4,975 matches
-
altceva, decât, în alți termeni, analiza de detaliu pe care o propune deconstrucția ca metodă critică. Disperarea de a nu mai înțelege alfabetul preschimbat în semne al unei lumi necunoscute devine disperarea morții întrebărilor căutătoare de răspunsuri. Umbra cuvintelor capătă consistență obținând formă, fiind pusă în strânsă legătură cu somnul sau cu visul. Toutuși, eul creator devine eu absolut, în aceeași identificare a sinelui cu ceilalți: Totul este eu însămi/ Dați-mi o frunză care să nu-mi semene/ Ajutați-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Astfel, el este cel care ajută la deconstrucția ca reconstrucție, susținând premisa criticii deconstructiviste a textului. Căpătând semnificații doar în interiorul textului, scos din context el pierzându-și substanța, cuvântul, îmbărcat în primele volume într-o haină ca o umbră, capătă consistență și concretețe, în ultimele volume. În altă ordine de idei, deși metafora se subțiază, până la dispariție, cuvântul este cel care rămâne, invadând totul: "Tragic mi-e darul, asemenea pedepselor vechi/ Ce strămoș mi-a greșit ca să-i port lauri vina
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sorohan 1 în încercarea de a schița liniile unei poetici implicite a autorului, înțeleasă ca o coordonată fundamentală a demersului interpretativ de care ne ocupăm, coordonată care ilustrează și justifică în același timp calitățile discursului critic al autoarei, coerența și consistența unei perspective exemplare ca metodă și ca rezultate. Ipoteza de la care pornim este că, urmărind firele expresive prin care Elvira Sorohan se referă la creatorul textului literar, putem reconstitui un punct de vedere bine articulat și consecvent asupra acestei instanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
artă. Interesant este că interpretarea este legată încă de la aceste pagini despre copilărie de ideea de artă: "În toate interpretările însă greșite, și apoi din ce în ce mai juste plutea inefabil un aer de mister și de amărăciune, ce și-a desăvârșit lent consistența ca un tablou de pictor pornit de la schițe informe" (p. 160). Viziunea asupra creației artistice este aici una tehnică, lipsită de deschideri mistice și de abisalități psihologice: opera pornește de la un ansamblu bogat și neclară de experimente din care, treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ușor permeabile pentru gaze și pierd ușor apa. Prin deshidratare se reduce rezistența la atacul microorganismelor și apar dereglări în procesul de respirație, iar capacitatea de păstrare este afectată. Textura tuberculilor de cartof este caracterizată prin 3 aspecte: făinozitatea sau consistența (gradul de fărâmițare prin zdrobire după firbere); sfărâmarea sau fermitatea (dezintegrarea la suprafață după fierbere); structura (granulozitatea percepută în timpul consumului). Din acest punct de vedere tuberculii de cartof sunt încadrați în 4 tipuri (A-pentru salată, B-pentru preparate culinare, C-
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
exudat, iar tuberculii afectați de temperaturile scăzute, depășesc o treime. După 3 zile, tuberculii depreciați ajung la 75-80%. Înghețul la8 0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din acidul poligalacturonic. Lanțurile poligalacturonice, mai mult sau mai puțin esterificate cu metanol, se asociază cu diverse poliglucide secundare (D-galactani, L-arabani, D-xilani etc). Substanțele pectice sunt compuși macromoleculari coloidali, componente principale ale lamelei mediane dintre pereții celulari, determinând rigiditatea, consistența și permeabilitatea acestora. Cele cu masă moleculară mai mică se găsesc solubilizate în sucul celular, căruia îi conferă o consistență mai mult sau mai puțin gelatinoasă, în funcție de componență și concentrație. Specificitatea acestor compuși este datorată mărimii macromoleculei poligalacturonice, gradului de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
L-arabani, D-xilani etc). Substanțele pectice sunt compuși macromoleculari coloidali, componente principale ale lamelei mediane dintre pereții celulari, determinând rigiditatea, consistența și permeabilitatea acestora. Cele cu masă moleculară mai mică se găsesc solubilizate în sucul celular, căruia îi conferă o consistență mai mult sau mai puțin gelatinoasă, în funcție de componență și concentrație. Specificitatea acestor compuși este datorată mărimii macromoleculei poligalacturonice, gradului de metoxilare (esterificare cu alcool metilic), precum și poliglucidelor asociate. Protopectina (pectoza) este substanța pectică a fructelor verzi, cărora le asigură rigiditatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
esterificare, de acetalizare a grupărilor hidroxilice, sunt specifice fiecărui produs, legate fiind de complexitatea moleculelor, tipurilor de enzime pectolitice, precum și intensității metabolismului. Factorii activatori sau inhibitori sunt numeroși: pHul, temperatura, prezența unor anioni sau cationi etc. Prelucrarea culinară a cartofilor. Consistența piureurilor de cartof se datorează integrității pereților celulari, care reprezintă 1,5% din substanța proaspătă. Componenta principală a acestor pereți sunt substanțele pectice (peste 50%). La piureurile vâscoase și lipicioase procentul de spargeri a celulelor este de 10-25%, iar când
