3,586 matches
-
din obiectivele propuse. Planul de contraatac al infanteriei ușoare împotriva trupelor aeropurtate germane de la IJsselmonde s-a dovedit un eșec. Într-o perioadă scurtă de timp, parașutiștii germani au reușit să transforme podul de peste râul Noord într-o puternică poziție defensivă, imposibil de cucerit. În cercările repetate ale olandezilor de traversare a râului la bordul unor bărci a avut ca rezultat doar cucerirea unor capete de pod izolate. La 10:15, divizia de infanterie ușoară a primit ordinul să renunțe la
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Nord, situația s-a deteriorat rapid. Comandantul Armatei a 7-a franceze considerase că rezistența forțele olandeze care apăra frontul de pe linia Meuse și Poziția Peel-Raam să reziste cel puțin patru zile, răgaz suficient pentru ca francezii să își întărească pozițiile defensive de lângă Breda. Francezii au aflat cu surprindere că cele mai bune unități olandeze au fost mutate spre nord, în vreme ce restul se retrăgeau în grabă. Retragerea diviziei de la Peel de pe Poziția Peel-Raam la Zuid-Willemsvaart, un canal aflat la 30 km mai
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
că cele mai bune unități olandeze au fost mutate spre nord, în vreme ce restul se retrăgeau în grabă. Retragerea diviziei de la Peel de pe Poziția Peel-Raam la Zuid-Willemsvaart, un canal aflat la 30 km mai la vest, a însemnat părăsirea unei linii defensive bine fortificate și a artileriei ușoare pentru o poziție nou, necorespunzător pregătită pentru apărare. În plus, malul estic al canalului era mai înalt decât cel apusean, permițându-le germanilor să se apropie fără a fi observați de pozițiile olandezilor. Ordinul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
de olandezi, germanii au reușit să traverseze canalul fără luptă în jurul orei 13:00. Germanii au reușit și o a două traversare a canalului la Erp, de această dată trebuind să învingă opoziția apărătorilor olandezi. După cele două traversări, linia defensivă olandeză s-a destrămat. Până la sfârșitul zilei, germanii au reușit traversarea canalului Zuid-Willemsvaart în mai multe puncte, iar divizia Peel s-a dezintegrat> Planurile colonelului Schmidt de concentrare a defensivei pe linia Tilburg-'s-Hertogenbosch a nu a putut fi realizat
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
corp de armată și să bombardeze aeroportul din Waalhaven. Toate eforturile făcute de olandezi în regiunea de sud au plecat de la presupunerea că Linia Grebbe Line era suficient de puternică pentru ca să respingă de una singură toate atacurile. Rezerva acestei linii defensive au fost folosite în cea mai mare parte la efecturarea de contraatacuri împotriva forțelor aeropurtate inamice. Aceste relocări au fost făcute în ciuda faptului că existau indicii că apărătorii aveau să aibă probleme în acest sector. Elementele motorizate ale "SS Standarte
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
indicii că apărătorii aveau să aibă probleme în acest sector. Elementele motorizate ale "SS Standarte "Der Fuehrer"", urmate de "207. Infanteriedivision" au atins partea extrem sudică a Liniei Grebbe în seara zilei de 10 mai. Acest sector al Principalei Linii Defensive nu avea zone inundate în fața sa și de aceea germanii îl aleseseră ca principală direcție de atac al diviziei. Linia era protejată de o linie de avanposturi ("voorpostenlinie"), ocupate de două companii de infanterie. În dimineața zilei de 11, în jurul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
gata la timp. Pe de altă parte, pregătirea intensă de artilerie a olandezilor a avut un efect neașteptat - germanii au abandonat planul unui atac de noapte. În acest timp, "1. Kavalleriedivision" avansa în nord prin provincia Friesland spre ultima linie defensivă olandeză, "Wonsstelling", atingând seara pozițiile de la Sneek. Cea mai mare parte a trupelor olandeze au fost evacuate peste Afsluitdijk. În dimineața zilei de 12 mai, generalul Winkelman păstra încă un optimism moderat. El considera că mai poate fi organizată cu ajutorul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
seara pozițiile de la Sneek. Cea mai mare parte a trupelor olandeze au fost evacuate peste Afsluitdijk. În dimineața zilei de 12 mai, generalul Winkelman păstra încă un optimism moderat. El considera că mai poate fi organizată cu ajutorul francezilor o linie defensivă puternică în Brabandul de Nord și considera că punctele de rezistență ale forțelor inamice aeropurtate pot fi lichidate. Generalul nu părea să fie conștient de marele pericol în care se afla Linia Grebbe. Speranțele sale aveau să fie spulberate până la
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
