3,573 matches
-
ființa românească este străbătută de duhul ortodox - în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului - teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de dragoste, laolaltă cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul mântuirii colective a neamului românesc prin ortodoxie, "tânăra generație" a lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine "religia fanatică și intransigentă, cea mai de seamă temelie a vieții noastre de stat" (Goga, 1927, p. 69); și ii) cea a naționalismului critic, care, deși își declară loialitatea națională, nu este totuși dispus să sacrifice necondiționat adevărul în numele crezului național. Accente aparținând ambelor curente sunt reperabile în literatura didactică prin care s-a consolidat memoria istorică românească. Efuziunea naționalismului pasional se manifestă în idealizarea purității, glorificarea neamului și eroizarea trecutului românesc. Rezultatul este un elaborat ideologic pe post de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acela de facilitare a scopului ultim - societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu obstinație orice compromis doctrinar pe care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
această denunțare a războiului între națiuni ca lezând interesele obiective ale proletarilor. De neînduplecat în purismul său doctrinar, Hervé îi înfierează pe socialiștii patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care patosul naționalist a fost substituit cu la fel de înflăcărata doctrină a internaționalismului proletar. Primul ciclu a debutat în epoca postpașoptistă, când memoria națională românească a prins cheag, evoluând pe parcursul unui secol pentru a-și atinge climaxul în interbelicul înstăpânit de crezul fanatic al ideii naționale (Goga, 1927). Al doilea ciclu, culminând cu dubla canonizare a lui Ștefan cel Mare și a lui Constantin Brâncoveanu, s-a încheiat după 1998, când modul de raportare la trecutul românesc s-a transfigurat radical. Invocându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideea mesianismului național - convingerea cvasi-religioasă în misiunea politică a poporului român de a răzbi împotriva "teroarei istoriei" și de a-și împlini destinul național (i.e., unitate politică a tuturor românilor în cadrul statului-națiune). După cum au evidențiat numeroși analiști ai istoriei politice, crezul mesianic a însuflețit mișcarea naționalistă pe toate coordonatele geografice pe care aceasta s-a manifestat, asigurându-i propulsia pe toată durata secolelor XIX și XX. Fără a atinge cote universale precum cele la care ajunge mesianismul polonez în versiunea lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mentalitatea colectivă, și iii) modelul uman - tipul antropologic - considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe fundamentul unei culturi civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune, prin exponenții săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru Literatură și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române moderne. București: Minerva. Maior, P. (1990). Istoria pentru începutul romanilor în Dachia. Iași: Junimea. Marin, V. (1977). Crez de generație. München: Colecția Europa, Reimprimare a Ediției a II-a, București: Tipografia "Bucovina" I.E. Toronțiu, 1937. Mehedinți, S. (2002). Poporul. București: Albatros. Melidon, R.G. (1874). Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare. Bucuresci: Tip. Naționala
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rămân la nivel psihologic sau moral. „Sus inima!“ și „Capul sus!“ îndeamnă la a nu te lăsa copleșit de emoții negative și, respectiv, a-ți păstra coloana vertebrală dinaintea adversităților. În liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, curând după citirea Crezului, participanților la slujbă li se spune ceva asemănător: „Sus să avem inimile!“ Dar e limpede că, de data aceasta, nu mai e vorba de o simplă exigență sentimentală sau de un precept moral. În perimetrul mai tuturor religiilor, inima e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a cordialității, fie ea și pasageră sau superficială. Bucuria împă rtășită, „comesenia“, ospitalitatea, circulația darurilor sunt de natură să provoace modeste, dar semnificative „schimbări la față“. Pentru câteva zile, participăm cu toții - ceea ce ni se întâmplă tot mai rar - la un crez comun, dincolo de opțiunile de conjunctură ale fiecăruia. Pe scurt, bine că se face și atât! E păcat, desigur, că, în intervalul dintre chefuri, lucrurile recad în monotonie lucrativă. Dar, decât zilnic „fără chef“, mai bine cu chef, măcar de două
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sensul că ea trebuia să fie scrisă. Ea surprinde într-o sinteză uluitoare, ce trebuia realizată de cineva, tragedia cutremurătoare prin care a trecut țara noastră, jertfind cu milioanele o generație întreagă de mucenici, mărturisitori în duh și adevăr, ai crezului sfânt al unui neam român și creștin. La citirea acestei cărți impulsul meu a fost să strâng cu respect mâna care a scris această carte. Cu respect și cu admirație pentru felul în care a reușit să facă referire la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