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
valorificare și reducerea scăderii turgescenței prin limitarea transpirației. Conținutul total în ceruri al fructelor semințoase (mai ales al merelor), crește continuu pe măsura maturării. Compoziția chimică a acestor ceruri este preponderent saturată în această fază (acizi grași saturați C20-C30), iar consistența solidă. După recoltare și în timpul păstrării, sinteza continuă ascendent. Proporția de esteri saturați și nesaturați este influențată de temperatura de păstrare și de faza de maturare a fructelor. Fracțiunea nesaturată (acizi grași nesaturați C18) are consistență uleioasă și devine proporțional
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
grași saturați C20-C30), iar consistența solidă. După recoltare și în timpul păstrării, sinteza continuă ascendent. Proporția de esteri saturați și nesaturați este influențată de temperatura de păstrare și de faza de maturare a fructelor. Fracțiunea nesaturată (acizi grași nesaturați C18) are consistență uleioasă și devine proporțional mai mare la 1 10C (până la 90%). Dacă se ridică temperatura la +200C, fracțiunile se echilibrează din nou. Fenomenul se explică prin reacția fructului de a-și mări permeabilitatea celulelor epidermice la schimbul de gaze. Esterii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sunt apreciate în mod frecvent organoleptici (senzoric), dar există și modalități complexe și științifice de exprimare exactă. În STAS 6441, se apreciază vizual 7 caracteristici ale calității, iar organoleptic (palpare, degustare) alte 6 caracteristici (starea de prospețime, gradul de maturitate, consistența pulpei, suculența pulpei, gustul și aroma). Chiar caractere greu de apreciat, cum este sunetul crocant ("crocanța") în momentul consumului, pot fi importante în anumite circumstanțe. 10.1.2. Aspectele tehnice ale recoltării Metode de recoltare Recoltarea eșalonată se practică la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
suitei de memorii sau proiecte reformatoare ale boierimii moldo-muntene, ca și în programul revoluției condusă de Tudor Vladimirescu. Pe un asemenea fundal, naționalismul și mișcarea națională ca forme de expresie a ideologiei liberale au dobândit un plus de vigoare, de consistență și de coerență. Reanimând în proporții fără precedent și, evident, pe un plan superior "chestiunea română"20 pentru a o impune Europei spre soluționare, moldo-muntenii au elaborat între 1831 și 1848 nu mai puțin decât 96 de memorii și proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
exprimată lapidar prin includerea numelui său în doar câteva lucrări de referință pentru veacul în care a trăit și s-a afirmat 2 și în prea puține studii analitice speciale. Între acestea din urmă, se cuvin menționate pentru sporul de consistență a informațiilor furnizate cele semnate de A. Popovici 3, Gh. Ungureanu 4, G. I. Kirileanu 5, Dr. S. Reli6, C. Turcu 7, Gh. Dobre 8, I. Cojocaru 9 și, mai recent, de semnatarul acestor rânduri 10. Potrivit unor note autobiografice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
paradoxal, a întărit credința altor întreprinzători, care l-au succedat în preocupări, în posibilitatea reușitei depline. De altfel, însuși Mihalic avea să revină nu peste multă vreme spre același domeniu al metalurgiei, ispitit fiind nu atât de substanța sau de consistența privilegiilor domnești, oferite îndeobște întreprinzătorilor, cât mai ales de propria-i credință în reușită, fundamentată pe cunoașterea bogatelor resurse naturale ale țării, pe informațiile adunate de-a lungul anilor, incluzând și experiența deja acumulată în materie și, nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este de dorit înființarea unei asemenea fabrici, care ar aduce folos sigur și antreprenorului. 20-le. Săgă din piatră acră, alaum, alaunsinter, este productul celei mai denainte prin înriurirea apei de ploae, de omăt și căldura soarelui, de la care capătă consistența; această săgă cuprinde mai multă piatră acră decât acea mai sus arătată. 21-le. Humă porțelană, kaolin porzelanerde, formează straturi groase de 3-4 palme aproape de satul Fântânele, pe lângă târgul Bacău; s-ar putea bine întrebuința spre producerea faianselor, care acum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fenomenelor economico-sociale. Doctrina economică reprezintă teoria economică activată. Ea este o teorie sau un complex de teorii, un sistem care nu se mulțumește cu o prezentare pur scientistă, abstractă și neutră a realității, ci activează corpusul de idei ce dă consistență sistemului teoretic respectiv, exprimă aprecieri, realizează judecăți de valoare, recomandă proiecte de reformă, politici economice de urmat. Pe scurt, teoria ne spune ce este; doctrina ne spune ce trebuie să fie, ce trebuie făcut și ce nu trebuie făcut. Teoria
