22,914 matches
-
al resurselor umane Managementul operațional al resurselor umane − politică de comunicare internă; − încurajarea schimbării; − gestionarea strategică a competențelor. − animarea echipelor; − conducerea reuniunilor; − negocierea; − gestionarea timpului. Managementul strategic al resurselor logistice Managementul operațional al resurselor logistice − alegerea structurilor; − instrumente strategice. − decizia delegarea; − descrierea funcțiilor; − coordonarea proiectelor; − analiza nevoilor de formare. Plecând de la definiția managementului, este de la sine înțeles că acesta se adresează factorului uman care este fundamental (mobilizarea energiilor, ancorarea în munca de zi cu zi, comunicarea etc.). Este așa numitul "management
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
evidențiate patru concepții: * Concepția birocratica tradițională ce constă în promovarea existenței unui sector public, pentru a răspunde direct nevoilor sociale ale populației. Această concepție folosește fundamentul valorilor "serviciului public" și apăra garanțiile funcționarilor. * Concepția liberală care pune în evidență necesitatea delegării activităților publice și limitarea rolului statului privind controlul și reglarea unor activități. Pe scara acestui liberalism există mai multe grade. Adepții extremelor consideră că statul nu trebuie să intervină decât pentru a arbitra sau pentru a constrânge, cănd relațiile și
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
previne problemele înainte de apariția acestora; * susține mecanismele de piață în locul mecanismelor birocratice și nu se concentrează numai asupra furnizării de servicii publice, ci și asupra câștigării bunurilor și promovării parteneriatelor dintre sectorul public și privat în soluționarea problemelor comunității; * promovează delegarea de autoritate în luarea deciziilor și descentralizarea în ceea ce privește răspunsul la cerințele și preferințele cetățenilor, practicând metode moderne de management. Sintetizând, noul management public se bazează pe doctrine centrale: 1. concentrarea asupra managementului, nu asupra politicii și obținerea eficienței și a
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sens, Legea nr. 326/2001 privind serviciile de gospodărire comunala a fost înlocuită cu un nou act normativ, ce a intrat în vigoare începând cu sfârșitul lunii martie 20076, vizând legislația privind serviciile municipale, ținând cont de principiile descentralizării și delegării, standardizării și responsabilității furnizării unei utilități publice și a calității sale, a accesului nediscriminatoriu la aceste utilități; Figură 3. Obiectivele strategiei * promovarea de relații contractuale echilibrate, orientate către rezultate; * instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare a executării contractelor pentru
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
prefectului, un sistem de management al calității bazat pe standardul SR EN ISO 9001:2001. Organizare și finanțare de cursuri de perfecționare profesională pentru angajații instituției Implementarea ac'iunilor Camerei Auditorilor Financiari (CAF-ului). Schimbările la nivelul conducerii (inclusiv prin delegarea de atribuții către subprefecți) afectează înfăptuirea unor obiective realizabile pe termen lung. O slabă consultare a specialiștilor/personalului în luarea deciziilor privind acțiunile cu impact semnificativ asupra acestora și asupra instituției. În evaluarea activității se pune accent pe cantitate și
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
contexte culturale exogene modurile de control și de ordonare ale întreprinderii s-a manifestat mai mult în Franța, cu atât mai punctuală și "stabilizată" în comparație cu Statele Unite cu cât obiceiurile firmelor naționale au continuat să privilegieze expatrierea cadrelor depozitare ale autorității, delegarea puterilor și indigenizarea lor după modelul reprezentanțelor lor americane. În plus, rămânând constant axată pe o "problematică" recurentă din ierarhia internă a întreprinderii prin accentuarea comparativă a logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei dominații interne eficace -, această schimbare era
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
indisociabilă de faptul că el însuși este producătorul lor. Ca loisir-uri, aceste activități își pierd sensul dacă sunt delegate. Loisir-urile sunt activități nedelegabile". Nicolas Herpin și Daniel Verger, 2000, vol. 2, p. 58. În acest sens, efectele unei delegări (a pune pe alții să facă un lucru pe care-l poți face tu însuți) dezvăluie specificitatea relației care ne leagă de anumite obiecte (sau specificitatea anumitor obiecte în sine, pentru economiști nu contează). Această abordare a fost aprofundată de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puse în practică operează pe trei terenuri sensibile: democrația comisiilor (Mesnard, 1990): sunt convocați oamenii din mediul respectiv pentru a fi asociați la decizii (expertiză și competențe științifice), dar, totodată, statul se deresponsabilizează. Urfalino și Vilkas descriu această atitudine de delegare a judecății, asimilată câteodată unei dezangajări. De asemenea, prin impulsul dat unor operațiuni de mecenat (votarea unei legi și defiscalizarea parțială a întreprinderilor "cetățenești"), statul înțelege să se dezangajeze; tehnicile de bugetizare: se aliniază, se alătură, se acumulează direcții bugetare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
