2,937 matches
-
Ciorapii erau din lînă, lucrați În casă și erau Înveliți cu obiele de lînă țesute vărgat și tivite cu lînă subțire de culoare roșie sau neagră iar peste ele nelipsitele cureluțe late cate Încingeau piciorul pînă la glezne, după obiceiul dacic. İarna și la călătoriile mai lungi, cînd vremea era umedă aveau la picioare potlogi. Pentru iarnă cine avea posibilitatea, Își făcea manta lungă de dimie saucojoace din piei de oaie. Se Încingeau cu brîu roșu și brăciri țesute cu diferite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai potriviți. Pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO privitoare la România sunt incluse până acum șapte situri reprezentate prin așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania, biserici pictate din nordul Moldovei, biserici de lemn din Maramureș, Mănăstirea Horezu, Cetatea Sighișoarei, fortărețele dacice din Munții Orăștiei, precum și Delta Dunării (tabelul 2.3). Tot în acest context mai trebuie amintit că în anul 2007 orașul Sibiu a fost capitală europeană a culturii (împreună cu orașul Luxemburg). Capitolul 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Dacă recapitulăm
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a apărut Bertha, poemă biblică, și în 1903, volumul Aripi de vis, cuprinzând aproape toate versurile sale, precum și fragmente de „teatru clasic” (La Cydnus. Episod într-un act din viața lui Alexandru Macedon, Devadata, Sfârșitul unei lumi). Tragediile Sapho și Dacica, prin care, sfătuit de N. Davidescu, încearcă în 1939 și 1940 o revenire, au trecut neobservate. Destul de incert încă de la început, legat de mișcarea „Literatorului” în ceea ce a avut aceasta mai caracteristic în prima ei fază, autorul era de pe atunci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
Mântuitorului. SCRIERI: Pe velociped cursa între București și Brașov, București, 1894; Bertha, pref. Al. Macedonski, București, 1899; Aripi de vis, pref. Mircea Demetriade, București, 1903; Din zborul bicicletei. București-Paris în 10 zile și 6 ore, București, 1912; Sapho, București, 1939; Dacica, București, 1940. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 91-94; Cioculescu-Streinu- Vianu, Ist. lit., 341-342; Vladimir Streinu, Doi poeți macedonskieni, AFT, 1970, 5; Dicț. lit. 1900, 155; Virgil Monda, Viață și vis, București, 1986, 9; Faifer, Semnele, 280-282. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
Iași-Schitu Stavnic (20 km), DF Schitu Stavnicrezervație (22 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Rosa gallica, Rosa obtusifolia, Staphylea pinnata, Viburnum lantana (în substratul arbustiv) și: Acer campestre, Acer platanoides, Acer tataricum, Carpinus betulus, Cerasus avium, Fraxinus excelsior, Malus sylvestris, Populus tremula, Pyrus pyraster, Quercus x barnova, Quercus canariensis, Quercus x corcyrensis, Quercus x dacica, Quercus dalechampii, Quercus pedunculiflora, Quercus petraea, Quercus polycarpa, Quercus robur, Quercus x pseudodalechampii, Quercus pubescens, Quercus x rosacea, Quercus x valachia, Sorbus domestica, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Ulmus foliacea (în substratul arborescent). B. Fauna: este cea caracteristică regiunii de deal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
5/2000 Localizarea geografică: 47°22’ latitudine nordică, 26°54’ longitudine estică C ăile de acces: localități apropiate: satul Lupăria, comuna Cotnari; accesul la rezervație se face pe DN IașiHârlău, DJ Iași-Cotnari, DC Cotnari rezervație (pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu totul debil. Mai vrednic de amintit este I. Pop-Florentin (1843-1936) pentru nuvelele sale de un romantism negru, delirant. Imaginația fără frâu cu care încearcă să umple golul istoric merită o mențiune. Decebal aduce imagini fioroase și o onomastică inedită dacică: Pelasgion, Bizeniu, Torid, Gilil, Dieg, Eusir, Midon, Terant, Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE Deși a scris și versuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel țăranul dacic, care trecea în cojoc mițos Dunărea-nghețată în vremea craiului Decebal, avea mai multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile lui și pentru felul lui de a fi decât țăranul lui Vodă Carol, care se reîntoarce la vatra sa
