3,976 matches
-
de o reformă. Și a făcut-o. Ei stăteau în fața lui. Macro îl privea cu o uimire obtuză, iar inteligentul Callistus tăcea, cuprins de o neîncredere alarmată. Tânărul Împărat, care nu avea alți oameni cu care să se consulte, fu dezamăgit. Deodată Sertorius Macro izbucni: — E un risc enorm. Șase sute de senatori s-ar revolta. De la o zi la alta, ți-ai face șase sute de dușmani. — Nu pe toți șase sute, replică Împăratul, străduindu-se ca glasul să-i rămână calm. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ar fi acordat acesteia puțină atenție. — Ei nu spun nimic, zâmbi Callistus. Precum țăranii egipteni, se tem că spiritul cu cap de șacal le va răpi întâiul născut. Dar, după cum o văd pe ea, continuă, conștient că avea să-l dezamăgească iremediabil pe orgoliosul senator, cred că nu vom avea mult de așteptat... Vinicianus se îndepărtă, gândindu-se furios că familia Julia, pe care o ura, era destinată să supraviețuiască. După câteva zile, în zori - la ceasul când Împăratul, după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
altfel! Am avut odată o mare iubire. Prima mea dragoste, și ultima În felul ei. Petre... Mă considera o puștoaică simpatică sau se gândea la un viitor interes material, credea că o să se poată Însura cu mine. Ce mult mă dezamăgeau cuvintele lui, dar ce mult Îl așteptam să mi le spună din nou, așa banale cum erau. În visurile mele, vedeam numai făptura lui fizică, pentru că pe cea morală nu voiam să o Înțeleg, nu puteam crede că cel pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai mici amănunte ale luptei, strigam isteric „Hai, Leul!“ și tropăiam pe loc, apucat de o febrilitate bolnăvicioasă, neînțeleasă, astfel că mama mea era forțată să-mi ardă câteva perechi de palme pentru a mă smulge din starea aceea. Eram dezamăgit și multă vreme mă concentram pentru a reține cât mai multe imagini ale sângerosului spectacol. Odată, În lipsa alor mei de acasă, am asistat timp de o jumătate de oră, scuturat de fierbințeala celor mai teribile senzații, cum Leul i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
când văd vreun chip care de departe seamănă cu al lui, nu Îmi pot desprinde privirile de la acea persoană, când aud de numele Petre, mintea mi se Înfierbântă și, În acele momente, numai atunci, mă doare groaznic singurătatea. M-au dezamăgit toate. Nu mă sperii. Voi lupta. 10 noiembrie 1961 (vineri) Am citit poezia la cenaclu. Unii au spus că-i bună, alții că nu le place. Petre, ce mult aș vrea să fii acum lângă mine, să-mi sprijin capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întoarcă acele zile, nu le-aș mai putea suporta. Acum l-am Întâlnit pe Marin, trebuie să-l păstrez cu orice risc, căci Încă unul ca el nu cred că mai e posibil să găsesc. Și dacă viitorul mă va dezamăgi, pierderea mea va fi totală, de data aceasta ireparabilă. Dar nu, Marin nu mă poate dezamăgi, am văzut că ține la mine, vai, cât de bine e să știi că totuși cineva În lumea asta, care ți-e și ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să-l păstrez cu orice risc, căci Încă unul ca el nu cred că mai e posibil să găsesc. Și dacă viitorul mă va dezamăgi, pierderea mea va fi totală, de data aceasta ireparabilă. Dar nu, Marin nu mă poate dezamăgi, am văzut că ține la mine, vai, cât de bine e să știi că totuși cineva În lumea asta, care ți-e și ție drag, se gândește la tine, poate chiar te iubește. Dar cu Fane? El mă iubește Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
produce amorțirea. N-am nici un scop În ceea ce scriu. Vreau numai să urmăresc evoluția mea spirituală, pe baza notării zilnice a impresiilor produse de Întâmplările prevăzute sau neprevăzute ale timpului parcurs. Am iubit, demult, pentru prima oară. El m-a dezamăgit, neputând să-mi Înțeleagă puritatea sentimentului, neputându-mi răspunde În nici un fel la pasiunea mea. Pot spune că l-am uitat; totuși, dacă l-aș mai vedea.... poate m-ar săgeta din nou bucuria aceea de a trăi, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Romulus V. la o Întâlnire cu studenții; credeam c-o să ne vorbească despre Ion Barbu, dar el n-a făcut altceva decât să ne citească Răsturnica, ca și când n-am fi auzit de acest text obscen al marelui poet. M-a dezamăgit, mi se pare prea făcut, prea confecționat; nu e natural, vorbește cu o emfază agresatoare. La jumătatea spectacolului, mă ridic și plec. Se uită la mine cu reproș. Haida de! (joi) E un miros atât de puhav În casa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