olandezii nu au mai declanșat nicio acțiune ofensivă în acea zi datorită proastei comunicări între eșaloanele de comandă. În Rotterdam și în vecinătatea orașului Haga olandezii au întreprins acțiuni limitate împotriva trupelor inamice aeropurtate, concentrându-se în principal asupra măsurilor defensive, comandanții temându-se încă de acțiunile unei presupuse coloane a cincea. Ordinele olandezilor interziceu acțiuni ofensive unități cu efective mai numeroase decât cele ale unei companii. În timp ce situația olandezilor în sud devenea gravă, germanii reușeau în est să înfrângă apărarea
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
sud devenea gravă, germanii reușeau în est să înfrângă apărarea de pe dealul "Grebbeberg". După o pregătire intensă de artilerie în cursul dimineții, un batalion din regimentul SS "Der Fuehrer" a atacat un sector lat de 800 m al principalei linii defensive, ocupat de o companie olandeză. Germanii s-au folosit de unghiurile moarte ale tirului olandezeilor și au reușit să străpungă liniile defensivei, puțin dezvoltate în adâncime. Un al doilea batalion a lărgit spărtura în frontul olandez în nord. Artileria olandeză
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
de mărimea unei companii, a atacat. Atacatorii au străpuns a doua linie de apărare olandeză și nu s-au oprit decât în dreptul căii ferate de la Rhenen. Succesul atacului a produs panică printre apărători, olandezii abandonând cea de-a doua linie defensivă. Wäckerle nu a avut timp să își coordoneze acțiunile cu alte unități, iar succesul său nu a fost folosit așa cum se cuvine. Comandanții olandezi au reușit să își calmeze militarii, care s-au reîntors în pozițiile părăsite, iar compania SS
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
folosit așa cum se cuvine. Comandanții olandezi au reușit să își calmeze militarii, care s-au reîntors în pozițiile părăsite, iar compania SS a fost izolată și încercuită. Un rezultat imediat al atacului oamenilor lui Wäckerle a fost abandonarea primei linii defensive de către olandezi, care s-au temut de un atac din spate. Strategii olandezi apreciaseră corect situația apărătorilor Liniei Grebbe, unde defensiva nu era suficient de puternică ca să reziste multă vreme. Luptătorii olandezi trebuiau să întârzie suficient de mult înaintarea germanilor
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
pentru ca să permită mobilizarea și transportul rezervelor. Datorită faptului că olandezii nu înțeleseseră că atacul principal german era iminent, rezervele nu aveau să fie mobilizate suficient de repede pentru a ajunge în zona luptelor. În cazul celei de-a doua linii defensive de la "Grebbeberg", situația era complicată de lipsa unor adăposturi suficient de încăpătoarea pentru primirea rezervelor, care ar fi trebuit să fie folosite la executarea unui amplu atac frontal. Seara târziu, olandezii au hotărât să execute a doua zi un atac
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Pe 12 mai, poziția era apărată doar de două batalioane, astfel că defensiva era destul de slabă. Poziția a fost atacată de prima unitate care a ajuns în zonă, singurul batalion de bicicliști din cadrul "1. Kavalleriedivision". Germanii au străpuns rapid liniile defensive într-un atac concentrat, forțându-i pe olandezi să se retragă pe dig. Unii dintre olandezi au fost izolați de atacul german și s-au evacuat pe calea apelor din micul port Makkum cu ultimul vapor disponibil în partea de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
În nord, generalul Kurt Feldt, comandantul "1. Kavalleriedivision", a primit sarcina să înainteze pe digul Afsluitdijk, deoarece nu exista niciun vapor disponibil. Digul era blocat de Poziția Kornwerderzand, care apăra un complex de ecluze care regulau nivelul lacului IJssel. Poziția defensivă principală era dotată cu tunuri antitanc de 47 mm. De-a lungul ecluzelor fuseseră proiectate cazemate, din interiorul cărora puteau fi mitraliați atacatorii care ar fi înaintat pe dig. Pe 13 mai, poziția a fost întărită cu o baterie de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
mortierelor de asediu, dar trenul care transporta aceste piese de artilerie fusese blocat pe calea ferată pe 10 mai după aruncarea în aer a podului feroviar de la Winschoten. Atacuril aeriene de pe 13 mai nu au reușit să distrugă puternica poziție defensivă olandeză. În după-amiaza zilei, cinci grupuri de infanteriști pe biciclete au încercat să se apropie de pozițiile olandezilor sub acoperirea bombardamentelor de artilerie, dar au fost respinse și nevoite să se retragă. Primul dintre aceste grupuri nu a reușit să
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
soldații părăsind câmpul de luptă sub focul german. În seara aceleiași zile, cea mai mare parte a Diviziei a 4-a se retrăgea în dezordine spre vest. Germanii credeau că olandezii vor încerca să acopere zonele fără apărare din linia defensivă. Într-adevăr, olandezii au avut intenția să mute spre nord două regimente ale Corpului al 3-lea de armată, dar comandanții își pierduseră în asemenea măsură controlul asupra oamenilor încât le-a fost imposibil să restabilească un front continuu de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
