4,988 matches
-
50 000 trăiesc în România, le merge bine; ei stau sub legi drepte și chiar plângerile din Dobrogea, ce porneau de la nemulțumiții din Tulcea și Măcin, au amuțit față cu evenimentele din Bulgaria. " - "Opoziția d-voastră nu se - ndreaptă dar contra lui Alecsandru pentru că e principe german? " - "Ferească Dumnezeu. Am voit totdauna un principe german, un domnitor din acel neam drept de oameni care a făcut mai mult pentru civilizație și cultură. Sub Carol ne-am numi fericiți, pe un Battenberg
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ajungând să maghiarizeze pe germani și slavi. El constată numai un fapt cunoscut de toți. Se știe că în ultimii ani sau decenie numeroși nemaghiari și-au maghiarizat numele, spre a face să li se uite adevărata lor origine. Din contră, în cartea de față (Slavici) se constată că nici un singur român nu și-a maghiarizat numele, deși în timpul mai recent s-au format reuniuni ce lucrează sistematic la maghiarizarea numelor de familie. În genere, Slavici nu prea vede bine pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fiind din numărul acelora cari au anunțat înființarea numitelor instituțiuni, totuși aceasta n-am făcut-o nici ca articol de fond. nici ca prim București n-am scris o singură frază care s-ar putea califica de reclamă plătită; din contră ne-am ținut în ce rezervă așteptând să vedem statutele și numele acelora cari compun consiliurile de administrație; Atunci ne vom pronunța cu aceeași independență pe care am păstrat-o totdauna în asemenea ocaziuni și fără a ne lăsa să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
A. Rosetti vornic de Suceavă. Sunt pline cronicele noastre cu numele ilustre ale Zevzecopolilor de tot soiul și bătrânul Costin de la Costîna nu știe cum să le ridice meritele mai sus! Dar, întreabă " Romînul", "contra cui s-a luptat Tudor? Contra voastră, d-nilor roșii! Contra părinților voștri! Iată ce povestește în adevăr Mihai Cioran, adiutantul lui Tudor și martor ocular al evenimentelor: De la deschiderea războiului, din anul 1806 până la 1812, între Rusia și Poartă, și de la 1812 până la 1818, cât a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spăsenie este că, în conflictul fățiș între interesele rusești și cele austriace din Orient, micile state din Orient nu pot ocupa o poziție neutrală, ci trebuie să se hotărască sau în dreapta sau în stînga: cine nu e pentru noi, e contra noastră. "Ellenoer " are cuvinte blânde, "Pesther Lloyd" vorbește serios, amenințător chiar - dar amândouă foile voiesc aceleași lucruri și pentru aceasta pare a fi venit contele Andrassy la Sinaia. Rezumând știrile aceste privitoare la cestiunea Dunării și la scopul vizitei contelui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ridicarea socială a unei păture de oameni neonești, în care nepăsarea a ajuns a admira pe oamenii de nimic, însă abili, spiritul public caută în zadar un razim în contra corupțiunii. Departe de-a găsi undeva acest razim, el e din contră atras în vârtejul general și ajunge a crede că legile morale, uniforme pentru toate popoarele, sunt vorbe goale cari se pretextează din gură, dar pe cari nu le crede nimenea. În aceleași condiții de climă, sub același regim sub care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt sub coroana Sf. Ștefan o cestiune de apreciație. Daca românii ar face în socoteala lor ceea ce ungurii făceau și fac, asemenea în socoteala lor, ar fi taxați de către aceștia de trădători de patrie s. a. m. d. Noi credem din contra că la înființarea nouălor dieceze considerații politice ungurești nu trebuie să joace nici un rol. [4 octombrie 1881] LITERATURĂ POPULARĂ. PALAVRE, ANECDOTE, TACLALE Ș. A. Nu e popor care să fi intrat în contact cu românul fără ca acesta să-și bată joc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puterilor prin înarmare s-a dezvoltat cestiunea socială, sărăcia claselor de jos, care cere o grabnică remediare. Și aci guvernul și liberalismul sunt diametral opuși. Pe când liberalii nu admit facultatea statului de-a interveni în organizarea muncii, guvernul voiește din contră, prin nouăle mijloace ce i le va crea monopolul tutunurilor, să asigure pe lucrători în contra sărăcirii și mizeriei. Statul german cere prea mult supușilor săi, prin obligativitatea generală {EminescuOpXII 370} a serviciului în armată, pentru ca să nu le datorească o compensație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce i le va crea monopolul tutunurilor, să asigure pe lucrători în contra sărăcirii și mizeriei. Statul german cere prea mult supușilor săi, prin obligativitatea generală {EminescuOpXII 370} a serviciului în armată, pentru ca să nu le datorească o compensație, o