3,978 matches
-
unei defense de mamut (azi, expusă la Muzeul de Istorie Naturală din Iași, colecția Veniamin Costachi). Depresiunea Râșca are o suprafață de 28 km ² și o altitudine medie de 400 m, traversată de râul Râșca. Din punct de vedere morfologic, depresiunea este formată din trei terase cu altitudini de 375 m, 385 m și respectiv 445 m. Solurile predominante sunt cele silvestre care, în condițiile de climă și unde cantitatea de precipitații este de peste 700 mm³ anual, capătă diferite grade de
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
385 m și respectiv 445 m. Solurile predominante sunt cele silvestre care, în condițiile de climă și unde cantitatea de precipitații este de peste 700 mm³ anual, capătă diferite grade de podzolire. Vegetația zonei se încadrează în cea de pădure, dar depresiunea propriu-zisă este despădurită, în mare parte arabilă și locuită (sau locuibilă). Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în medie de 7,5 °C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului județ Suceava și se datorează în principal celor doi curenți barici - cel din Atlantic și cel din NE Europei, dar în depresiune, vânturile sunt atenuate de înălțimile înconjurătoare. Apariția omului pe aceste meleaguri nu poate fi prea îndepărtată, întrucât toată zona și împrejurimile aparțineau pădurilor. Cele mai vechi urme umane amintesc de neolitic și sunt reprezentate de vestigiile descoperite la locul numit
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
ajunge la Corneni parcurgem șoseaua Cluj-Dej până la Iclod și imediat ce trecem podul de peste Valea Mărului virăm la stânga și trecând prin Aluniș ajungem la Corneni. Distanța de la Iclod la Corneni este de 14 km. Satul Corneni este situat într-o mică depresiune, înconjurată din trei părți de dealuri, în forma unei potcoave cu deschidere spre vest, pe unde intră în sat și singurul drum accesibil pentru mașini. Corneniul se invecinează cu: -la est: Fânațe și Pintic, -la nord: Jichișul de Sus, -la
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
Petreștii de Jos (în ; denumirea veche rom. "Petridul de Jos") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri. Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
Cluj, Transilvania, România. în primele documente, localitatea Morlaca este amintită că Marothlak - 1493, Possesiones Marothonlak - 1519, Marothlaka - 1666 sau Marothacz - 1762. În privința numelui localității, există mai multe opinii. Localitatea este situată la poalele Muntelui Vlădeasa, în zona de contact dintre Depresiunea Huedin și Munții Apuseni, respectiv masivul Vlădeasa. „Hotarul Morlăcii se-ntinde pe văi când mai înguste, cănd mai largi (Valea Popii, Valea mare, Răuroasa și cea mai întinsă - Valea Calații), întrerupte de prelungirile dealurilor (Măgura, Ciplei, Poliță, Usoiu, Arsuri).” Cele
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
Rugășești este un sat în comuna Cășeiu din județul Cluj, Transilvania, România. Se află la 12 km de municipiul Dej. Relieful aparține Podișului Someșan din Depresiunea Colinară a Transilvaniei, cuprinzând dealuri cu altitudini de 300-600m, printre acestea fiind: Cornul Fundăturii-571m, D.Măgura, D.Jiuța, D.Laz, D.Coasta Mare. De-a lungul râului Sălătruc se află o luncă asimetrică, cu lățime de până la 0,7km și
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
m. Relieful joacă un rol important în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din cauză că văile sunt adesea închise, sau există platouri cu relief sters, scurgerea aerului rece, de seară, nu se face normal; el se acumuleaza astfel pe fundul depresiunilor închise unde are loc o stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea. Totuși acești munți oferă turiștilor și perioade favorabile pentru vizitare. Astfel, luna mai este deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei, deși există riscul furtunilor bruște sau chiar al unor
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor Pop enumeră între cele
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
de Masivul Feleacului, Culmea Sândului și Culmea Petrești în partea estică și nord-estică, în sud și vest dezvoltându-se până la Muntele Mare și Munții Gilăului, iar în nord prezentând o anumită deschidere către Culoarul Someșului Mic.Trecerea din cele două depresiuni alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi, care crește pe pășuni și fânețe naturale, se păstrează în colecțiile Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, în Herbarul Nyárády. Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune. Există mai multe străzi: Principală sau Mare, Mică, Morii, Florilor, Urușagului, Drevelor, Întreprinzătorilor, Șicator sau Moghioroșcut (toate asfaltate în anul 2009) și Gilăului sau Lăbuț (încă neasfaltată). Din punct de vedere administrativ, Luna de Sus aparține comunei Florești, din anul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
ca "Pass Thur", 1850 "Turu" și în 1854 ca "Tür". "Túr" înseamnă în limba maghiară "rană", dar conform lingvistului Lajos Kiss numele pârâului ar proveni de la cuvântul slav "TurЪ", care înseamnă "bour". Comuna Tureni se află în partea nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km distanță de Cluj-Napoca și 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de 74,04 km, din care 55,4 km sunt
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
