2,862 matches
-
de tracism nu putem decât să ne despărțim. Urgent, definitiv și cu toată hotărârea. Cu tracii lui... Herodot și cu ambasadorii lor actuali ne putem totuși, destul de ușor, împăca. Dar cu o anume interpretare a ortodoxismului (fundamentalist, de tip Nichifor Crainic sau Nae Ionescu etc.) este ceva mai complicat. și în acest caz, istoria trebuie dezideologizată, deloc sau cât mai puțin manipulată propagandistic. Nu se poate nega imensul rol istoric și cultural al creștinismului la români. Dar unele îndoieli încep să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
5 octombrie 1918 și l martie 1919, sub direcția lui Paul I. Prodan. În cuprinsul fiecărui număr intra poezie, eseu, cronică teatrală, literară, muzicală și artistică, note și informații. Colaborează cu versuri Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea muzicală de Const. C. Nottara și D. Cuclin, iar cronică literară de Nichifor Crainic (din 23 noiembrie 1918). Paul I. Prodan semnează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea muzicală de Const. C. Nottara și D. Cuclin, iar cronică literară de Nichifor Crainic (din 23 noiembrie 1918). Paul I. Prodan semnează și cronică artistică. La rubrică de note și informații literare sunt anunțate, printre altele, alegerea lui Ovid Densusianu ca membru al Academiei Române, precum și apariția cotidianului „Dacia”, condus de Al. Vlahuță și I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Ă Dar tu cine ești, băiete? Nu-mi văd chipul în oglinda ștearsă a ochilor tăi rătăciți. Doamne! Cînd mă gîndesc că omu-i doar un ciur prin care se scurg sufletele nemuritoare! Cine ești tu, băiete? Ă Clopotarul, domnule căpitan, crainicul corabiei - ding, dong! Pip, Pip! Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră de fricos - da, ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
articolele sale critice pot fi grupate, din punctul de vedere al (vehemenței) ideației, într-o primă perioadă relativ mai „cuminte”, între 1920 (anul când debutează ca eseist în „Umanitatea”, cu o recenzie la un volum de versuri al lui Nichifor Crainic), și 1921 (când matematicianul pleacă în Germania pentru doctorat) și o a doua, efectiv „incendiară”, între 1927 și 1930. Articolele publicate acum, în „Ideea europeană” (Poetica domnului Arghezi și Evoluția poeziei lirice, după E. Lovinescu), „Viața literară” (Poezia leneșă), „Ultima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
secretari de redacție C. Federeanu și M. Tache. În 1934 redactori sunt Matei Alexandrescu și Aurel Chirescu. Rubrici: „Galantar” „Cronica literară”, „Cronica poeziei”, „Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E. Torouțiu, Ovidiu Papadima, Alexandru Talex, C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic, Alexandru Ionescu, Radu Gyr, Simion Stolnicu, Augustin Pop, Mihail Stelescu, Pericle Martinescu, Pan M. Vizirescu. În ciuda spațiului restrâns și a puținelor numere apărute, L. are merite deosebite în ce privește promovarea unor idei sociologice, filosofice sau a unor opinii de critică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
trecutul Transilvaniei (Ion Inocențiu Micu-Klein, Vasile Lucaciu, George Coșbuc ș.a.). Revista se caracterizează prin vădita încercare de apropiere româno-maghiară, făcându-se numeroase traduceri dintr-o limbă în alta. Astfel, sunt publicate în maghiară poezii de Octavian Goga (Ultima poezie), Nichifor Crainic (transpunere de Franyo Zoltán), Ion Pillat, G. Bacovia, iar în limba germană se tălmăcește din Mihai Eminescu (Doina în versiunea lui Konrad Richter, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie în versiunea lui Victor Orendi Homenau). Se includ în sumar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