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reconstituire subiectivă a unui vechi oraș de la Marea Caspică. Dar nimic morbid în succesiunea acestor deambulări în miezul ruinei ideologiei comuniste și a urmelor fastului trecut, printre "palate stalino-venițiene" și improvizații "paleo-industriale". În filigran, pentru a da și mai multă consistență ideii de plecare definitivă, Rolin se joacă subtil și cu o seamă de aluzii la propria operă, evocînd ironic imagini și chipuri din romanele sale, scufundîndu-se cu delicii în vertijul verbului creator și efectele de realitate pe care le declanșează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
avizați ai fenomenului postmodern, precum Steven Best și Douglas Kellner 39, îl amintesc pe pictorul englez John Watkins Chapman drept unul dintre primii care au utilizat termenul și au oferit anticipări ale ideii și terminologiei care își vor fi câștigat consistența mai târziu. Chapman vorbește despre "pictura postmodernă" în jurul anului 1870, bineînțeles, în context estetic-evaluativ, pentru a desemna un tip de pictură care este "mai modernă și avangardistă" decât cea a impresionismului francez. Termenul însuși apare în anul 1917 într-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului atât în critica arhitecturală 47, unde a cunoscut o largă dezvoltare, cât și în critica literar-artistică și în filosofie, devenind astfel un termen globalizant sau internațional, dar și un concept care are mult mai multe motive să aspire la consistență. Discursurile postmoderne încep să se regăsească de acum și în spațiul academic, unde disputele privind relația modernism postmodernism sunt și astăzi neîncheiate. Postmodernismul anilor '90 și cel al zilelor noastre pun în discuție chiar statutul său de trăsătură culturală dominantă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este într-adevăr caracteristic atitudinii postmoderne ce evită să fie fixată în anumite poziții, se desfată în indeterminarea sensului, și pentru care discursul teoretic nu este o căutare a adevărului, ci o formă de joc indiferent față de demodatele probleme precum consistența logică"174. Într-adevăr, încadrările fixe au fost repudiate de către majoritatea autorilor numiți "postmoderni". Interpreții teoriilor baudrillardiene identifică trecerea clară de la lumea modernă patronată, în viziunea lui Baudrillard, de Marx și Freud la lumea postmodernă, care refuză logica producției și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și la o serie de date sociale, politice, tehnologice ce pot fi, într-o anumită măsură, verificate, astfel încât nivelurile de plecare nu mai sunt atât de bine diferențiate. 2.3.4. Alte apropieri ale termenului În încercarea de a da consistență conceptuală postmodernismului, acesta a fost alăturat nu doar modernismului, ci și avangardei, kitsch-ului sau paradigmei toate aceste demersuri înscriindu-se mai degrabă în proiectul "negativ" al postmodernității, în ideea de a răspunde la întrebarea "ce nu este postmodernismul?", pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
logicului pentru a rezolva acea problemă în fața căreia se află critica totalizatoare a rațiunii"229 și, în plus, să evite considerentele științifice de analiză a textelor filosofice, care vor fi lecturate după criteriile performanței retorice și nu după cele ale consistenței logice. Habermas interpretează inversarea raportului logică retorică și ca pe o autoasigurare a filosofului francez împotriva criticilor care i s-ar putea aduce din perspectivă logică, trimițând interpretarea în domeniul criticii literare și al retoricității scriiturii. Din punctul de vedere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indicând existența unor trăsături proprii ale scriiturii actuale, cum ar fi lipsa fundamentelor, descentrarea, supralicitarea. De la Nietzsche și Heidegger încoace se acceptă că în filosofie s-au instituit un suflu și un stil nou, care refuză sistematizarea, gândirea categorială și consistența, apropiind astfel scriitura filosofică de cea literară. Acuzați de a fi epigonii acestora, postmodernii au continuat să aducă în scenă modalități de scriere, lectură și interpretare a textelor, erodând și mai mult falia sensului, noncontradicției sau locurilor comune. Chiar dacă unii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Deconstrucția, după cum bine remarcă Jonathan Culler și Richard Rorty, cere anularea distincției dintre filosofie și literatură, facilitând impunerea forței retorice a textului. Interpretarea care tratează scriitura ca pe o construcție retorică fictivă și care evidențiază caracterul literar, mai degrabă decât consistența logică a argumentelor, îi este îngăduită lui Derrida tocmai datorită faptului că demersul deconstructivist se situează în afara cerințelor procedurilor analitice și discursive ale filosofiei și ale științei. În De la grammatologie, filosoful francez utilizează o serie de "metode" ale criticii stilistice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]