asigurare in contra urmărilor serviciului militar, în contra urmărilor sociale ale războiului. Precum vedem lupta e între vederi foarte deosebite și cu toate acestea e o luptă pentru a determina voința statului, nu însă o sfadă pentru împărțirea bugetului și funcțiunilor. Înrădăcinată în înclinări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai batjocorită decât România sub pretestul mincinos și infam al persecuțiunii religioase; știu încă - căci trăiesc aci și văd lucrurile cu ochii lor - că, pe când pe d'o parte se striga că erorile veacului de mijloc se esercită aci 'n contra evreilor, pe de altă parte coreligionarii lor soseau în valuri dese și groase în țara noastră, dovedind astfel prin fapte că nu e nimic adevărat din acuzările făcute, căci dacă ar fi fost adevărate, fie numai în parte, acele acuzări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chiar făină și unt de peste graniță, tot astfel opinia ce-o au despre noi străinii e singura considerație serioasă pentru politicianii noștri. La dreptul vorbind opinia rea a lumii despre "cutare" e foarte indiferentă pentru el daca stă bine. Din contră, oricât de bună opinie ar avea cineva despre "cutare", daca el stă în adevăr rău părerea altora nu-i ajută nimic. Singurul lucru ce se poate cere e ca lumea să aibă o opinie exactă despre o națiune, ca și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndreptate contra rasei române, care în adevăr nu-i făcuse nimic celei dîntîi. Se poate ca aceste instincte de solidaritate între ei, de esclusivism față cu alții să fie contractate prin persecuțiunile Apusului. Poate da, poate nu. Unii sunt din contra de părere că acest esclusivism și această dușmănie sunt înnăscute din vechime rasei izraelite, din timpul formațiunii poporului, mulți ajung a acuza "monoteismul" ca cauză principală a acestui rău psicologic, alții iar conchid că, tocmai din cauza predispozițiilor caracterului evreiesc, Baal
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuprinzător că puterea executivă, miniștrii, funcționarii statului, ș. a. m. d. nu sunt deloc o delegațiune a Corpurilor legiuitoare, ci o delegațiune responsabilă a autorității regelui. Consternațiunea produsă prin acest edict în presă va fi fără îndoială mare și criticele în contră-i violente. Dar la oameni ca principele de Bismarck cată cineva să se întrebe nu daca aceasta este părerea sa în privința raportului Coroanei cu Camerele, ci ce scop politic urmărește acuma prin acest act izolat de o atât de demonstrativă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
războiului, cu cele mai rafinate delicatese aduse de avioanele militare americane, folosite de el ca mijloace de transport pentru alimente, de oriunde în lume. Milo face afaceri și cu naziștii, care, spre sfârșitul războiului, nu mai au aviație, doar antiaeriană. Contra unei sume de bani de la inamic, Milo aranjează ca avioanele americane să își bombardeze propriile poziții. Nu este judecat de curtea marțială, pentru că, în logica romanului, toată lumea câștigă bani germani din această afacere, toți militarii americani fiind acționari în afacerea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
duseră. Lysias le vorbi : „Ascultați : alegeți ceea ce este În avantajul vostru și nu 214 Suferința și creșterea spirituală Îndrăzniți a nu vă supune. Dacă veți da ascultare sfaturilor mele, veți primi din partea Împăraților mari și nemaipome‑ nite onoruri ; dacă, din contră, nu veți accepta invitația mea, vă voi tortura prin tot felul de suplicii ; după ce veți fi suferit mult, vă veți lepăda de Hristosul vostru”. Sfinții Îi răspun‑ seră Într‑o singură voce : „Fă ceea ce dorești : nu ne temem de suferință
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atât interpretarea curentă a romanului, cât și intențiile auctoriale. De regulă, Adrian Leverkühn este catalogat ca spiritul demonic al romanului. Nu, zice Virgil Nemoianu, adevăratul diavol este Serenus Zeitblom, căci el reprezintă principalul, omogenul, mișcarea entropică, comunitatea germanică interbelică. Din contră, Adrian Leverkühn e secundarul, marginalul, neobișnuitul, alienarea, reacțiunea 140. Principalul, adică poporul german, devine demonul nazist: "Ceea ce a dus la ororile istorice a fost marginalizarea, înfrângerea și sacrificarea lui Adrian, nu afirmarea, munca sau ideile sale"141. Leverkühn simbolizează disonanța