actualității culturale, dar și nuvele (una sub numele Adina Stolnicu), fragmente din romanul Oameni la pândă și dintr-o piesă de teatru. Mai relevantă pentru deschiderea manifestată de U.l. este contribuția colaboratorilor. Între aceștia primul loc revine „gândiriștilor” Nichifor Crainic (care publică, până în 1939, eseurile Închinare lui Eminescu, Grigorescu, interpret ideal al frumosului românesc, Fr. Jammes și poezia catolică, Genialitate și sfințenie, Arta în artist), Ovidiu Papadima (Poezia sentimentelor mari, Folclor și clasicism, Între povestire și roman, O ordine creștină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri”, „Crainicul” (Târgu Jiu), „Făclia” (Craiova), „România de Vest”, „Luceafărul” (Timișoara), „Dacia” (Timișoara), „România” (București), ziar la care îndeplinea funcția de redactor pentru Banat, ș.a. Pentru scurt timp a fost secretar literar al Teatrului Național din Craiova. Debutează editorial în 1926, semnând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
De o atenție oarecum binevoitoare s-au bucurat, în schimb, câteva plachete de poezie: Icoane (1928), Arabescuri (1929), Liniște (1934), Versuri (1934), Versuri (1942). Se adaugă un volum de proză scurtă, Cu duhuri rele (1928), fără ecou în epocă. În „Crainicul” (Târgu Jiu, 1931), J. publică un fragment din Jertfa îngerilor, roman pe care îl anunța și în 1934 ca fiind „în lucru”. În 1935 îngrijește, împreună cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor, o antologie a scriitorilor olteni. Dacă în materie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Popor muncitor unic" ne oferă ocazia de a pătrunde încă o dată dimensiunea fascizantă constitutivă a leninismului romantic. Am amintit deja aversiunea lui Ceaușescu față de maghiari. Să ne întoarcem puțin în timp la perioada interbelică, pentru a vedea ce înțelegea Nichifor Crainic prin "stat etnocratic": "voința de putere și sporirea poporului român. Principalii să factori sunt: glia, sângele, sufletul și credința". Deși leninismul romantic utiliza un vocabular relativ diferit, pentru a se disocia de fascismul pe care oficial îl va blama în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
relativ diferit, pentru a se disocia de fascismul pe care oficial îl va blama în permanență, mesajul său intim era în mare măsură același (vezi Niessen în Sugar: 2002, 243). Diferă doar programul economic, centralizat, nu corporatist, așa cum îl dorea Crainic, tipic regimurilor fasciste, și sentimentul unei prezențe internaționale impunătoare, pe care fascismul românesc din perioada interbelică nu îl poseda, fiind mai degrabă centrat pe sine însuși, în misticismul propriu și autosuficient. Ce mai putem citi în "programul statului etnocratic" avansat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimurilor fasciste, și sentimentul unei prezențe internaționale impunătoare, pe care fascismul românesc din perioada interbelică nu îl poseda, fiind mai degrabă centrat pe sine însuși, în misticismul propriu și autosuficient. Ce mai putem citi în "programul statului etnocratic" avansat de Crainic în 1938? Pe pământul neamului românesc trăiesc astăzi și oameni de alte rase și credințe. Aceștia au ajuns aici prin invazii (ca ungurii), prin colonizare (ca germanii) sau prin infiltrări meșteșugite (ca evreii). Iubindu-și mai mult propriul popor decât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
clădire (mp) ------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 ------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Burila Mare Burila Mare 39.758; 150 2.094 39.759 2. C.S.V. Baia de Arama Baia de Arama 39.750 153 968 3. C.S.V. Brosteni Brosteni 39.757 60 440 4. C.S.V. Bala Crainici 39.752 60 380 5. C.S.V. Baltă Baltă 39.753 103 0 6. C.S.V. Bacles Bacles 39.755 120 0 7. C.S.V. Butoiesti Butoiesti 39.760 117 203 8. C.S.V. Bălăcita Bălăcita 39.761 102 5.862 9. C.S.V. Balvanesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
a clădirii veterinare (m,) actuale ──────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Burila Mare Burila Mare 39.758; 150 39.759 2. C.S.V. Baia de Baia de Aramă 39.750 153 Aramă 3. C.S.V. Broșteni Broșteni 39.757 60 4. C.S.V. Bala Crainici 39.752 60 5. C.S.V. Balta Balta 39.753 103 6. C.S.V. Bâcleș Bâcleș 39.755 120 7. C.S.V. Butoiești Butoiești 39.760 117 8. C.S.V. Bălăciță Bălăciță 39.761 102 9. C.S.V. Bâlvănești Bâlvănești 39.762 90 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]
-
a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Burila Mare Burila Mare 39.758; 150 39.759 2. C.S.V. Baia de Baia de Aramă 39.750 153 Aramă 3. C.S.V. Broșteni Broșteni 39.757 60 4. C.S.V. Bala Crainici 39.752 60 5. C.S.V. Balta Balta 39.753 103 6. C.S.V. Bâcleș Bâcleș 39.755 120 7. C.S.V. Butoiești Butoiești 39.760 117 8. C.S.V. Bălăciță Bălăciță 39.761 102 9. C.S.V. Bâlvănești Bâlvănești 39.762 90 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170381_a_171710]