paritate egală (profesioniști și experți pe de o parte, agenți administrativi și funcționari de stat, pe de alta) le permite reprezentanților acestuia din urmă să stabilească o coresponsabilitate, prezidând totodată comisia și jucând un rol de arbitru prin atribuirea unei "delegări de judecată estetică" (Urfalino și Vilkas, 1995) către experții tehnici și științifici. Aici, reflecția sociologică se referă la modalitățile de luare a deciziei (tipuri de argumentație, valori, atitudini, ideologie). Problema principală care se pune este de a ști ce principii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atitudini, ideologie). Problema principală care se pune este de a ști ce principii aplică aceste comisii. Cine sunt experții, sunt ei singurii care decid? Yves Aguilar (1999, pp. 142-143) critică jocul ambivalent al comisiilor: pentru el, nu ar exista o delegare a puterilor publice, ci mai degrabă o renunțare: controlul "birourilor" și deci al funcționarilor este atât de strict, încât ministrul în funcție nu mai trebuie să-și asume responsabilități, și delegându-le, abdică de facto de la ele. Se produce astfel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin extensie, se pot înțelege modurile în care practicile culturale permit transpunerea numelor și renumelor cu sine și pentru sine printre ceilalți, în sânul colectivelor. Amatorul sau cunoscătorul, specialistul sau colecționarul participă prin delegarea renumelui celui pe care-l poartă și îl transportă în lumea socială". Nathalie Heinich, 2000, p. 346. • Profesioniștii definirii Cum subliniază Strauss (1992a, p. 275), oricare ar fi "lumile" sociale, unele activități sunt desemnate ca fiind mai mult sau mai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologia ~), 9, 36, 41, 273. D Dans, 76, 96, 106, 122, 156, 173, 177, 194, 200, 202, 208, 245, 289, 297. Dar, 175. Definire, 11, 30, 42, 52, 63, 79, 108, 128, 194, 205, 224, 254, 263, 292-295. Defiscalizare, 212. Delegare, 67, 212, 234, 294. Democratizare, 97, 110, 125, 154, 201, 210, 213, 263. Denunțare, 140, 286. Deontologie, 190-191. Descentralizare, 205, 208, 224. Descriere, 11, 25, 45, 59, 76-77, 113-114, 119-120, 140, 155, 245, 292, 300, 302, 304, 307, 311. Determinism
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atunci aflăm cât de necuprins cu mintea este vizita unui zeu în viața unui om. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA MULTORA (A TUTUROR) Legea, frica de destin și destinul colectiv Faptul de a hotărî în privința multora (a tuturor) este mai întîi rezultatul delegării libertății: eu și ceilalți asemenea mie am hotărât ca "altcineva" să hotărască pentru noi. Delegarea libertății este deci un act liber. Atâta vreme cât eu pot hotărî în privința mea, nimeni nu poate hotărî în locul meu decât dacă eu hotărăsc acest lucru. Numai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA MULTORA (A TUTUROR) Legea, frica de destin și destinul colectiv Faptul de a hotărî în privința multora (a tuturor) este mai întîi rezultatul delegării libertății: eu și ceilalți asemenea mie am hotărât ca "altcineva" să hotărască pentru noi. Delegarea libertății este deci un act liber. Atâta vreme cât eu pot hotărî în privința mea, nimeni nu poate hotărî în locul meu decât dacă eu hotărăsc acest lucru. Numai atâta vreme cât sânt apt să hotărăsc în ce mă privește libertatea poate fi delegată. Concesionarea libertății
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
operat acest transfer. În chip liber am ales să îmi declin libertatea și să o pun în mâna "altuia" într-o privință anume a vieții mele. Această concesionare a libertății nu poate avea loc decât în virtutea încrederii: sânt încredințat că delegarea hotărârii mele nu se întoarce împotriva libertății mele, ci, dimpotrivă, că această renunțare nu face decât să creeze cadrul în care libertatea mea, în toate celelalte privințe, va fi sporită. Eu și ceilalți asemenea mie ne delegăm hotărârea în privința noastră
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și de "toți", libertatea nu se poate exersa decât dacă se autoîngrădește. Libertatea mea și a celorlalți asemenea mie se deleagă în anumite privințe pentru a elibera și a lăsa apoi permanent liber spațiul libertății mele și al libertății celorlalți. Delegarea libertății este forma gravitațională a libertății în câmpul de întretăiere a libertății celor mulți și a libertății tuturor. Pentru ca libertățile să nu se anuleze reciproc, pentru ca proiectele și preluările în proiect să se poată mișca liber, este nevoie ca o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
această declinare parțială a libertății creează cadrul în care libertatea fiecăruia dintre noi devine libertate reală. Cadrul este limita de care libertatea are nevoie pentru a împlini condiția gravitațională a funcționării ei în spațiul multora și al tuturor. Dar această delegare a libertății care creează cadrul nu se face în contul cuiva. Nu o persoană anume devine depozitara eurilor libere care au intrat în declinare și care au renunțat într-o privință anume la exersarea alegerii și hotărârii lor. Delegarea libertății
