3,256 matches
-
și microspecializări, nefiind prin urmare deloc de mirare că, Într-o astfel de confuzie, Într-o astfel de Încurcătură biologică, câteva particularități ale unora au apărut repetate la altele. Aceasta ar explica, de exemplu, nu numai prezența neliniștitoare a unui craniu alb pe spatele acestui fluture acherontia atropos, care, În mod curios, pe lângă moarte, are În numele său numele unui râu din infern, ci și asemănările nu mai puțin neliniștitoare ale rădăcinii de mătrăgună cu corpul omenesc. Nici nu știi ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
deasupra capetelor noastre, Îngerul Întunericului arătându-și aripile lui negre și galbene, și brusc, după ce ar fi atins ușor pământul și ar fi trasat cercul de unde nu aveam să mai ieșim, să zboare vertical În fața noastră și să-și pună craniul În fața craniului nostru. E mai mult decât evident că nu ne-am zgârci la aplauze În fața acrobației. Prin asta se vede că moartea care are În sarcina sa ființele umane mai are Încă mult de Învățat. Bineînțeles că, așa cum bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
noastre, Îngerul Întunericului arătându-și aripile lui negre și galbene, și brusc, după ce ar fi atins ușor pământul și ar fi trasat cercul de unde nu aveam să mai ieșim, să zboare vertical În fața noastră și să-și pună craniul În fața craniului nostru. E mai mult decât evident că nu ne-am zgârci la aplauze În fața acrobației. Prin asta se vede că moartea care are În sarcina sa ființele umane mai are Încă mult de Învățat. Bineînțeles că, așa cum bine știm, fluturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ușă sau poartă pe unde ar fi putut ieși, și nici nu se observă vreun indiciu care să ne permită să reconstituim drumul care a adus-o de la Încăperea rece subterană până aici. Soarele nu deranjează orbitele goale, de aceea craniile dezgropate la săpăturile arheologice nu au nevoie să coboare ploapele când le bate În față lumina bruscă și fericitul arheolog anunță că descoperirea sa osoasă are În Întregime aspectul unui neanderthal, deși o analiză ulterioară va demonstra că până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
toți mi-au spus întotdeauna Ruedi Elvețianul: oriunde aș fi mers, și oricum m-aș fi prezentat, se găsea întotdeauna cineva care știa cine eram și ce făcusem, chiar dacă aspectul meu s-a schimbat cu trecerea anilor, mai ales când craniul meu a devenit chel și galben ca un grapefruit; asta s-a întâmplat în epidemia de febră tifoidă la bordul vasului Stjärna, când, din cauza încărcăturii pe care o aveam la bord, nu ne puteam apropia de mal și nici măcar cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
femeia te ridică, femeia te coboară, te dă afară pe brânci și te primește Înapoi exact atunci când nu te aștepți. Io, după cum știți de multă vreme, sunt o enciclopedie pe pe două picioare, cu sticla-n mână. Șecspir - ăla cu craniul și cu tu bi or not tu bi - a zis ceva culinar, cică femeia este o haleală dumnezeiască, da’ gătită de Sarsailă. Iar nice, filozof greu de tot, Gore, ce te uiți ca curca-n crăci?, a scos una și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de minte. Într-adevăr, puțini sunt aceia care cunosc existența unui mic creier în fiecare deget al mâinii, undeva între falange. Celălalt organ pe care-l numim creier, cel cu care am venit pe lume, pe care-l transportăm în craniu și care ne transportă pe noi pentru ca noi să-l transportăm pe el, n-a produs niciodată decât niște intenții vagi, generale, difuze, și, mai ales, puțin variate, despre ce trebuie să facă mâinile și degetele. De exemplu, dacă creierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lanternei mătură încet piatra albă, atinse ușor niște pânze întunecate, urcă, și se văzu corpul unui om așezat. Lângă el, acoperite tot cu pânze întunecate, mai erau cinci trupuri tot așezate, drepte toate ca și cum un cârlig de fier le traversa craniul și le ținea înșurubate în piatră. Peretele netede din fundul peșterii se afla la zece palme de orbitele adâncite, unde globii oculari fuseseră reduse la un grăunte de praf. Ce e asta, murmură Cipriano Algor, ce coșmar e ăsta, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Kane sunt complet astupate. Ash apăsă