6,546 matches
-
sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general, dar Crăciunul provine din creationem și (sau) calationem, păresimi (Paștile), Învierea, Înălțarea, dar Rusaliile (slav), sfinții (slav), iar colindele sunt latine, de la calendar, îngerii (angelus)-latin, dascăl și călugăr (grecesc), Bobotează, Bunavestire ș.a. 55 Acestea sunt considerațiile lui Iorga, dar aspectul acesta este mai complex și mai bogat în același timp. Caracterul latin al creștinismului antic (daco-roman) este ilustrat și de terminologia folosită, care exprimă, în limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
DAMASCHIN, episcopul (? - 5.XII.1725, Râmnicu Vâlcea), traducător. Pe numele laic Dumitru Voinescu, D. provenea dintr-o familie boierească ce avea o moșie pe Dâmbovița. A fost tipograf și dascăl la școala slavonă din București. În 1703 este ales episcop al Buzăului, iar în 1708 e numit în scaunul Episcopiei Râmnicului. Poliglot și cultivat, se remarcă prin intensa activitate de traducător, dar și prin dârzenia cu care apără drepturile românești
DAMASCHIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286657_a_287986]
-
Râmnic, 1745; Sfânta și dumnezeiasca evanghelie, Râmnic, 1746; Molitvelnic, Râmnic, 1747; Catichismus, introd. Gherasim Timuș, București, 1897. Repere bibliografice: Episcopul Athanasie, Sfânta episcopie a eparhiei Râmnicului - Noul Severin în trecut și acum, București, 1906, 95-126; Alex. Lăpădatu, Damaschin episcopul și dascălul - traducătorul cărților noastre de ritual, CL, 1906, 6-8; N. Iorga, Opera episcopului Damaschin, R, 1909, 1; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 253-264; Barbu Theodorescu, Episcopul Damaschin și contribuția sa la crearea limbii literare române, MO, 1960, 9-12; Ist.
DAMASCHIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286657_a_287986]
-
Pop-Câmpeanu, Plantele în poezia populară). Revista dă indicații cum să se culeagă folclorul și își informează cititorii despre înființarea la Cluj a Societății Etnografice, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, sau despre activitatea Astrei. Mai colaborează Al. Viciu, G. Bichigean, Petrea Dascălul, Lucian Costin, N.I. Dumitrașcu, Ion Bianu, Șt. St. Tuțescu, A. Anderco, Em. Elefterescu, Ștefan Pop, At. Popa, D. Măgdaș, Gr. Calianu, Iosif N. Dumitrescu-Bistrița, I. Pop-Zăicani. M.Pp.
COMOARA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
Filosofie din Cluj, prinzând, ca student, și momentul dureros al refugiului întregii Universități la Sibiu. Va frecventa aici Cercul Literar. Își va obține licența cu o teză despre Lucian Blaga, apreciată magna cum laude. Se va dedica apoi profesiunii de dascăl în orașul natal. O anume reținere interioară, legată, probabil, și de insuficienta clarificare a posibilului său destin literar, îl va face să rămână în expectativă timp de decenii. Mereu amânat, debutul lui se va produce în 1965, în paginile revistei
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
CONSTANTINESCU, Pimen (27.VIII.1905, Plăinești, azi Dumbrăveni, j. Vrancea - 25.IV.1973, Sibiu), istoric literar și traducător. Elev, între 1917 și 1925, al secției moderne a Liceului „Unirea” din Focșani, unde i-a avut dascăli pe poeții I. M. Rașcu și Mihai I. Bantaș, C. urmează în continuare cursurile Facultății de Litere a Universității din București, specializându-se în limba și literatura italiană. Cel ce l-a încurajat și l-a îndrumat a fost profesorul
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
ungare și polone. Prea lungi, incursiunile în istoria universală deviază subiectul, vădind erudiția scriitorului, dar nu și talentul lui literar. Ceea ce scade cu mult valoarea operei este încorporarea unor capitole întregi din cronica lui Grigore Ureche - în compilația lui Simion Dascălul - și a lui Miron Costin. De la domnia lui Despot înainte, adaosurile lui C. sporesc în mod considerabil și îmbogățesc cu elemente de informație nouă și interesantă istoria Moldovei. Pentru acestea, cronicarul s-a folosit de izvoare poloneze, neutilizate de predecesorii
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
106, 111, 115-117, 119; Augustin Bunea, Episcopii Petru Paul Aron și Dionisiu Novacovici, Blaj, 1902, 9, 34, 134, 235, 279, 284, 289-293, 371-373; Iorga, Ist.lit. XVIII, II, 61, 63, 139, 150, 332, 335, 336; Drăganu, Hist. litt., 56-59; Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, 18; Nicolae Comșa, Manuscrisele românești din Biblioteca Centrală de la Blaj, Blaj, 1944, 94-98; Ist. lit., I, 512-516; Anghelescu, Preromant. rom., 36; Lungu, Școala Ardeleană, 93-96, 137, passim; Dicț. lit. 1900, 233-234; Păcurariu, Ist. Bis., II, 524-527, 599