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
această delegare a libertății care creează cadrul nu se face în contul cuiva. Nu o persoană anume devine depozitara eurilor libere care au intrat în declinare și care au renunțat într-o privință anume la exersarea alegerii și hotărârii lor. Delegarea libertății trebuie să se facă în contul unei instanțe care nu are altă atribuție decât aceea de a depozita restricția libertății ca libertate delegată. Instanța care preia libertatea delegată și ajunge în felul acesta să hotărască în privința noastră este legea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bune sau a bunei ei aplicări, poate ajunge să hotărască în privința multora și a tuturor. Când altul ia locul legii și hotărăște pentru toți, el ia răspunderea libertății tuturor și toți poartă răspunderea abdicării de la libertatea lor. În acest caz, delegarea hotărârii nu se mai face în vederea obținerii spațiului real al libertății, ci a evacuării libertății în întregul ei. Când lucrul acesta se întîmplă, când chipul libertății fiecăruia ia chipul libertății unui singur om și în felul acesta el dispare ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
școlii de combatere a violenței joacă un rol protector masiv (Smith și Sharp, 1994): ele sunt indici ai mobilizării comune, chiar dacă uneori nu au efect în sine. Nu avem de-a face aici cu un simplu localism și cu o delegare a sarcinilor de stat către inițiativa locală: aceste programe sunt puternic sprijinite financiar de stat și fac parte din evaluarea unității de învățământ (Blaya, 2001). Încă din 1985, fapt demonstrat abundent de atunci, ancheta soților Gottfredson arătase câteva mari constante
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a taxiurilor, din amplasarea pe străzi a cafenelelor, restaurantelor, chioșcurilor de ziare sau a benzinăriilor. * Serviciile oferite de autoritățile locale precum colectarea deșeurilor sau transportul public sunt acum distribuite printr-o varietate de sisteme de la distribuirea directă de către consiliu până la delegarea către companiile private, precum și diferite forme de parteneriate public-privat. Fiecare dintre aceste metode implică o metodă diferită de calcul a taxelor adunate și a sumei care se direcționează către autoritatea locală. Ca și în alte țări europene, în Franța tendința
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fier a oligarhiei." (Robert Michels, (1967/orig.1911; 1949/orig. 1915) Potrivit lui Michels, există motive ce explică de ce toate organizațiile manifestă această tendință. Astfel, toate organizațiile au anumite sarcini de îndeplinit pentru care membrii acestora deleagă indivizi ca lideri. Această delegare lucrează în direcția concentrării puterii în mâinile liderilor pentru câteva motive. Primul, liderii dobândesc acces la informații pe care ceilalți membrii ai organizației nu le au. Așa cum vom vedea într-o abordare viitoare, informația este o sursă de putere. Al
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
astfel o variabilă esențială. Conducătorii de societăți comerciale au cel puțin în teorie ca obiectiv unic, maximizarea bogăției acționarilor, măsurată prin capitalizarea bursieră. În această logică, indicatorii de creare de valoare se bazează pe trei serii de ipoteze: ipoteze de delegare de gestiune pe linie ierarhică; articularea pe termen scurt și lung a tripletei planbuget-control; ipoteze culturale de gestiune prin obiective contractuale fondate pe indicatori financiari. Această viziune este corelată cu ideea că am putea declina obiectivele strategice de la nivel superior
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cu cea aplicativă și, ca rezultat, apariția „tehnologiilor de frontieră” („frontier technologies”).<footnote Council European Barcelone, 15-16 mars 2002, punctul 47 c. footnote> Schimbarea organizării Întreprinderilor, producției și muncii prin descentralizarea deciziilor și trecerea la decizii autonome, practicându-se sistemul „delegării de responsabilitate”, trecerea la sisteme de organizare flexibilă (tabelul 3), practicarea unor relații interdepartamentale de colaborare, părăsirea organizării pe structuri ierarhice rigide și pe mai multe nivele cu o slabă comunicare Între ele, ubordonarea proiectului tehnologic modului de activitate al
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
întocmirea raportului final - minimum 10 ore. 2 Verificarea modului în care auditorul proiectului a fundamentat necesarul de personal și competențele acestuia în funcție de cerințele profesionale și complexitatea proiectului. 3 Verificarea modului în care auditorul proiectului a fundamentat volumul cheltuielilor necesare pentru delegarea/detașarea personalului angajat pentru misiunea pe proceduri convenite în vederea documentării adecvate a misiunii. 4 Verificarea modului în care auditorul proiectului a fundamentat onorariul licitat, ținând cont de cerințele prezentate la punctele 1-3. Stabilirea procentului pe care onorariul oferit îl deține
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]