respectiv strada I, strada II și strada III, fiecare cu specificul ei, ca și cum ar fi localități separate. Erau interzise până și căsătoriile dintre doi tineri care locuiau pe străzi diferite. Multe din vechile obiceiuri se mențin și astăzi. În larga depresiune situată în preajma Dealului Cipan aflorează un important masiv de sare, a cărui cupolă mulează depresiunea. Străpungerea diapiră este dovedită prin poziția verticală (pe alocuri chiar răsfrântă) a stratelor tortonian superioare. Depresiunea se continuă spre sud, cuplându-se cu o altă
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
localități separate. Erau interzise până și căsătoriile dintre doi tineri care locuiau pe străzi diferite. Multe din vechile obiceiuri se mențin și astăzi. În larga depresiune situată în preajma Dealului Cipan aflorează un important masiv de sare, a cărui cupolă mulează depresiunea. Străpungerea diapiră este dovedită prin poziția verticală (pe alocuri chiar răsfrântă) a stratelor tortonian superioare. Depresiunea se continuă spre sud, cuplându-se cu o altă cuvetă creată de ocurența masivului de sare de la Coasta. Datorită eroziunii, masivul de sare Sic
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
din vechile obiceiuri se mențin și astăzi. În larga depresiune situată în preajma Dealului Cipan aflorează un important masiv de sare, a cărui cupolă mulează depresiunea. Străpungerea diapiră este dovedită prin poziția verticală (pe alocuri chiar răsfrântă) a stratelor tortonian superioare. Depresiunea se continuă spre sud, cuplându-se cu o altă cuvetă creată de ocurența masivului de sare de la Coasta. Datorită eroziunii, masivul de sare Sic a fost treptat decopertat, mai ales în partea sa de vest, unde au fost amplasate primele
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Băcel, mai demult "Baștelec", (în , colocvial "Bácstelek") este un sat în comuna Chichiș din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului. Prima atestare documentară este la 1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl chema Lungu, a întocmit această așezare, după ce a venit cu oile la păscut pe aceste meleaguri și a constatat iarba bună și
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
Ariușd () este un sat în comuna Vâlcele din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului, pe Olt. Localitatea este situată pe malul drept al râului Olt, în partea vestică a județului Covasna, la limita cu județul Brașov, pe valea pârâului Ariușd, la o altitudine de 501 m. Pe teritoriul acestei așezări se află cunoscuta
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
Brețcu (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea omonimă. Localitatea Brețcu este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Nemira și Vrancei, pe drumul european E574 și DN11, Târgu Secuiesc - Bacău, la intrarea în pasul Oituz, la o altitudine de 600 m.
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
Harale ( în maghiară "Haraly" ) este un sat în comuna Ghelința din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele vestice ale munților Vrancei, la o distanță de 13 km sud-est de municipiul Târgu Secuiesc. În satul Harale există o biserică romano-catolică construită în secolul al XV-lea și lărgită în anul 1796 în stil baroc
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
Doboșeni () este un sat în comuna Brăduț din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Depresiunea Baraolt. Localitatea Doboșeni este situată în curbura Carpaților Orientali, în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Baraolt, la confluența râului Valal cu râul Cormoș în apropierea drumului județean 131, Vârghiș - Tălișoara. Prima atestare documentară datează din anul 1566, dar săpăturile arheologice
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Doboșeni () este un sat în comuna Brăduț din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-vest a județului, în Depresiunea Baraolt. Localitatea Doboșeni este situată în curbura Carpaților Orientali, în nord-vestul județului Covasna, în Depresiunea Baraolt, la confluența râului Valal cu râul Cormoș în apropierea drumului județean 131, Vârghiș - Tălișoara. Prima atestare documentară datează din anul 1566, dar săpăturile arheologice dovedesc prezența așezării umane aici încă mult mai devreme, astfel în locul numit "Coada Dealului" s-
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Cernat (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele estice ale Munților Bodoc. Localitatea Cernat este situată în partea de vest a bazinului Tărgu Secuiesc, pe cursul superior al râului Cernat, la o altitudine de 565 m. pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Onești. Prima atestare
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
Lemnia (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc. Localitatea Lemnia este situată în nordul județului, pe cursul inferior al pârâului cu același nume, în partea sudică a Munților Nemira, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău. Cercetările arheologice din anul 1977, executate între pâraiele Lemnia Mică (Kislemhény
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
Coșeni () este un sat ce aparține municipiului Sfântu Gheorghe din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. Localitatea Coșeni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la o altitudine de 410 m, pe DN12 ce face legătura între municipiul Brașov și Miercurea Ciuc, la o distanță de 9 km. de reședința județului Covasna, Sfântu
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
Olteni (, ) este un sat în comuna Bodoc din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]