11,061 matches
-
pot să dispară. 11. Controversa creativă sau controversa academicătc "11. Controversa creativă sau controversa academică" Spre deosebire de dezbaterea tradițională „unde se pare că cei care sunt implicați În dispute sunt interesați să câștige argumente decât să ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai apropiată de situațiile obișnuite de viață,unde adevărul nu se află Într-o singură parte”, așa cum arată Herreid (Negruț, Pânișoară, 2005, p. 183), motiv pentru care este nevoie de dezvoltarea unei atmosfere de cooperare, de negocieri, de compromis
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adevărul nu se află Într-o singură parte”, așa cum arată Herreid (Negruț, Pânișoară, 2005, p. 183), motiv pentru care este nevoie de dezvoltarea unei atmosfere de cooperare, de negocieri, de compromis. Inițiată de David Johnson și Roger Johnson (1995), controversa creativă se impune prin câteva avantaje și anume: a) generează raționamente de Înaltă calitate, stimulează implicarea și creativitatea În rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, b) intensifică interactivitatea Între participanți și c) produce stimă de sine, competență socială și abilitate de a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai ales a oamenilor de seamă (self-made-man), de afirmare creatoare, de căutare a unor răspunsuri potrivit intereselor proprii de cunoaștere etc. Este vârsta la care munca independentă capătă o mai mare Însemnătate În ochii elevilor, și are un caracter mai creativ, când este foarte important ca ei, adolescenții, să-și dezvolte capacitatea de a munci independent și continuu. Studiul individual Își are legile lui de desfășurare care trebuie luate În considerație de fiecare individ. Și anume: - studiul nu poate fi decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de a găsi soluții, de a descoperi idei. Este activ, prin urmare, În măsura În care implică operații logice de analiză și sinteză, de inducție și deducție, descompuneri În unități logice și reconstrucții, asociații și Înțelegere, prelucrări și atribuiri de semnificații, combinații creative și atitudine critică; - studiul implică memorare. Ceea ce În mod obișnuit numim „lipsă de memorie”, nu este altceva decât lipsa unei educații de folosire a memoriei (R. Dubreuil). În acest sens este de luat În considerație faptul că memoria Înregistrează structuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor cunoștințe și deprinderi executorii - tehnica exercițiilor, repetiția, imitația modelelor, instructajul practic, grouptraining-ul etc. se Întregesc cu o largă și foarte nuanțată varietate de lucrări practice de atelier, laborator și de teren, cu studiul de caz, elaborarea de proiecte, activități creative (tehnice, științifice, literar-artistice etc.) - care solicită căutări, determinări, alternative și experiențe personale etc. Unele dintre acestea Își găsesc o prelungire și completare inedită În așa-zisele metode de simulare (bazate pe acțiunea simulată, fictivă - jocurile de roluri, Învățarea prin dramatizare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reclamă identificarea problemei, căutarea informațiilor disponibile, conceperea unor ipoteze de acțiune, experimentarea și validarea acestora. Ca acțiune vitală implicată În rezolvarea de probleme, exersarea ia Înfățișarea unei activități libere și creatoare, de natură să contribuie la stimularea și dezvoltarea capacităților creative, a originalității, a spiritului de inițiativă și independență. A exersa mai Înseamnă a supune la efort repetat anumite funcții mintale sau motrice (organice), În scopul dezvoltării și menținerii lor În formă. Există convingerea că exersarea unei funcții este condiția dezvoltării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte dă adolescenților și tinerilor Încrederea legitimă În capacitatea lor de a lucra independent, de a-și pune În valoare capacitățile creative; cultivă gândirea proiectivă și acțiunea bazată pe prevedere și calcul, capacități atât de mult solicitate În societatea contemporană, Încrezătoare În viitor și cutezătoare În tot ceea ce Întreprinde. În condițiile de activitate la care Îi obligă executarea unui proiect, tinerii se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnici noi de Învățare); - proiecte de absolvire: care Încorporează activitatea pe parcursul unui ciclu școlar; proiecte de an, de semestru etc. Îmbinarea organică a Învățământului cu cercetarea și activitatea practică, productivă face posibilă realizarea unei game infinite de proiecte cu adevărat creative În folosul individual sau social (instituțional). Importanța crescândă a activității pe bază de proiecte a dat naștere, mai nou, unor proiecte-contract sau proiecte-comandate, Întărind responsabilitatea Între contractanți, Între executori și beneficiari. În mod practic, realizarea unui proiect se desfășoară În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de sensuri și tensiuni, Întotdeauna desfășurată după reguli acceptate de bunăvoie și În afara sferei utilității sau necesității materiale, Însoțită de simțăminte de Înălțare și de Încordare, de voioșie și destindere (1977, pp. 