2,880 matches
-
și pe cei păcătoși miluești; Care pe toți chemi la mântuire pentru făgăduința bunătăților ce vor să fie; însuți Doamne, primește și rugăciunile noastre în ceasul acesta și îndreaptă viața noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile curățește, cugetele îndreaptă, gândurile curăță și ne izbăvește pe noi de tot necazul celor rele și al durerii. Ocrotește-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind păziți și povățuiți, să ajungem la unirea credinței și la cunoștința
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bene merenti (lat., „celui care merită”); baptatio benevolentiae (lat., „captarea bunăvoinței publicului, a cititorilor etc.”); Carpe diem (lat., „Bucură-te de ziua de azi”, „Folosește-te de ziua de azi”); casus belli (lat., „motiv de război”); Cogito, ergo sum (lat., „Cuget, deci exist”); conditio sine qua non (lat., „condiție fără de care nu se poate”); Cui prodest? (lat., „Cui folosește?”); de facto (lat., „de fapt”); De gustibus et coloribus non disputandum (lat., „Despre gusturi și culori nu trebuie să discuți”); de jure
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu se desparte de verbul următor, cu care formează o unitate: „Ia fii bun dumneata și-i pune imediat la loc” (I.L. Caragiale); - conjuncțiile Însă, deci și adverbul totuși, plasate În interiorul unei propoziții, nu se despart prin virgulă: „Numai În cugetele cele mai eminente ale veacului păgân, fără Însă ca nimeni să bănuiască, amurgul contimporan avea tonuri și clarități” (G. Galaction). 5.4.2. Folosirea virgulei În frază Coordonarea - se pune virgulă Între propozițiile coordonate prin juxtapunere: „Mi-ai făcut un
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
trebuie folosite cât mai puțin, tocmai datorită valorii lor conotative. 5.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin cugetul lui Dănilă” (G. Galaction); - În interiorul unor expresii formate din părți de vorbire identice sau diferite: „Pe cer nouri: ici-colo clipesc stele” (M. Sadoveanu); - Între cuvinte care indică limitele unei distanțe sau ale unui interval de timp: „Șoseaua Cluj-Napoca-Turda. Perioada 1
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat: G. Irava - Ortodoxia în lume; Ec. Vieru - Comori de cuget și simțire; N. Arnăutu - Creația artistică religioasă în patrimoniul Muzeului „Vasile Pârvan” etc. Se arată publicului valorile aflate în patrimoniul Bibliotecii Stroe 372 Beloescu și a muzeului local: Cazania lui Varlaam, Biblia de la București (1688), Îndreptarea legii (1643), Min eele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Bisericii Sfinții Împărați Bârlad. Cu începere de la 1 ianuarie 1941 atribuțiile de redactori la “Lumina vetrelor” erau îndeplinite de Elena Leon, licențiată în litere. Semnau în revistă: preot A.C. Cosma (În alte vremi), Gheorghe Dorneanu (Leroi-Ler), Gh. Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Aș vrea să‐mi plimb tristețea” al dlui G. Pallady. Domnia sa arată aceeași puternică și gingașă simțire, îmbrăcată în haina clasică a unui vers clar, cu nota sa distinct originală, sinceritatea simțirii îi îngăduie eleganța și vioiciunea graiului.” Și despre Cugetul Românesc, numărul de pe luna decembrie a celui de al doilea an încheiat al a pariției sale: „Revista conține și poezii dintre care remarcăm pe ale dlui V. Voiculescu, poetul care desfășura o fru moasă activitate 434 în cercul cultural ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
februarie 1866 e pentru el revoluție. Republica înseamnă cele trei măsuri: ...nu mai plătește niminea bir... fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate... se face și lege de murături (Actul I, Scena I). În cugetul său tulbure se răsfrâng noțiuni care depășesc puterea de înțelegere. Anticipând în mod genial tehnica focalizării cinematografice, Caragiale o aduce în prim-plan pe Efimița; din punctul ei de vedere se construiește perspectiva jocului între nivelul de realitate și cel
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
corespunzătoare culturii populare și exprimată prin limba populară, deși nu se constituie ca o disciplină de sine stătătoare, este legată de aceste structuri, pe care se întemeiază și pe care le reflectă nemijlocit. La nivelul limbii populare există numeroase cuvinte (cuget, cugetare, ființă, lucru, minte; a chibzui, a închipui, a ticlui etc.) care exprimă idei generale despre lume, exprimă universul din perspectiva cugetării și nu din cea a experienței senzoriale, precum și o serie de activități specifice facultăților umane, ce interpretează sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dumnezeu întrupat, falsa evlavie, hula, lepădarea de credință, neîncrederea speranței în îndrumarea Sa. Celelalte păcate sînt în contra propriei persoanei și pot avea iertare prin Spovedanie și Pocăință. Citim în Evanghelia lui Marcu 7, 2l-23: "Căci dinăuntru, din inima omului ies cugetele cele rele, desfrînările hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, pizma, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om". "Sufletul, odată ieșit din corpul său - zice Sf. Ioan cel Milostiv (556-619 d.Hr.) - și voind a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
