utilizată definiție modernă este, se pare, cea folosită de Asociația Americană pentru Deficiență Mentală (AAMD), care definește întârzierea mentală ca "o funcționare intelectuală generală semnificativ sub medie, care a început în timpul perioadei de dezvoltare și se asociază cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etiopatogenici sunt ereditatea, factorii sociali și factorii de mediu. Cele mai multe cazuri de întârziere mentală se datorează nu unei singure cauze, ci unei interacțiuni de factori ereditari și de mediu. Capitolul 7 Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia 7.1. Delimitări conceptuale Demența Demența se caracterizează prin pierderea memoriei, deteriorarea limbajului și a capacității de a executa activități voluntare și incapacitatea de a recunoaște obiecte și persoane. Cea mai comună cauză a demenței este boala Alzheimer dar poate fi de-asemenea cauzată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vedere prevalența crescută a insomniei și efectele negative datorate reacțiilor adverse a medicamentelor. Aceasta include deteriorarea cognitivă, riscul crescut de recădere, și faptul că multe medicamente își pierd din efect prin folosirea îndelungată. Capitolul 8 Tulburări depresive 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei Depresia a fost cunoscută încă din Antichitate. Date care atestă preocuparea oamenilor pentru această tulburare datează încă din 1650 î.e.n., papirusul lui Eber conținând cea mai veche descriere clinică a bolii de o mare acuratețe. Hipocrat a folosit
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acut. Psihoterapia interpersonală poate mări întinderea răspunsului (vizibil în mai multe arii), în timp ce psihoterapia cognitivă crește stabilitatea acestuia. Tratamentul combinat, deși mai scump, pare să păstreze avantajele ambelor forme de terapie (farmaceutică și psihologică). Capitolul 9 Suicidul 9.1. Delimitări conceptuale Etimologia cuvântului suicid: este sui = de sine și cidium = omorâtor. Suicidul reprezintă "orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să producă acest rezultat" (Durkheim
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
of Catastrophic Misinterpretation of Bodily Sensations and Panic Self-Efficacy", Cognitive Therapy and Research, vol. 29, nr. 2, Kluwer Academic Publishers-Plenum Publishers, New York, Aprilie 2005, pp. 187-200. Castonguay, L. G., "Support in psychotherapy: A common factor in need of empirical data, conceptual clarification, and clinica input", Journal of Psychotherapy Integration, 7, 1997, pp. 99-103. Clark, D.A. & Purdon, C., "New perspectives for a cognitive theory of obsesions", Australian Psychologist, 28, 1993, pp. 161-167. Clark, D.M., "A cognitive model of panic attacks", în S.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la afinitățile dintre liberalismul sociologic și constructivismul lui Wendt prezintă capcane potențiale. Potrivit unei critici la adresa lui Wendt, abordarea lui se bazează pe termeni teoretici dificil de definit (Keohane, 1989b; Keohane, 2001). Totuși, într-un studiu recent, Alderson face un exercițiu conceptual de "deminare", care facilitează aplicarea conceptelor constructiviste la analiza empirică (Alderson, 2001). Alderson definește "socializarea" ca internalizare a normelor. El observă că abordările socializării se deosebesc în ceea ce privește condițiile favorabile internalizării, mecanismele cauzale prin care se produc efectele sale, precum și factorii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]