părut un lucru foarte ușor să descriu culorile, chiotele ciocârliilor, mieii, iarba etc. Zis și făcut. Mi-am citit descrierea și am constatat că tot ce pusesem acolo era cu totul altceva decât ce trăiam eu afară. Am rămas complet dezamăgit de descoperirea făcută. Ceea ce rezulta În urma scrisului meu de copil silitor ce desenează literele cu multă grijă pe foaia liniată a caietului nu intra deloc În rezonanță cu fojgăiala vieții din natură pe care o simțeam În toți porii. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vineri) Lui Martin. De ce mă chinui să fiu frumoasă când treci tu? De ce sunt sfioasă și nu mă regăsesc În preajma ta?De undeva din adâncul cel fără de sfârșit al lumii acesteia, cineva, pe care l-am numit Dragoste, m-a dezamăgit. Și totuși, În veci de veci, din adâncul cel fără de sfârșit lumii acesteia, mă vei chema, demone... 12 decembrie 1964 (sâmbătă) Drumul acesta plin de peripeții pe care mi l-am ales e minunat. Fiindcă fiecare pas e un salt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu era urmărit. Dar Malerick nu avea prea mult timp la dispoziție, pentru că următorul număr va fi unul foarte dificil și trebuia să facă pregătiri. Deși își fixase provocări cu grad mare de dificultate, nu voia să riște să își dezamăgească în vreun fel publicul. Capitolul XI - E rău, Rhyme. Amelia Sachs vorbea în microfonul pe care îl purta cu ea tot timpul. Stătea în ușa apartamentului 1J, într-un imobil din inima Orașului Alfabet. În cursul acelei dimineți, Lon Sellitto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fiecare truc în parte, astfel încât toate să conducă spre finalul apoteotic de a doua zi. Acest weekend trebuia să fie cea mai reușită iluzie pusă vreodată în scenă. Și acum totul se prăbușea în jurul lui. Se gândi la cât de dezamăgit ar fi mentorul lui și la cum va fi perceput acum de onorata lui audiență... Își simți apoi mâna în care ținea un tablou mic pictat cu Statuia Libertății cum începe să tremure. Așa ceva nu se poate! se înfurie el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
voce descrescătoare. - Nu... știu. Lincoln se înfurie. Pe Sachs, pentru că îl forța. Pentru că nu îl lăsa să bea un pahar pentru a risipi din teroarea pe care încă o simțea. Dar cel mai furios era pe el însuși pentru că o dezamăgise. Dar trebuia să înțeleagă cât de greu îi este să se întoarcă la acele momente: la flăcări, la fumul care îi intra pe nas și îi lua cu asalt plămânii lui prețioși... Stai puțin! Fumul... Lincoln Rhyme se lumină: - Foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Un incendiu sau poate ulei încins. Gândul la această durere o făcu să se înfioare. Welles își aduse aminte și se îi spusese suspectul detectivului Sellitto la intrare. Chiar vreau să ajut. Arăta mai degrabă ca un puști care își dezamăgise părinții. În ciuda grijilor exprimate de Sellitto, luarea amprentelor și fotografierea trecură fără incidente și, imediat după, fu încătușat la mâini și la picioare. Welles și Hank Gersham, un agent foarte voinic al Departamentului, îl apucară de câte un braț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
trag de mine câteva minute, dar, după ce examinasem pe jumătate o pâine germană cu secară integrală, n-am mai suportat și m-am întors, cât am putut eu de nonșalant, pornind spre case. Nu eram sigur dacă trebuie să fiu dezamăgit sau ușurat să descopăr că erau toate fără clienți. Mi-ar fi prins bine câteva clipe în plus să mă adun înainte de a trebui să dau ochii cu cineva, dar eram la fel de disperat să aflu dacă Stacey umblă pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mi-am luat haina din hol și am plecat. Habar n-aveam ce fac sau unde aveam să mă duc: știam doar că nu pot sta în casă în următoarea oră sau cam așa. Ridicol - mă comportam ca o adolescentă dezamăgită de iubitul ei. Simțeam în fundul stomacului durerea aceea panicată care te face să fugi după cineva care, probabil, s-ar simți mult mai bine dac-ar fi lăsat în pace. Am cotit pe Victoria Street și vântul m-a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