românești/ Ș-a patriei cinstire". Testament urmat, în mare parte, de mai toți poeții de limbă română. Pentru Ienăchiță, spune Eugen Simion, "o literatură nu se poate constitui fără o limbă capabilă să exprime, în forme corecte, generalizate, subtilitățile gîndirii (cugetele frumoase) și ale imaginației (poeticele faceri). Atît de obstinat este acest gînd încît gramaticianul-poet identifică dificultățile scrisului său cu acelea ale nașterii unei culturi. Sentimentul lui profund este că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale, fundează o logică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se concentrează prin meditație la fel de bine ca și prin acțiune. Dar nu este de ajuns să contempli numai frumusețea mării, a munților, a marilor capodopere ale artiștilor, ale poeților și filosofilor, ci trebuie să te apleci și asupra propriului tău cuget pentru a atinge un ideal moral, pentru a găsi lumina sufletului tău, pentru a ajunge la substratul invizibil al acestei lumi. Unificarea activităților conștiinței duce la o mai mare armonie a funcțiilor viscerale și nervoase. S-a observat că în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar după 1989 la „Calende” și „Dreptatea”. În 1992 fondează, împreună cu un grup de profesori de liceu, editura și revista „Cuget, simțire și credință”, destinată prioritar școlii. După 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Pitești și funcționar superior în Ministerul Educației și Învățământului. Nesomnul capodoperelor (1977), titlul cărții de debut, e o sintagmă semnificativă pentru critica lui G., aplicată marilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Ethnos”, „Ephemeris dacoromâna”, „Făt-Frumos”, „Folklore”, „Fond și forma”, „Giornale di politică e di letteratura”, „Giornale di Sicilia”, „Italica”, „Îndreptar”, „Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și a tinerimei”, „Însemnări literare”, „Răsăritul”, „Luceafărul”, „Lamura” (va face parte din redacție), „Cugetul românesc”, Năzuința”, „Ilustrațiunea națională”, „Flamura”, „Ramuri”, „Graiul nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie”, „România literară” (1943) ș.a. Împreună cu G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu scoate la Bârlad „Florile dalbe”(1919), iar alături de N. I. Herescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
CUGET ROMÂNESC (PENSAMIENTO RUMANO), revistă apărută la Buenos Aires între 1951 și 1958. La început periodicul era bilunar, în anul al treilea și al patrulea (1953 și 1954) sunt tipărite două numere pe an, volumul al cincilea reprezintă anii 1955-1956, iar volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a fi în lume”. Odată cu problema intrării în universal a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
prin programul acestora pe lunile ianuarie-martie, 1935. La Ateneul român au conferențiat: Arcadie Rey - Factorul individual în crima politică, Șt. Pavelescu - I. Teodoreanu, Crăciunul de la Silivestri, Mihai Cărăușu - Atmosfera globului pământesc, Florian Doroftei - Generația precoce, Dan Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1908-1976), poet, membru al mișcării Iconar, este redactor la revistele Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul românesc pentru popor este colaborator la Cuget Clar, Societatea de Mâine, autor al unui volum de fabule publicat în Cuget Clar. 27. Erast Costea (1890-1963), poet, publicist, absolvent al liceului la Suceava și licențiat în teologie la Cernăuți, culege folclor în timpul școlii și publică în Tudor Pamfile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938). 26. I. Delabaia-Constantinescu (?-?), publicist, poet, traducător, redactor la Neamul românesc pentru popor este colaborator la Cuget Clar, Societatea de Mâine, autor al unui volum de fabule publicat în Cuget Clar. 27. Erast Costea (1890-1963), poet, publicist, absolvent al liceului la Suceava și licențiat în teologie la Cernăuți, culege folclor în timpul școlii și publică în Tudor Pamfile. Este autor al volumelor Istoricul fostei mănăstiri de maici din Ițcani, Istoricul fostei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică. În comentariile dialogate din Cărticică coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de guvernare întemeiată pe rațiune. Urmărit de ideea unificării lingvistice, întocmește o gramatică, Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești (tipărită la 1840; un capitol de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Buletinul Institutului de Literatură” al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează calități incontestabile de analist politic și de portretist. Galeria oamenilor politici (1935) este o culegere de evocări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
peripeții, în România. Aici începe să scrie în limba română, pe care o vorbea din copilărie, colaborând, între 1919 și 1925, cu proză, memorii, portrete literare, cronici artistice, traduceri la mai multe periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, „Basarabia”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Flacăra”, „Gândirea”, „Hiena”, „Sfatul țării” (Chișinău), „Țara noastră”, „Universul”, „Viața românească” ș.a. Spre sfârșitul anului 1924 pleacă la Paris, unde scrie în ziarele emigrației ruse și conduce un ziar propriu. Moare la doar 39 de ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
șeful Misiunii Catolice din Focșani. Este adus în România încă de la vârsta de un an. Studiile primare și liceale le face la Focșani. Funcționar mulți ani la Banca Italo-Română din București, devine director al filialei acesteia din Sibiu. Debutează în „Cugetul românesc” (1923), cu traduceri din poezia lui Giosuè Carducci, prefațate de Ramiro Ortiz. Colaborează, de asemenea, cu unele tălmăciri lirice la „Rampa”, dar și la „Gând românesc” și alte reviste literare transilvănene. Face parte din Gruparea Intelectuală „Thesis” de la Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]