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
expuse distrugerii și s-a identificat un cimitir de incinerație aparținând unei populații locale geto - dace, care era în legătură cu așezările grecești de pe malul Mării Negre în secolele II - III. Cercetările au dovedit locuirea neîntreruptă a acestui spațiu dobrogean din epoca geto - dacică până la începutul feudalismului. Noile cercetări întreprinse la Murighiol între anii 19811985 au stabilit arheologic trei mari perioade perioada getica, perioada romană - timpurie și perioada romană-târzie. Documentele și mărturiile pe care le avem astăzi nu ne permit fixarea în timp
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1997 H S 500-600 Coralba 2001 1998 H S peste 600 Coralba SB 2001 1998 H S peste 600 (13) Costador 2005 1999 H S 500-600 Cristal 1001 1991 2001 H Ț 100-200 b Cronus 2088 2003 H S 500-600 Dacic 1001 1991 2001 H S 500-600 b Damă 2056 2003 H S 200-300 Dana 1007 1995 H S 100-200 Danella 2001 1998 H S 400-500 Danubiu 1001 1993 2003 H S 400-500 b Decebal 1003 2003 H Ț 100-200 Deniro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
termenul melica (înrudit cu millium). Din latinescul melica provine meliga italiană, care înseamnă porumb măcinat (și Leonardo da Vinci pomenește porumbul sub acest nume). Cuvântului mămăligă i s-au asociat origini care mai de care mai stranii, inclusiv una geto dacică... Șăineanu afirmă că este un termen format în graiul copiilor, înrudit cu cel de mamă, cea care dă hrană pruncilor. În orice caz, majoritatea lingviștilor consideră că etimonul ar fi cuvântul mămăligă, în timp ce forma măligă, întâlnită și ea foarte frecvent
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
creativ) să fie tratate altfel decât cu un respect plictisit. Sub zodia unei abordări tradiționalist kitschiste, un local „românesc“ înseamnă în primul rând un decor: blănuri de urs roase de molii, puse peste scaune incomode, dar, pare-se, de sorginte dacică, guriste care răcnesc romanțe sau chiar manele, chelneri în ie și ițari, dar cu adidași în picioare... De-abia în al doilea rând vine meniul, care nu oferă nici o surpriză: ciorbă de burtă, mămăligă, sarmale, ceafă de porc la grătar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
direcționat către centrul și - finalmente - vestul Europei, punctele terminale ale afirmării politicomilitare autonome a formațiunilor sarmato-alanice târzii, evoluțiile din zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele sarmatice în raport cu celelalte grupe migratoare și sunt logice și perfect explicabile pentru această parte
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și silvostepă ale Eurasiei, cercetătorul Marcu Botzan constata că perioadele de migrații ale sarmaților și anterior ale sciților, corespund unui interval de răcire a climei, devenită rece și umedă, nivelul Mării Negre înregistrând în intervalul temporal respectiv ceea ce se numește “regresiunea dacică” (-4m), începută pe la 1200 î. Hr. și încheiată în secolul al III-lea d.Hr., când începe așa-numita “transgresiune valahă” (până la nivel zero), aflată încă în curs și însoțită de o aridizare a climatului, care poate fi caracterizat drept cald
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
evadarea în autohton”, în acele straturi arhaice ce s-au întruchipat și se relevă prin miturile populare. Prizonier al dihotomiilor simpliste, reducea, însă, complexitatea sufletului colectiv la „structura” lui creștină și la un energetism căruia balada Iovan Iorgovan, adevărat „mit dacic al stăpânirii de sine”, i-ar fi dat expresie deplină (Însemnări despre poezie, Lumina ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
București, 1981, 143-145; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982, 232-233; Condurache, Portret, 142-144; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 37-39; Dinu Chivu, „Arta conversației”, CNT, 1986, 29; Emil Manu, O explorare modernă a spațiului dacic, VR, 1988, 11; Cosma, Romanul, I, 296-298; George Pruteanu, „Arta nu suportă spiritul de turmă” (interviu cu Ileana Vulpescu), CRC, 1990, 14; Lovinescu, Unde scurte, I, 384-385; Ileana Vulpescu, RRI, IV, partea I, 449-464; Cristea, A scrie, 140-146; Marian Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
