5,038 matches
-
și competiție colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1. Conflict și complementaritate 117 5.2. Diamantul lui Porter 119 5.3. Teoria neoclasică 121 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6.1. Matricea politicilor statuluigazdă 143 6.2. Transformarea avantajelor de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
că ne găsim în cea de-a treia fază (Dunning nu precizează ce ar putea să mai urmeze sau dacă etapele delimitate au un caracter ciclic), o fază însă departe de a se desfășura într-un mod unitar. 5.2. Diamantul lui Portertc "5.2. Diamantul lui Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de-a treia fază (Dunning nu precizează ce ar putea să mai urmeze sau dacă etapele delimitate au un caracter ciclic), o fază însă departe de a se desfășura într-un mod unitar. 5.2. Diamantul lui Portertc "5.2. Diamantul lui Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu stadiul de dezvoltare națională din
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pe bunăstare - firmele încep să-și piardă avantajele competitive și motivația de a investi. Porter (1990) identifică și patru determinanți ai mediului de afaceri microeconomic (și, intrinsec, ai avantajului competitiv național), prezentați grafic în formă de romb (de unde denumirea de diamant), toți influențați de politica publică: - condițiile cererii 1: resursele umane, resursele naturale, resursele de capital, infrastructura fizică (drumuri, utilități etc.), infrastructura administrativă (proceduri), infrastructura informațională (accesul la informație), infrastructura științifică și tehnologică; - condițiile ofertei 2: caracteristicile cererii locale și ale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
influența prin subvenții, politici educaționale, reglementarea sau dereglementarea piețelor de capital, stabilirea unor standarde locale, achiziții publice, legislația fiscală și politica de concurență antitrust. Porter se referă la guvernul țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
standarde locale, achiziții publice, legislația fiscală și politica de concurență antitrust. Porter se referă la guvernul țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005), putem spune că ne aflăm în faza de trecere de la economia bazată pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005), putem spune că ne aflăm în faza de trecere de la economia bazată pe factori la economia bazată pe investiții. Principalul avantaj competitiv rămâne forța de muncă ieftină. Competiția are loc prin preț, nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
naturale, forță de muncă ieftină și calificată, infrastructură dezvoltată sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau preferințele consumatorilor. Avantajele de tip L ale țării-gazdă se potrivesc cu ceea ce Rugman (1993) a numit „diamant dublu”, adăugând o a doua dimensiune diamantului lui Porter, gândit inițial pentru statele de origine (vezi și capitolul 5 din această lucrare). Prin natura sa, orice configurație OLI este specifică unei țări (Dunning, 2003 c). A fost deja recunoscută „interacțiunea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
infrastructură dezvoltată sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau preferințele consumatorilor. Avantajele de tip L ale țării-gazdă se potrivesc cu ceea ce Rugman (1993) a numit „diamant dublu”, adăugând o a doua dimensiune diamantului lui Porter, gândit inițial pentru statele de origine (vezi și capitolul 5 din această lucrare). Prin natura sa, orice configurație OLI este specifică unei țări (Dunning, 2003 c). A fost deja recunoscută „interacțiunea continuă și iterativă dintre avantajele O și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
adaugă întru sporirea sugestiei fundamentale: „În ochii noștri apele cresc și se întunecă”, „Iată un șarpe se târăște peste pleoapele noastre”, „Dar iată aici în poemul acesta eu vă sărut gleznele sângerate”, „ploaia își desface cozile de păun în privire”, „diamantul inimii taie ferestrele nevăzutului”, „Privește: în părul ceasului deznădejdea n-a rupt panglicile izvoarelor”, „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Dau de perete porțile sângelui / Toate zgomotele universului sună mă încing ca un chimir