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și în regimul postcomunist. Ideologii postmoderniști au produs o falie adâncă în intelighenția românească, foarte apropiată de prigoana împotriva elitelor naționale din "obsedantul deceniu" 1950-1960. Cum ar zice Eminescu: "Ei brațul tău înarmă, ca să lovești în tine / Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân". E chiar tragicomedia antitezelor monstruoase, care constă totdeauna în demonizarea Celuilalt, ignorând cu seninătate că diavolul se pitește în fiecare dintre noi și că așteaptă să fie ignorat! Alții au încercat să fie mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
omenirii. Cert e că nu mai avem nevoie de mode exclusiviste precum a devenit postmodernismul politic și chiar cel literar, cu toate că ele vor continua să ne ispitească, transmodernismul nepresupunând că diverse alte isme nu-și au locul în lume. Din contră. 5. Câteva abordări occidentale 5.1. Integral Culture. În America, protocronismul conceptului este atribuit lui Paul H. Ray, încă de la începutul anilor '70, deși nu există nici o siguranță asupra adevăratei paternități. La Ray, termenul nu este încă descărcat suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
adevăratele "erezii", abandonări ale iubirii creștine în numele "iubirii creștine", cum o face și Marele Inchizitor din romanul lui Dostoievski. Însă Dan Brown ține morțiș să sublinieze că religia creștină a fost, timp de două milenii, o dezlănțuire sălbatică a bărbatului contra femeii: "Jumătatea masculină se dezlănțuie timp de două mii de ani, neînfrânată de perechea ei feminină"280. Pe această "teză", el speră să se bizuie viitoarea civilizație "gay". Dacă autorul s-ar fi mulțumit cu succesul unui roman thriller foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de acțiune, conteaz] în egal] m]sur] în favoarea oric]rei acțiuni ce o conține. Ross ar putea fi mai flexibil fâț] de acest fapt. De exemplu, ar putea spune c], desi aceast] tr]s]tur] este mai mult pro decât contra, gradul avantajelor poate fi afectat de tot ceea ce mai este adev]rât în acest caz. Prin urmare, aceeași tr]s]tur] nu trebuie privit] că înclinând balanța, dar odat] ce a adus un avantaj, acest lucru nu se va mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideea că responsabilitatea pentru „răcirea” relațiilor dintre cele două popoare le revine În primul rând maghiarilor este prezentă și aici, cel puțin În subtext: În poporul nostru a apus spiritul amiciției către voi și s-a Încuibat o aversiune În contră-vă Într-atâta, Încât el, fără amăgirea cuiva, mai șdegrabăț voiește a primi sabia oricărui tiran din Europa de ajutor Împotriva voastră [...] Durere, că voi, care cu pași uriași credeți că stați Înaintea noastră În cultură, acestea nu le-ați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
à l’époque des Lumières, vol. I-II, Editura Univers, București, 1985. Murgescu, Bogdan, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000. Muțiu, Maria, „La participation des régiments des gardes-frontières roumains de Transylvanie et de Banat aux campagnes contre Napoleon”, În Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2. Nastasă, Lucian, Generație și schimbare În istoriografia română (sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. Nastasă, Lucian (coord.), Studii istorice româno-ungare, Fundația Academică „A.D. Xenopol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sud-est de l’Europe au temps des guerres de l’Autriche avec la France”, Revue Roumaine d’Histoire, XV, 1976, nr. 3, pp. 509-531; Maria Muțiu, „La participation des régiments des gardes-frontières roumains de Transylvanie et de Banat aux campagnes contre Napoleon XE "Napoleon" ”, Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2, pp. 291-304; Petru Bona, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publice”) conținea un capitol distinct, al II-lea, care incrimina delictele comise de funcționari publici în exercițiul funcțiunii. Alături de „nedreapta luare”, „mituirea funcționarilor”, capitolul respectiv includea și delictul de „abus de putere” prevăzut în două forme: „abus de putere in contra particularilor” (articolul 147) și „abus de autoritate în contra lucrului public”. În literatura de specialitate 25 s-a căzut de acord că delictul care se circumscrie cel mai bine noțiunii de abuz în serviciu, așa cum este ea incriminată în Codul Penal
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
mai sărace erau forțate să intre în mânăstiri restrictive, cu un regim de viață cazon. Din acest motiv și rata mortalității în acele lăcașuri de cult era mare. în lucrarea memorialistică intitulată Mémoire de la mère Angélique pour servir d’éclaircissement contre celui de Monseigneur de Langres, Maria Jacqueline Angélique, care era sora memorialistului Arnauld d‘Andilly, povestește cum a intrat de la vârsta de opt ani la mânăstire. Tot ea îi apreciază pe ducele și ducesa de Noailles, care, având nouă fete
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]