a ezitat să construiască pe baza datelor - fatal lacunare - de care dispunea cele mai tulburătoare ipoteze, să combine informații disparate și să le întregească, temerar, cu imaginația (călăuzită de o stringentă logică), încât monumentala sa lucrare învie o lume. Umanitatea dacică și autoproiecția acesteia în divin e adusă spre a se bucura de singura nemurire considerată reală de istoric, cea în virtutea căreia dispăruții trăiesc viața ideală în conștiința urmașilor. Mai mult ca probabil, savantul a proiectat peste lumea dedusă din extrem de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
consumă alimente ceremoniale, În special colivă. Dacă În unele zone priveghiul era caracterizat de sobrietate, În altele era prilejul unor petreceri, dansuri ceremoniale, jocuri cu măști și glume fără perdea (fapt care a generat numeroase ipoteze speculative despre persistența „bucuriei” dacice În momentul morții - R. Vulcănescu, 1985). Bocetele cântate cu aceste prilejuri reamintesc, prin formule ceremonializate, ce a făcut cel dispărut pentru binele familiei lui și prezintă suferința fiecărei rude, fie certând pe cel mort că s-a grăbit să le
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plasarea lor În istorie: la un pol se află protocroniștii Înfocați precum N. Brânda, Nicolae Densusianu, Iosif Constantin Drăgan, Ion Ghinoiu, Andrei Oișteanu, Romulus Vulcănescu, care susțin că mitologia română, considerată o expresie a unei mitologii proto-tracice, tracice sau măcar dacice, este anterioară (și chiar constituie originea) celorlalte mitologii europene și la fel de bogată și complexă precum acestea. La celălalt pol, alte interpretări, mai puțin radicale, axate pe un simț mai acut al circumstanțelor și schimbărilor culturale, cum sunt cele conținute În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
putea identifica elementele antice (În special greco-romane) În folclorul românesc: instrumenta lizate, acestea susțineau cauza unității, vechimii și continuității etnice a românilor. În perioada interbelică, revelația dacismului a deschis o nouă fereastră spre căutarea rădăcinilor arhaice ale mitologiei folclorice. Perspectiva dacică a fost Îmbrățișată apoi cu mult entuziasm, Începând din anii ’70, de o seamă de cercetători, care, În consens cu intențiile propagandistice ale comunismului-național, au pus În mișcare un arsenal complex de interpretări, toate având drept scop identificarea mitologiei populare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
modul său normal de funcționare, ca manifestare a gândirii folclorice și a unei civilizații rurale vii, corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un alt tip de discurs, devenind un instrument pentru construirea unor ipotetice (și nu rareori fanteziste) „mitologii”, dacice, predacice, tracice ori pelasgice. Tocmai pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin decuparea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Romulus Vulcănescu (1985) Își propune să „umple un gol” și să „ Îndrepte un destin ingrat care a prezidat În trecut orice Încercare de redactare a unei mitologii române” (1985, p. 6). Cartea se vrea o reconstrucție a mitologiei predacice, protodacice, dacice, daco-romane precum și a mitologiei românești pe două axe: structura generativă (În care intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Academiei și secretar al Secțiunii literare, fiind și premiat în 1880 și 1881 pentru primele două volume din trilogia Cuvente den bătrâni. În 1896 este invitat să susțină un nou curs la Universitatea din București, dedicat, de această dată, "elementelor dacice din limba română", curs fiind menținut până în 1900, când Hasdeu este îndepărtat atât de la Universitate cât și de la conducerea Arhivelor, de C.I. Istrati, ministrul de atunci al Instrucțiunilor Publice, la sugestia, se pare, a lui Take Ionescu. Între timp, fusese
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
cărora personajele se mișcă. „Mesagiul” („vestirea”) ia forma unor devize cu putere de a contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați cu natura, sunt fulgere, izvoare, clocote de viață impersonală. Ei constituie pur și simplu forțe „smulse din potirul Marei Firi”, cum se spune în piesă. Zamolxe, întruchipând principiul „profetic”, înțelege foarte bine și ce ordine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]