marea Ta singurătate. Pe fruntea țării zâmbetul Ți-l pune Și neamul care-acum osânda-Ți duce Învață-l Tu amara rugăciune Din clipele suirilor pe cruce. O superbă mărturie de credință, dar și de iubire de neam, regăsim și în „Crez”: Cred într-unul Dumnezeu Tatăl ziditorul, Ce-a-nfrățit în neamul meu Sfântul crez cu dorul. Impresionantă este poezia „Carte poștală”, în care ne dăm seama că poetul nu știa nimic din ceea ce se întâmplă în afara închisorii, unde, însă, realizează greutatea vieții
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care-acum osânda-Ți duce Învață-l Tu amara rugăciune Din clipele suirilor pe cruce. O superbă mărturie de credință, dar și de iubire de neam, regăsim și în „Crez”: Cred într-unul Dumnezeu Tatăl ziditorul, Ce-a-nfrățit în neamul meu Sfântul crez cu dorul. Impresionantă este poezia „Carte poștală”, în care ne dăm seama că poetul nu știa nimic din ceea ce se întâmplă în afara închisorii, unde, însă, realizează greutatea vieții membrilor familiei sale, de aceea le cere să l uite, dar se
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Cum de mai luminezi câteodată”: Cum de mai luminezi cîteodată? De unde frăgezimi mai arăți ? omule, sfântule, rupt în bucăți pe cruce, în furcă, pe roată ? Pesemne că pe acest temei Radu Gyr, ca exponent al unei întregi generații, își manifestă „Crezul”: Puneți-mi lanțuri și cătușe Să sune scrâșnetul hain Și mii de lacăte la ușă Eu tot ceea ce-am fost rămân. Aceste versuri mă duc cu gândul la părintele Oprea Crăciun, căruia numeroșii ani de temniță nu i-au
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a lui Nichifor Crainic, de pildă, însă cu toate acestea a îndurat 17 ani de detenție cruntă, cu dârzenie, cu încredere în pronia divină, făcând o mărturie a nezdruncinării credinței sale, indiferent de încercările prin care ar trece, în poezia „Crez”: Surpați asupra-mi munți și ape puteți chiar să mă spânzurați. Cu grele, negre târnăcoape credința nu mi-o sfărâmați. În ceea ce-l privește, poetul ne oferă și un „Epilog”: Voi sta solemn și trist ca o uitare Prin rafturi
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
exemplul lui, Marea și Istorica Înfăptuire. Crucea și Stindardul, Ogorul și Patria, Onoarea și Virtutea, Înfrățirea și Iubirea, Legea și Omenia, să fie, Ostași, țelul vostru de acum înainte, fiindcă el a fost veac de veac, este și va rămâne crezul adevăraților români. Ofițeri, Subofițeri și Soldați, aveți în sufletele voastre flacăra sacră a veșniciei. Țineți în mâna voastră destinele Patriei. Sunteți tinerețea și speranța ei. Să pregătim astfel României locul pe care îl merită sub Soare și dreptul pe care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
României, care aveau să lumineze calea Neamului Românesc spre ieșirea acestuia din bezna care-l copleșise. Mareșalul Ion Antonesc a înțeles pe deplin de ceea ce avea nevoie Neamul românesc în acele momente și i a redat, cu ultima sa suflare, crezul naționalismului său ancestral. La 1 iunie 1946, ora 18, Mareșalul Ion Antonescu a fost executat. Avea 64 de ani, pe care i-ar fi împlinit a doua zi pe 2 iunie, ziua sa de naștere. A stat drept în fața călăilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
calea arătată de dânsul. I Țara Oltului, cetate frumoasă a naturii, așezată între Olt și Carpații făgărășeni, martoră seculară a suferințelor îndurate de Neamul Românesc, a vut fericirea să dea din seva rădăcinii sale etnice, adânc înfiptă în pământul și crezul latin, un număr însemnat de intelectuali naționaliști, care au păstrat în popor tezaurul graiului, credinței, obiceiurilor strămoșești, în decursul milenarei stăpâniri străine. Prin mintea lor plină de înțelepciune, prin dragostea lor de Neam și Patrie, acest tezaur a fost transmis
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai știe mare lucru, au trecut de atunci aproape șaptezeci de ani. Cert este că s-au mai păstrat, numai un număr foarte redus de exemplare din broșura în care acei entuziaști intelectuali ai satului au expus atât de frumos, crezul lui Badea Cărțan. După cum nu știm nici dacă au reușit să colecteze oarece fonduri. Dacă totuși s-o fi strâns ceva, acel «ceva» a fost indubitabil devalorizat până la anulare de vremuri, de evenimente și fenomene care s-au precipitat: inflație
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
zău nu se cade! Taci, că te rup, zicea părintele cu o apostolicească liniște. Însă postul onorific de palamar îl ocupa onorabilul domn Nicodim Parpalac. Băiet cu multă ambiție, fecior de popă, cam prostuț, nu-i vorbă, da-ți știa crezul pe de rost de, de, de... nu altceva. Altfel trăgea clopotele tot într-o dungă, de gândeai că arde satul, or că s-o aprins pădurea, și căpătase și bătaie de la oameni pentru scandalul ce-l făcea... s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ai copilăriei lui Eminescu și, apoi, reliefarea a ceea ce au devenit ei în opera eminesciană. Istoria spiritului omenesc reprezintă istoria concepțiilor privind raportul [...] dintre om și cosmos, dintre eu și restul lumii 6. Această relație modelează viziunea despre lume și crezul artistic eminescian. Ea a început să se cristalizeze în anii copilăriei, atunci când s-au format bazele structurii sale sufletești; tot atunci se presupune că poetul și-a distrus primele creații, tocmai pentru că erau presărate cu prea evidentă culoare locală. Purtând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și ce vorbe/ Jos sub grinzile colibii?62căci atmosfera incintei este, cu asupră de măsură, auditivă. Și este așa ab initio: Când pe el veni botezul/ Îl trecu auzul (s.n.), văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]