pe trei butoane de comandă. ― Știu ce se petrece la exterior. Ar trebui acum să analizăm interiorul lui Kane. Se aprinse un ecran mare, imaginea se preciză. Pe o fotografie în raze X apăreau craniul și torsul. Datorită rezoluției fine, se vedeau arterele și venele prin care curgea sânge, pulsația plămânilor, bătăile inimii. Neliniștiți, Ash și Dallas studiară schema internă a formei palmate care acoperea fața lui Kane. ― Nu sunt biolog, zise Ash încet, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și de monstrul orb care se răsucea în pieptul lui Kane. În această acțiune de retragere instinctivă, disperată, motanul le-o luase înainte. Cu coada ridicată, cu blana zbârlită, cu gheruțele scoase, din două salturi părăsi masa și încăperea. Micul craniu dințat se zbătea convulsiv pentru a se extrage din ascunzătoarea lui. Brusc, parcă opintindu-se, țâșni din torsul zdrențuit al lui Kane. Capul și gâtul erau legate de un corp gros acoperit cu aceeași piele vâscoasă, Cu niște brațe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cred că aș prefera să am o moarte ușoară și fără suferință oricare ar fi alternativele. ― N-am ajuns încă acolo. Lambert deschise palma. Trei capsule. Ripley le recunoscu instantaneu. Culoare roșie, marcate cu două oase încrucișate și cu un craniu. Cianură. Ripley se foia pe scaun. ― Ți-am spus că n-am ajuns încă acolo! Ai fost amăgită de vorbele lui Ash. A afirmat că este singurul care poate să-i vină de hac bestiei. Dar e singurul deconectat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Edy iese printr-o trapă din acoperiș. Esmé stinge lumina care face globul de cristal să strălucească. Se așază în fața oglinzii. Cu precauție, își scoate peruca blondă și, în întunericul din încăpere, strălucește doar capul ei, ras complet, ca un craniu de cristal. Despre Esmé Nimic despre Esmé - mi-e frică. Cei trei sunt pe peronul gării Saint-Laud din Angers, în așteptarea trenului care-l va duce pe Lionel la Nantes. Roman și-a mai revenit puțin din șocul prezicerii, dar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
începe să-i citească: — Luni, 7 mai, a murit un imigrant bulgar, strivit de... — ...un obiect zburător neidentificat, îl întrerupe Clovis. Asta ca să ți iasă reportajul mai interesant. Când am ajuns noi la fața locului, am găsit un om cu craniul sfărâmat, fără acte, cu treizeci de mii de euro în buzunar și mort de-a binelea. Dacă ăsta e portretul robot al unui bulgar, atunci mortul era bulgar. — Marți - reia Gérard -, 8 mai, un imigrant rus, care se dădea drept
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
oboseala, mai cobor/urc pe panta ludicului. Spre exemplu, un student uitase prenumele lui Ruscanu, din Camil Petrescu: ca să-l ajut zic „doamna T și punctul G(elu)”. Sau, un altul are pe bilet Hamlet și Gaițele: după ce vorbește despre craniul lui Yorick, Îi spun să treacă la al lui Duduleanu... Am o doctorandă care Într-o altă existență trebuie să fi fost...basorelief : cum mă vede, cum se lipește de pereți! Nu cumva s-o Întreb cum stă cu teza
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de credeai că hohotește întruna, parcă s-ar fi topit de râs. Acela ținea în mâna dreaptă un smoc de ciulini, ca o sorcovă sau ca un fel de mătăuz, cu care popa stropește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
parcă s-ar fi topit de râs. Acela ținea în mâna dreaptă un smoc de ciulini, ca o sorcovă sau ca un fel de mătăuz, cu care popa stropește cu apă sfințită. Agita smocul și privea fioros, oprit în ușă. Craniul acela minuscul mormăi, amenințător: „Te-ai dat cu popii, Gonceo?! Ei te-au făcut ce te-au făcut? Și tocmai cu Macovei, tartorul popilor te-ai dat?!