6,256 matches
-
bine" și "majoritatea", descrise prin cele două izotopii opuse, dar în egală măsură disforice: gras grăsime VS slab ("îngroșare a sîngelui", "înghițiți de grăsimi", "acoperiți de șunci" VS "golite", "scobite", "subțiate", "stafidite", "sleite"). EXERCIȚIUL B.16. Comparați aceste două secvențe descriptive. Ce au în comun, din punctul de vedere al prezentării temei-titlu? Textul A PIELE CATIFELATĂ Un ten catifelat, rozaliu, diafan, ușor pudrat, o piele fină fără nici o imperfecțiune, iată o canapea a cărei frumusețe nicicînd nu se va ofili. Catalog
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
De aici, condimentele sînt descrise cu formule metaforice (= asimilarea condimentelor cu nisipul, cu praful...) dezvoltîndu-se în jurul temei /dună-deșert/o izotopie: "nisip", "roșcat fierbinte", "purpură unduitoare", "soare roșu" și "sirocco". EXERCIȚIUL B.17. Arătați ce caracterizează cele două secvențe: ce propoziții descriptive sînt dezvoltate? Textul A Astmul, trebuie precizat, este probabil simptomul cel mai anxiogen. Trezește într-adevăr, în tine, frica morții iminente și, mai mult decît atît, panica de a muri sufocat. Caracterul său atroce apare în această descriere literară, marcată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. L. Bodard, La Chasse à l'ours Soluție Cele două teme-titlu: "astmul" și "pensiunea de familie" nu sînt descrise decît prin intermediul propozițiilor descriptive de tip ASIMILARE. Nici o PARTE, nici o PROPRIETATE. Ordinea apariției macropropozițiilor (Pd ASM) este schematic dată în tabelul de la pagina 234. EXERCIȚIUL B.18. a) Regăsiți tema-titlu a acestei descrieri. b) Observați organizarea secvenței (planul textului). c) Arătați că există în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu de la I. Delcambre, 1985. 4. A se vedea J. Ricardou, 1978. Index de noțiuni teoretice A ancorare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în Bulletin de Linguistique Appliquée, nr. 8, Universitatea din Besançon. CURTIUS E.-R. 1956: La Littérature européenne et le Moyen Age, Paris, PUF. DARNTON R. 1985: "Contes paysans", în Le Grand Massacre des chats, Laffont. DEBRAY-GENETTE R. 1980: "La pierre descriptive", în Poétique, nr. 43, Paris, Le Seuil. 1984: "Quelques fonctions de certaines figures dans la description romanesque", în Poetics Today, vol. 5, nr. 4. DELCAMBRE I. 1985: "La description: quel enjeu en formation continue de professeurs de collège?", în Bulletin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
95 2. Transparență și opacitate / 97 C. Niveluri și unitate de analiză / 98 1. Niveluri de textualitate locală și globală / 98 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? / 100 D. Textul ca structură secvențială / 103 Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și globală / 98 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? / 100 D. Textul ca structură secvențială / 103 Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary / 161 Capitolul 4 Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" / 167 A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive omogene / 168 1. Caz [1]: Predicatele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary / 161 Capitolul 4 Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" / 167 A. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe descriptive omogene / 168 1. Caz [1]: Predicatele funcționale descriu acțiuni, din care trebuie derivate TRĂSĂTURILE unui actor / 168 2. Caz [2]: Predicatele funcționale descriu acțiunile mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2]: Predicatele funcționale descriu acțiunile mai multor actori considerați ca elemente (PĂRȚI) ale unei situații / 169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
169 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A. Exerciții de analiză / 201
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a VI-a (n. t.). Respectiv clasa a VI-a (n. t.). Respectiv a clasa a VIII-a (n. t.). * Guy de Maupassant, Pierre și Jean, traducere de Gabriela Adameșteanu și Viorica Oancea, Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL DESCRIPTIV Prefață 2 1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de Gabriela Adameșteanu și Viorica Oancea, Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL DESCRIPTIV Prefață 2 1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie. Descriere și argumentare Probleme Exerciții Index Referințe bibliografice Cuprins
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL DESCRIPTIV Prefață 2 1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie. Descriere și argumentare Probleme Exerciții Index Referințe bibliografice Cuprins
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mare, care constrânge pe membrii componenți până la anihilare. O atare definire în care comunitatea, relativ autarhică, este condiționată teritorial și temporal, nu mai poate fi considerată suficientă, mai mult, apare ca esențial restrictivă. Încercarea de a găsi un nou model descriptiv conceptului de comunitate se înscrie într-un traseu valoric pe care contemporaneitatea dorește să-l dea ideii de comunitate. Poate că una dintre cele mai proeminente dezbateri este cea legată de ideea comunității pierdute. Această perspectivă este asociată cu creșterea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din punctul de vedere al reușitei școlare își au originea în afara școlii, variabilele descriptive ale acestei situații fiind aspirațiile, atitudinile și valorile de clasă. Educația este văzută în general, în societatea noastră, ca o parte critică a unui proces democratic, demonstrând că toți copiii au oportunități egale pentru succes. În ciuda acestei perspective, un număr
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se consideră că începe supradotarea este diferențiat în literatura de specialitate (A. Bandura și A. Herth vorbesc de 110, ca nivel al coeficientului de inteligență; Thorndike - 120, D. Wechsler, L. Hollinworth, K. Garison - 125, 130. L. M. Terman - 140); 2. descriptiv, cu referire la obținerea unei performanțe; 3. comparativ, prin compararea trăsăturilor unui copil supradotat cu cele ale unuia de nivel mediu. Dar, cel mai frecvent este menționată definiția oferită de Marland în 1972: Sunt supradotați și talentați acei copii identificați
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cumulative ale acțiunii eficiente bazate pe un coeficient normal de inteligență generală (QIg), în armonie cu un coeficient normal de inteligență socioemoțională (QSE) (Goleman, 1995; Koonce, 1969, Young, 1996). Apreciind că dimensiunea temporală este esențială în învățare dintr-o perspectivă descriptivă, propunem modelul secvențial, generic, din figura 1 (Gagne, 1975, p. 67), util cadrelor didactice în practica de conversie a proceselor de predare în procese de învățare. Descrierea acestor evenimente, într-o manieră simplă, ar fi următoarea: • Situația de plecare semnifică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]