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
această scriere (invazia lăcustelor, comparația între fenomene naturale și istorice). De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, datat în 1686 (P.P. Panaitescu), este o istorie polemică a originilor poporului și limbii române, provocată de interpolările lui Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei romane. Prefața, un text memorabil, comunică în stil patetic, bine temperat, îndoielile
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
inteligență, prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum, în urmă, m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdii. De aceea ultimul volum poartă titlul Scântei galbene. Roșul e sângele, e viața zgomotoasă. Nu vreau să-ți fac teorii. Urăsc definițiile dascălilor pentru adormit copiii. Asta-i osânda modernă. Unii ar spune: metafizica culorilor.” Și mai departe, despre modelele lui literare: „Cât privește despre mine, am fost și rămân un poet al decadenții, fără a pierde nici grandoarea versurilor unui Vigny. Dintre
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
zarafi în care bagă spaima (Vodă Caragea, Mavrogheni), oameni-legendă (haiducii Tunsu și Jianu, Teodoros, ajuns „negus” al Abisiniei) și oameni-povestire (căpitanul Laurent, Gheorghe Șeriful), cămătari ca Băltărețu, satrapi locali (Clucerul Alecu Gheorghescu), figuri ale boemei bucureștene (A. Pann, N. Filimon), Dascăli greci și dascăli români, „nebuni” ca Manea, Sgabercea și „prințul” Zamfir, cu gâlceava lor bufonă (și ironică), „cuconași” iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
bagă spaima (Vodă Caragea, Mavrogheni), oameni-legendă (haiducii Tunsu și Jianu, Teodoros, ajuns „negus” al Abisiniei) și oameni-povestire (căpitanul Laurent, Gheorghe Șeriful), cămătari ca Băltărețu, satrapi locali (Clucerul Alecu Gheorghescu), figuri ale boemei bucureștene (A. Pann, N. Filimon), Dascăli greci și dascăli români, „nebuni” ca Manea, Sgabercea și „prințul” Zamfir, cu gâlceava lor bufonă (și ironică), „cuconași” iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
lui Ioan Bârna, țăran. După școala primară din satul natal, frecventează Liceul „Avram Iancu” din Brad. În toamna anului 1932, proaspăt bacalaureat, devine student al Facultății de Litere și Filosofie, secția filologie modernă, a Universității din București. Audiază cursurile unor dascăli ca Ovid Densusianu, D. Caracostea, Mihail Dragomirescu, Al. Rosetti (căruia îi va dedica poemul Semne din culegerea Ceas de umbră, 1966) și încă din ianuarie 1933 începe să frecventeze grupările din preajma revistelor „Litere”, „Viața literară”, „Azi”, care-i găzduiesc debutul
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
literatură. Capacitatea sa de a surprinde culoarea locală, ca și aceea de „a citi” în sufletele oamenilor, ale căror portrete, uneori memorabile, trimit la literatura unui Calistrat Hogaș - de amintit aici figurile lui George Mingea, Pau Piele sau cea a dascălului Braia, un „domn Trandafir” bănățean - fac din cartea lui B. o operă cu certe valențe estetice. Romanul Lume fără cer (1947), singura operă literară propriu-zisă a autorului, se înscrie, prin toate datele sale, de la spiritul pozitivist al observației la arhitectura
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
în memorialistică. Mai multe texte din Amintiri constituie evocări ale unei copilării petrecute în decorul Munților Apuseni, regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc) iau dimensiuni fabuloase. Interesante sunt și evocările anilor de școală, în care elegiacul spontan se împletește cu teza dezrădăcinării, și ale câtorva episoade din viața studențească (Promoție, În străini, Bătrânul), ce ilustrează cazuri contrastante de succes și eșec universitar
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
ca principe ereditar, la poziția de domnitor. În maniera timpului, Dimitrie își începe instruirea intelectuală cu un profesor de familie, grecul Ieremia Cacavelas, teolog, poliglot și călător pe drumuri europene. Din 1679, studiază sistematic limbile greacă și latină. De la același dascăl primește cunoștințe de teologie, retorică și logică. În 1688, este trimis la Constantinopol, cerut fiind de turci drept garant (capuchehaie) al fidelității tatălui său, domnitorul, față de Poarta Otomană. Folosește prilejul spre a-și continua formația de cărturar cu vocație și
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