214-215). Sau, „jocul este manifestarea primară a atitudinii creative a copiilor față de ceea ce Îi Înconjoară. Jocul trezește imaginația, creează buna dispoziție, activează gândirea” (VÎgoțki, 1967). „Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă În care ființa sa psihologică poate să respire și, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte gândirea divergentă, să Îndemne la rezolvare de probleme fără tipare stabilite, să folosească În mod independent operațiile mintale și apelul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu nivel de complexitate mai Înalt, cu accent pe efortul de căutare, descoperire, pentru susținerea unor aplicații complexe cum ar fi: tratarea critică a informațiilor, cercetarea fictivă, rezolvarea de situații-problemă, formularea de decizii etc. Este vorba, În general, de strategii creative, de tipul problematizării, observației explorative, experimentului faptic, jocului educațional ș.a. Calitatea structurală a softurilor este asigurată de respectarea anumitor criterii, asupra cărora nu putem stărui aici (Istrate, 2000, p. 41). În construcția softului pot fi implicate diferite metode didactice obișnuite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
UNESCO pour les professeurs de sciences (1981), Paris, Press de l’UNESCO. Huizinga, Johan (1977), Homo ludens (trad.), București, Editura Univers. Hunkins, Francis P. (1966), „Using questions to foster pupils thinking”, În Education, nr. 2, Indianapolis. Ionescu, M. (2000), Demersuri creative În predare și Învățare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Ionescu, M., Radu, I. (1995), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Istrate, O. (2000), Educația la distanță, Botoșani, Editura Agata. Iucu, R.B. (2001), Instruirea școlară. Perspective teoretice și practice, Iași, Editura Polirom. Jalobeanu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Didactică și Pedagogică. Oprea, C.L. (2004), Strategii didactice interactive - repere teoretice și practice, teză de doctorat susținută la Universitatea din București. Ortega, M., Bravz, J. (2001), Computers and Education, Dordrecht/Boston/Londra, Kluwer Academic Publisher. Ouellet, A. (1983), L’évaluation creative, PUQ. Palmade, Guy (1975), Metodele pedagogice (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Pânișoară, O.I. (2004), Comunicarea eficientă, ed. a II-a, Iași, Editura Polirom. Pare, A., Pelletier, L. (1972), „Pour une école centrée sur le développement de l’enfant”, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
baze de evaluare, reguli, convenții Și practici specifice. Dar tot atâta adevăr este că adevărul contabil apare la intersecția unui compromis între producătorii de informații, auditorii financiari Și utilizatorii de informații. O asemenea stare a născut problema demersului între contabilitatea creativă Și contabilitatea regulativă (normativă)”. Normalizarea contribuie la fundamentarea teoriei contabile, arătând „ceea ce poate fi” contabilitatea. Domeniul contabilității este reglementat de norme contabile, fie că se numesc plan contabil național sau cadru conceptual. Iar atunci când procesului de normalizare i se atașează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
bun, mai rău), estetică (mai frumos Și mai puțin frumos), adevăr (mai mult sau mai puțin cert). Valorile nu sunt decât stări gradate pe care ne mișcăm continuu, în funcție de împrejurări. „Valoarea este continuă Și trebuie să fie găsită în integrarea creativă care rezultă din schimbarea progresivă. Dimpotrivă, deprecierea valorii trebuie să fie găsită în dezintegrarea destructivă care rezultă din schimbarea regresivă... Există similitudine între adevăr Și valoare. Adevărul are valoare iar valoarea este adevărată. Valoarea este cea mai înaltă formă a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
să întocmească situația rezultatului global. Astfel, câștigurile sau pierderile nerealizate, indiferent dacă sunt recunoscute în contul de profit Și pierdere sau la capitaluri proprii, vor influența rezultatul global. Volatilitatea rezultatului net este transferată asupra rezultatului global, evitându-se astfel contabilitatea creativă de influențare a rezultatului net, prin alegerea unei anumite politici contabile. Redarea valorii bursiere a entității Evaluarea la cost istoric menține activele Și datoriile entității la valoarea lor de origine. În condițiile în care prețurile pe piață fluctuează, de cele mai multe
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
lor de viată și muncă. Astfel, prin procesul educațional de înfăptuire a acestor cerințe se potențează psihicul elevilor cu noi valori artistice care îmbogățesc viața lor spirituală și le dezvoltă entuziasmul pentru cultura artistică. Totodată orientează întreaga activitate cognitivă și creativă a elevilor spre autoformarea unui sistem coerent de noțiuni și unor modalități proprii de exprimare artistico plastică. Se știe, cape calea treptatei familiarizări cu elementele de limbaj plastic elevii dobîndesc și experințe specifice, dar numai printr-o muncă conștientizată și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