două regimente ale Corpului al 3-lea de armată, dar comandanții își pierduseră în asemenea măsură controlul asupra oamenilor încât le-a fost imposibil să restabilească un front continuu de apărare, iar pozițiile au trebuit să fie abandonate. În linia defensivă olandeză a apărut o porțiune neapărată de aproximativ 8 km. Temându-se de o posibilă încercuire, Van Voorst tot Voorst a ordonat celor trei corpuri de armată de sub comanda sa să abandoneze atât Linia Grebbe Line cât și Poziția Waal-Linge
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
una dintre barja s-a scufundat, iar cea de-a doua s-a rătăcit. Astfe, traversarea efectivă a fost făcută doar după capitularea olandezilor. Winkelman, care se temea de o asemenea debarcare, ordonase încă de pe 12 mai ocuparea unie poziții defensive improvizate de-a lungul North Sea Canal, dar fuseseră disponibile efective reduse pentru această sarcină. În est, infanteria olandeză s-a retras neobservată sub acoperirea ceței de pe Linia Grebbe fără să fie reperată de artileria germană, reușind o dezangajare treptată
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
luaseră în considerație posibilitatea ca germanii să declanșeze bombardamente devastatoare de aviație, dar acestea nu au fost considerate ca motivație pentru capitulare. Fuseserăfăcute provizii pentru păstrarea controlului guvernamental asupra țării și armatei chiar și după distrugerea masivă a orașelor. Liniile defensive din jurul orașului Haga era suficient de puternice pentru ca să respingă în continuare atacurile blindatelor, iar Nieuwe Hollandse Waterlinie (Noua Linie de Apa Olandeza) era încă capabilă să reziste. Această ultimă poziție putea fi atacată din spate, dar germanii aveau nevoie de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Zuid-Beveland, peninsula de la vest de insula Walcheren. Olandezii trebuiau să îi împiedice pe germani să se apropie deVlissingen. Zuid-Beveland era legat de țărmul Brabantului de nord printr-un istm. În zona cea mai îngustă din est a fost organizată poziția defensivă Poziția Bath, apărată de un batalion de infanterie. Această linie defensivă folosea și pentru reorganizarea soldaților izolați sau unităților olandeze în retragere. La capul opus, a fost organizată Poziția Zanddijk, ocupată de trei batalioane de infanterie. După data de 10
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
împiedice pe germani să se apropie deVlissingen. Zuid-Beveland era legat de țărmul Brabantului de nord printr-un istm. În zona cea mai îngustă din est a fost organizată poziția defensivă Poziția Bath, apărată de un batalion de infanterie. Această linie defensivă folosea și pentru reorganizarea soldaților izolați sau unităților olandeze în retragere. La capul opus, a fost organizată Poziția Zanddijk, ocupată de trei batalioane de infanterie. După data de 10 mai, în regiune au sosit trei unități GRDI ("Groupe de reconnaissance
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
comunicațiile proaste, neînțelegerile și diferențele în odul de abordare a strategiei. Olandezii considerau că Bath și Zanddijk sunt ușor de apărat datorită reliefului cu câmpii și poldere inundate. În schimb, generalul francez Pierre-Servais Durand nu era convins de valoarea pozițiilro defensive olandeze și a dorit să asigure pentru trupele sale obstacole naturale mai importante. În seara zilei de 13 mai, regimentul 271 al "68e Division d'Infanterie", care ocupa canalul prin Zuid-Beveland și regimentul 224 al "60 Division d'Infanterie", au
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
activitate care a perturbat grav aprovizionarea trupelor pe calea mării. Royal Navy avea baze navale în Alexandria, Haifa și Port Said. După oprirea înaintării Armatei a X-a, britanicii au format mici unități combinate motorizate cu care au hărțuit liniile defensive italiene. Pe 11 noiembrie 1940, Royal Navy a distrus sau avariat trei cuirasate italiene în timpul bătăliei de la Taranto. Pe 8 decembrie același an a fost declanșată Operațiunea Compass. Plănuita doar ca un raid extins, operațiunea brianico-indiano-australiană a reușit să izoleze
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
din Albania. Evenimentul care a dus la decizia politică a grecilor de a accepta intrarea forțelor terestre britanice pe teritoriul național a fost intrarea germanilor în Bulgaria, intenția naziștilor de a invada Grecia devenind clară. Forțele britanice au organizat poziții defensive pe o linie care se întindea din nord-vest în sud-vestul Greciei. Existau însă mai multe puncte slabe ale liniei defensive. Forțele elene erau mult mai avansate decât cele britanice, iar guvernul de la Atena a refuzat sfatul englezilor de a se
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]