al tuturor disciplinelor de Învățământ. Din multitudinea unor asemenea Încercări, se disting, fără Îndoială, unele, prin calitatea demersului științifico didactic. Printre acestea, fără teama de a greși, se numără și lucrarea ,,”, elaborată de Maria și Neculai Buciumaș, două nume de dascăli vasluieni, recunoscuți prin seriozitatea pregătirii științifico-didactice și prin pasiunea cu care se dăruiesc muncii de perfecționare și formare continuă. Respectând cerințele Programelor școlare și consultând o bibliografie selectivă cu interesante lucrări de referință, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș, de la Școala
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sărăcuți, Îmbrăcați de sărbătoare - stam toți În picioare, tremurând de neastâmpărul emoției. Deodată se aud afară, de departe, urale zguduitoare; Încet-Încet, se apropie... În sfârșit !...vine... vine... A venit... Drepți ! Smirnă toți ! și din toate piepturile, la comanda neuitatului nostru dascăl, inimosul Basil Drăgoșescu, pornește un Întreit ura! de pârâie din Încheieturile bătrânelor ei bârne vasta baracă. Vodă s-a oprit În prag; se uită la noi dintr un capăt la altul al șirului de bănci și, cu glas măreț, ne
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la altul al șirului de bănci și, cu glas măreț, ne strigă: Să trăiți, băieți ! Iar noi, Încă de trei ori ura ! Vodă s-așază lângă catedră pe un jeț mare, și toată lumea, fiecare după potriva lui, de jur Împrejur. Dascălul nostru, adânc emoționat, cu spatele la tablă și cu fața către domnu, zice d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii: Maria ta, Dumnezeu știe numai ce se petrece acuma În sufletul unui biet dascăl ca mine, venit aici din părțile românești de dincolo
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și toată lumea, fiecare după potriva lui, de jur Împrejur. Dascălul nostru, adânc emoționat, cu spatele la tablă și cu fața către domnu, zice d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii: Maria ta, Dumnezeu știe numai ce se petrece acuma În sufletul unui biet dascăl ca mine, venit aici din părțile românești de dincolo. Rog pe Dumnezeu să te ție sănătos și voinic pentru fericirea poporului românesc. Mintea, brațele, sângele nostru și al acestor copii sunt de acuma Închinate neamului român, patriei române, domnului român
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de acuma Închinate neamului român, patriei române, domnului român, Măriei tale ! La aceste vorbe, toată lumea s-a ridicat În picioare, și vodă asemenea; nimeni nu mai putea sta jos - prea se ridicaseră sufletele. După ce și-a scos focul de la inimă, dascălul a luat o bucată de tibișir, s-a-ntors către noi, și a zis: Copii ! după secole de-ncruntare, astăzi ne zâmbește și nouă, românilor, bunul Dumnezeu. De astăzi Încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin... Și cum
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
astăzi Încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin... Și cum scria el frumos, ca de tipar, a scris pe tabla neagră: ,,Vivat România ! Vivat Națiunea Română ! Vivat Alexandru Ioan Întâi, Domnul Românilor !” Și bravul nostru dascăl n-a mai putut stăpâni emoția și s-a pornit pe plâns; a plâns toată lumea, și părinții, și copiii; iar vodă, ținându-se cât 45 putea și ștergându-se la ochi cu batista, a bătut pe umări pe dascăl și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nostru dascăl n-a mai putut stăpâni emoția și s-a pornit pe plâns; a plâns toată lumea, și părinții, și copiii; iar vodă, ținându-se cât 45 putea și ștergându-se la ochi cu batista, a bătut pe umări pe dascăl și i-a zis: Să trăiești ! Cu români ca tine n-am teamă ! Ne-a mângâiat apoi pe noi, ne a-ndemnat să ascultăm de dascălul nostru și a plecat cu suita, cu poporul și cu toți după el. Seara, luminație
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cât 45 putea și ștergându-se la ochi cu batista, a bătut pe umări pe dascăl și i-a zis: Să trăiești ! Cu români ca tine n-am teamă ! Ne-a mângâiat apoi pe noi, ne a-ndemnat să ascultăm de dascălul nostru și a plecat cu suita, cu poporul și cu toți după el. Seara, luminație. A doua zi, l-am dus iar toată lumea pe jos Împrejurul și În urma trăsurii, mergând la pas, până la Bărcănești, la câțiva kilometri afară din oraș
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dăm mânii sale o altă jucărie Decât al țării schiptru. Voim ca de [Ne-] om stinge, să-ntindem mâna moartă Să ținem cârmuirea chiar în sicriu fiind, Iar cel ce mâna Noastră în locu-Mi va purta-o Precum poartă un dascăl mâna unui copil Să fie vărul Nostru, Sas... unde-a pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. ROMAN (aparte) Îmi văd visul cu ochii... Urât vis! VODĂ Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l orîndim
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]