“ Goncea icni, speriat. Dădu să spună ceva. „Știi cum urlă bunică-tu, Lavrentie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și le cântărește pe toate. Poate așa-i voia Lui. Goncea ridică din umeri. Îl privi iar pe acela. Sta acum pe prichiciul ferestrei. Picior peste picior, se juca cu lanțul gherdanului. Din când în când strângea între degete fălcile craniului acela mititel și ele trosneau ca vreascurile rupte. Nervos îi făcea semne maiorului să-i scoată pe cei doi din încăpere. Goncea se ridică, ajutat de Nisip. Apăsă pe un alt buton, undeva la colțul mesei. Sergentul Pungă apăru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de rechin, apucă femeia de ceafă și o trase după el spre calorifer. Ea dădu să spună ceva. Încercă să se agațe de lanțul gros ce-i spânzura aceluia pe,un gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de parcă ar fi îndemnat-o să se topească și ea de veselia ce-l cuprinsese. Bătrâna nNu scoase decât un fel de chirăit surprins, de pisică trezită din somn. Celălalt, deșirat, cu o față prelungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ins burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din aur roșiatic, de care spânzura un fel de craniu minuscul. Rămăsese tigva aceea mititioacă cu fălcile larg deschise, de parcă s-ar fi topit de râs. Burtosul ducea un braț de stegulețe tricolore din hârtie, cum sunt acelea care le poartă demonstanții la defilere. Aveau și acestea câte o gaură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
părul zbârlit, lucind catraniu. Îi strălucea părul ca blana la mâțele negre, de parcă îl unsese cu cine știe ce creme sau uleiuri. Mereu venea cu un fel de colier, dintr-un lănțug gros, împletit, din aur roșiatic. Și de lanț atârna un craniu mititel, cu fălcile larg deschise, de parcă hohotea de râs. Te lua cu fior, când vedeai fălcilea alea căscate. Mici, dar parcă mușcau din tine. Vorbea cu fălcile alea. Câteodată mai avea și un mătăuz din ciulini, ca o sorcovă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și el înalt, burtos, cu chica roșcovană, cu părul zbârlit, lucind catraniu, strălucitor ca aura mâțelor negre, de parcă îl unsese din belșug cu untură de rechin. Pe piept îi spânzura un gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de parcă s-ar fi topit de râs. La ghionderul din capătul barcazului se strecură printre cei de la rame un ins slab, înalt, într-un un fel de redingotă și cu o vestă din petice colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
iau geanta. Ieșim din birou și o luăm spre Exmouth Market. Nu mă prea pot concentra la discuția asta. Mă gândesc numai la Jake, care s-a instalat confortabil în capul meu, îngrămădindu-mi creierul în niște cotloane strâmte ale craniului, așa că mă mir că îl mai pot încă folosi. Sunt îndrăgostită, deci uitucă, nu mai știu unde îmi pun portofelul dimineața sau uit să-mi dau cu rimel, ca să am și eu măcar o pretenție de gene. Aproape că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
retras odată cu noaptea, care s-a smuls ca husa de pe autoturismul fabricat de intratereștri cu piese extraterestre ale Primarului. S-a tupilat încet, lăsându-și prin ganguri, subsoluri, păduri și văioage sămânța umbrelor sale. Pregătite de a năpădi între pereții craniului electoratului, în clipa confruntării dintre partide la alegerile locale. Turmentați, orbi, bâjbâind în secțiile de votare, cetățenii n-ar putea să vadă pe ce nominal lipesc ștampila. Și Primarul, liniștit, cu haina pe umeri, ar vizita orașul, descoperind binefacerile mersului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
profilul sudic al secțiunii. NILĂ HAGIU, scriitor. M37. În secțiune puțin mai sus de genunchi; restul, în profilul de Vest, orientat V-E. PRUNILĂ, poet. M39. Adâncime 270 cm, mormânt adunat. Doar calota. KIRILĂ, pescar. M43 Adâncime 240 cm, oasele craniului rău conservate, orientat V-E. HALIPA, pescar. M44 Adâncime 265 cm, urme de parapet de piatră, mâinile pe lângă corp, în stânga lipsa oaselor antebrațului drept, orientat V-E. HUGO MĂRĂCINEANU, pictor, poet și prozator. Necropola 2 M8. Adâncime 200 cm, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
albite, încrețite și îndurate pe cale de detașare; depozit de mâl pe tegumentele mâinilor și membrelor inferioare; îmbrăcăminte umedă; spuma roz albicioasă la nivelul ambelor narine și în jurul cavității bucale; B. Examen intern Capul: țesuturile moi epicraniene fără infiltrate sanguine; oasele craniului integer au grosime de cca. 0.4-0.5 cm pe linia de ferestruire a calotei; leptomeningele albicioasă sidefie, aderență la suturile calotei și bazei craniului; leptomeningele lucios, umed, transparent, cu rețeaua de vasculare evident; vasele de la baza creierului au pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]