întreb pe Ben dacă vrea să vină sus cu mine, în loc s-o fac singură, dar apoi mi-am amintit de fața lui înlăcrimată și m-am gândit mai bine. Mereu avusesem grijă de el și n-aveam să-l dezamăgesc acum; sora cea mare avea să lămurească lucrurile, ca-ntotdeauna. Am mers către ușă și mi-am rezemat fruntea de ea una sau două secunde, cu mâna pe mâner. Acum auzeam și cuvintele. — Știu că-i vina mea, femeie proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
știam că ar trebui să fiu în situația aceea, și din cauza asta îmi părea și mai rău de mine. Iată un moment în care fiica mea cea independentă și uneori dificilă avea nevoie de mine cu-adevărat, iar eu o dezamăgeam. Dumnezeu știe că nu era vina ei că Charlie trecea prin criza asta sau ce-o fi fost ea. —Mamă, te rog să nu mai plângi. Trebuie să vorbim despre asta. Tata n-are de gând să facă vreo prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
schimbat și culoarea și tot - s-a făcut un mov închis-cenușiu oribil. Credeam că moare sau ceva, pe Dumnezeu. Atunci m-am oprit din râs oricum și am încercat să par serioasă și tristă pentru el. Că vedeam că-i dezamăgit, știți. — Hai, Charlie, am zis io, doar nu credeai că-i al tău, nu? Fii serios. Am făcut-o decât o dată - ooh, scuze, mami. Nu mă lua-n seamă pe mine, Stacey, zice ea. Tu continuă, iubito, io-s femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
eveniment când a venit acel maestru bucătar notat cu multe stele în Ghidul Michelin pentru hoteluri și restaurante, și care a stat mai puțin timp decât îți lua să faci un sandviș croque-monsieur. Emmy era încă pasionată de gastronomie, dar dezamăgită de școala de arte culinare când a prins o bursă la Willow, restaurantul din New York al maestrului bucătar Massey. Pe Duncan l-a cunoscut în perioada aceea agitată, cu nopți nedormite, când începuse să-și dea seama că îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în ciuda jeanșilor clasici, a bunelor maniere și a dorinței ei arzătoare de a nu fi așa, Paul vorbea engleză cu accent american. Era indiscutabil născut și crescut în State sau, poate — în cel mai exotic dintre cazuri — în Canada. Era dezamăgită amarnic. —...e incredibil, nu-i așa? zicea el. Nu încetez să mă mir cât de mult sunt dispuși oamenii să plătească pentru a fi tratați atât de prost. — Deci, nu sunt singura? întrebă Emmy, oarecum ușurată că angajații hotelului n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
demult nu se mai simțise acasă în casa aceasta cu cinci dormitoare. Leigh introduse codul de securitate (1-2-3-4, normal) pe tastarura panoului de comandă de la garaj și îi făcu semn lui Russell s-o urmeze. O parte din ea era dezamăgită că mama ei nu ieșise grăbită afară să o ia de mână, să-i admire inelul de logodnă și să-și șteargă lacrimile în timp ce-și săruta unica fiică și viitorul ginere, dar se cunoștea suficient de bine ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
aprinse o țigară și împinse pachetul spre ea. — Fă-ți plăcerea. Te-ai uitat la ele toată ziua. — Da? El clătină din cap că da. Așa că îl ascultă. Fără să mai aștepte și doar gândindu-se fugitiv la cât de dezamăgit ar fi Russell dacă ar știi, scoase o țigară din pachet, o așeză între buze și se aplecă grăbită spre chibritul pe care i-l aprinsese Jesse. Rămase surpinsă când trase primul fum care era atât de tare, încât parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
agitată și puțin rușinată. Păi nu făcea exact ce-i porunciseră ele să facă? Nu încerca să ia pe nimeni de bărbat — nu se gândise la măritiș nici măcar o singură dată în atâtea luni — și tot avea impresia că le dezamăgește. Părea atât de nedrept. Până și îngerașul de Leigh fusese cu doisprezece, poate cincisprezece tipi înainte de Russell și nimănui nu i s-a părut cine știe ce. Și Adriana! Dumnezeule mare! Fata asta se culcase cu bărbați (la plural) pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]