-se pe cele mai adecvate metode și procedee, învățătorul este acela care are datoria și obligația morală și profesională de a-i conduce cu tact și competență pe cale căutărilor și descoperirilor de natură estetică, dezvoltându le în acest mod personalitatea creativă. Pe acest fond afectiv se vor așeza cristalele cunoașterii lor artistice, care vor imprima gândirii nuanțe diferite. De asemenea, învățătorul trebuie să aibă permanent în vedere faptul că procesul cunoașterii artistice a copiilor începe cu actul cunoașterii artistice, al percepției
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
-l să se înarmeze cu o oarecare rezistență psihică legată de posibilitatea de a greși și de a înțelege că aceasta i se poate întâmpla oricui face parte din colectivul său. O atenție deosebită din partea învățătorului trebuie îndreptată spre elevii creativi, care iubesc libertatea în activitatea lor creatoare, ceea ce nu trebuie interpretată ca o abatere disciplinară. Această categorie de elevi, în cazul în care atitudinea față de ei nu este cea corespunzătoare, devine o problemă majoră care trebuie rezolvată cu tact și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ca expresivitatea culorilor să devină pentru copii, treptat, un familiar mijloc de comunicare. 2.7. TEHNICI DE LUCRU SPECIFICE CULORII FOLOSITE ÎN ACTIVITĂȚILE CU ȘCOLARII Tehnica artistică constă "într-un ansamblu de modalități, reguli și procedee tehnologice, inventate, preluate, folosite creativ și, prin aceasta, perpetuate de-a lungul istoriei artei" Prin studierea și însușirea tehnicilor artistico plastice, îi putem oferi copilului o încărcătură de cunoștințe de specialitate, plecând de la formele specifice acestor activități până la exprimarea conform viziunii proprii. Varietatea tehnicilor satisface
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Privit prin prisma activităților artistico plastice, a fi creator înseamnă să fii capabil să stabilești legături artistice noi, neașteptate, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, să faci diferite combinații artistice, cu o anumită intenție, întrucât activitatea artistică creativă are întotdeauna un scop clar conturat. 3.4. Nivelele creativității I.A.Taylor distinge, pe baza analizei produselor create, cinci nivele ierarhice de creativitate la care se pot situa indivizii, fiecare nivel implicând experiențe psihologice diferite. Primul nivel creativitatea expresivă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ar putea împărți în cel puțin trei grupe: -factori intelectuali; aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în esență trăsături și calități ale personalității (mai ales factorii motivaționali, temperamentali și de caracter). Vasile Oprescu arată că la baza procesului creativ stau trei categorii de factori: factori psihici: cognitiv intelectuali (aptitudinali); non-cognitivi (motivație, afectivitate,atitudini). factori sociali (culturali, educativi, economici, etc) -factori biologici (diferență de sex, de vârstă, starea de sănătate, etc). Factorii intelectuali ai creativității Studiul factorilor intelectuali ai creativității
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
speciale deosebite, și indivizi înzestrați cu una sau mai multe aptitudini speciale dezvoltate, dar cu inteligența la limita normei sau sub nivelul acesteia. Rolul factorilor motivaționali și de personalitate Factorii intelectuali în exclusivitate nu reușesc să explice diferențele în capacitățile creative, aceștia fiind componente necesare, nu și suficiente. O mare parte din variația semnalată în capacitățile creative ale indivizilor se explică prin factori de personalitate. Caracteristicile de personalitate ale persoanelor creative se pot grupa pe patru aspecte ale comportamentului: percepții, conștiința
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
la limita normei sau sub nivelul acesteia. Rolul factorilor motivaționali și de personalitate Factorii intelectuali în exclusivitate nu reușesc să explice diferențele în capacitățile creative, aceștia fiind componente necesare, nu și suficiente. O mare parte din variația semnalată în capacitățile creative ale indivizilor se explică prin factori de personalitate. Caracteristicile de personalitate ale persoanelor creative se pot grupa pe patru aspecte ale comportamentului: percepții, conștiința Eu-lui, comunicare și motivație. Printre trăsăturile de personalitate al căror rol este mult investigat în ultimul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
intelectuali în exclusivitate nu reușesc să explice diferențele în capacitățile creative, aceștia fiind componente necesare, nu și suficiente. O mare parte din variația semnalată în capacitățile creative ale indivizilor se explică prin factori de personalitate. Caracteristicile de personalitate ale persoanelor creative se pot grupa pe patru aspecte ale comportamentului: percepții, conștiința Eu-lui, comunicare și motivație. Printre trăsăturile de personalitate al căror rol este mult investigat în ultimul timp este stilul cognitiv. Atitudinile creative sunt disponibilități învățate, care asigură un răspuns consistent
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]