-
clădire (mp) ------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 ------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Burila Mare Burila Mare 39.758; 150 2.094 �� 39.759 2. C.S.V. Baia de Arama Baia de Arama 39.750 153 968 3. C.S.V. Broșteni Broșteni 39.757 60 440 4. C.S.V. Bala Crainici 39.752 60 380 5. C.S.V. Baltă Baltă 39.753 103 0 6. C.S.V. Bacles Bacles 39.755 120 0 7. C.S.V. Butoiești Butoiești 39.760 117 203 8. C.S.V. Bălăcita Bălăcita 39.761 102 5.862 9. C.S.V. Balvanesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
PP nr. 22 municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare 220 1905 4 Grădinița PP nr. 29 municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare 45 1906 5 Grădinița PP nr. 3 municipiul Drobeta Turnu Severin Reabilitare 5 1907 6 Școala cls. I-VIII sat Crainici, comuna Bala Reabilitare 150 1908 7 Grup Școlar Construcții Montaj-internat municipiul Reabilitare 100 Drobeta Turnu Severin 1909 8 Școala cls. I-VIII sat Dănceu, comuna Jiana Reabilitare 445 1910 9 Școala cls. I-VIII sat Bâcleș, comuna Bâcleș Reabilitare 549
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Vasile Bogrea, care (dup? moartea actorului Petre Liciu) r? m?șese singurul prieten al lui Iorga. Mai era ? i Alex Cusin, un colaborator capabil ? i loial. ?i preotul ? i poetul ardelean Ion Ag�rbiceanu, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahu?? ? i tinerii Nichifor Crainic ? i Aurel Metroniu. Jurnalistică lui Iorga a fost �ntotdeauna politic?. De Sf�ntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastic? a ? arului Nicolae, Iorga scria: �St? p�nul a jum? țațe din dou? continente, un om nobil ? i bun, un suflet devotat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cuza era un bun burghez ? i partizan al unui partid �n cadrul regimului. Codreanu era adeptul unei mi? c?ri ostile regimului. El nu era �nsufle? it de antisemitismul steril al lui Cuza, ci de �G�ndirea� ț�n? rului filosof religios Nichifor Crainic ? i de filosoful religios Nae Ionescu ? i jurnalul acestuia �Cuv�ntul�. �n 1927, ca urmare a c�torva din �ac? iunile sale directe�, Codreanu a fost �ntemni? at �n �nchisoarea V? c?re? ți. Aflat �n capelă �nchisorii, a fost inspirat de icoana Sf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conflict a priori cu Iorga. �n timp ce rela? ia lui Iorga cu ortodoxia era men? inut? prin intermediul na? iunii, la Codreanu era exact invers. Na? ionalismul lui Iorga era bazat pe s? m?n? torism. Dar pentru Nae Ionescu sau Nichifor Crainic, s? m?n? torismul �nu era suficient de ortodox�. Legiunea era p? truns? de misticism ortodox, nu de �mistica� na? ionalist? a lui Iorga. Imaginea istoriei rom�nilor constituia pentru Legiune o pasiune constant? ? i perpetu?. Ei vedeau �n ea doar dou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Legiunea a devenit r? zbun? toarea adapt? rîi pripite din ultimii ? aizeci sau ? aptezeci de ani, iar concluzia a fost o respingere categoric? ? i aproape evanghelic? a tot ceea ce reprezenta modul de via?? industrial al Occidentului. Nae Ionescu ? i Nichifor Crainic respingeau ra? ionalismul ? i pozitivismul, ? i nici nu se punea problema adapt? rîi valorilor occidentale. Pentru �Noul na? ionalism�, cultura occidental? ? i �fiin? a rom�neasc? �, mulat? pe ortodoxie, erau incompatibile. Acest absolut constituia �ns?? i esen? a lui Codreanu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceea ce prive? te mesianismul, el respingea ideea c? ortodoxismul trebuie transformat �n politic? de stat, a? a cum era folosit catolicismul �n Occident, deoarece �n ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmă? îi inutile s? au orientat spre Legiune Nichifor Crainic ? i Nae Ionescu. Iorga �i �ndemna pe latini s? r? m�n? ra? ionali. Codreanu (dup? p? rerea lui Iorga) nu era rom�n, ci un Zelinschi, un mistic slav. C�ț prive? te curentul antisemit, Iorga recuno? tea gravitatea chestiunii evreie? ți ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]