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dumneavoastră, o mare Delfin, de două ori treizeci de ochi/Tatăl dumneavoastră v-a lăsat drepturi frumoase,/Promise pentru virtuțile lui, dobândite prin meritele sale / Pentru dumneavoastră se așterne în față un secol presărat cu margarete,/ Cu safire, rubine și diamante fine,/ Iar dedesupt, vor fi clădite pe fundații de aur..../ O monarh născut, mare zi a Soarelui,/Orașul al cărui nume il veți ridica/Și prin care veți merge plin de fast printre cele douăsprezece semne (zodiacale, n.n.) Și se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
încercat și eu și colegii mei să analizăm aceste filme și stînd de vorbă cu mulți producători străini. În general mi s-a răspuns cam astfel : cinematografia cehoslovacă și cea poloneză, care a început succesul ei cu filmul „Cenușă și diamant”, un film destul de curajos în perioada de după război și cinematografia cehoslovacă, care astăzi, așa cum afirmă toată presa mondială, prezintă filme, termenul exact al acestor filme îmi pare rău că- l pronunț aici, „sexi”, adică filme în care sexualitatea este prezentă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
in fiamme) (1942) 56-57 Când legendele mor (When The Legends Die) (1972) 188 Când primăvara e fierbinte (1961) 111-112, 138-139, 160, 240, 284 Cântecele mării (1970) 198 Ceața (1973) 191, 193 Celebrul 702 (1962) 111, 116, 141, 143 Cenușă și diamant (1958) 118 Cerul începe la etajul III (1967) 115, 193 Cerul n‑are gratii (1963) 111, 115 Cine are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957) 61, 68
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
elementului autohton românesc, schimbarea compoziției etnice etc. Ce este de fapt Bucovina? Este o simplă noțiune geografică, o bucată de pământ decupată din trupul românesc al Moldovei, o lacrimă pe obrazul României, „fala Moldovei”, „templul ei de glorie”, „raiul Moldovei”, „diamant din stema lui Ștefan” 4? Ce poate fi Bucovina fără Nistru și Ceremuș, fără Cernăuți și Cernauca Hurmuzăceștilor, fără Codrii Cosminului, fără Fântâna Albă și Albbovăț, fără deportările și masacrele făcute de regimul sovietic, fără poezia de început a lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și solventului se numește solvatare (sau hidratare dacă solventul este apa). Dacă legăturile care se formează între moleculele solventului sunt mai slabe decât legăturile care realizează coeziunea între particule (molecule, atomi sau ioni) atunci dizolvarea nu are loc. Grafitul și diamantul nu se dizolvă în nici un solvent, deoarece legăturile covalente sunt foarte puternice și atomii nu pot fi desprinși din rețea. Explicația solubilității majorității substanțelor ionice în apă constă în micșorarea forțelor electrostatice care rețin ionii în rețeaua cristalină, ca urmare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
chimice, se pot găsi și ioni compuși: SO42-, Cr2O72-, MnO2-, [Fe(CN)6]4etc. Rețele atomice În aceste rețele, nodurile sunt ocupate de atomi neutri electric, legați prin legături covalente. Și aceste cristale au puncte de topire ridicate. Carbonul (ca diamant și grafit) cristalizează în rețea atomică. În diamant, fiecare atom de carbon se află în centrul și colțurile unui tetraedru regulat, la distanțe de 1,54 Å, ceea ce conferă diamantului o duritate foarte mare. Rețeaua grafitului este de tip hexagonal
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Cr2O72-, MnO2-, [Fe(CN)6]4etc. Rețele atomice În aceste rețele, nodurile sunt ocupate de atomi neutri electric, legați prin legături covalente. Și aceste cristale au puncte de topire ridicate. Carbonul (ca diamant și grafit) cristalizează în rețea atomică. În diamant, fiecare atom de carbon se află în centrul și colțurile unui tetraedru regulat, la distanțe de 1,54 Å, ceea ce conferă diamantului o duritate foarte mare. Rețeaua grafitului este de tip hexagonal. Distanțele între atomii din același plan sunt de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Și aceste cristale au puncte de topire ridicate. Carbonul (ca diamant și grafit) cristalizează în rețea atomică. În diamant, fiecare atom de carbon se află în centrul și colțurile unui tetraedru regulat, la distanțe de 1,54 Å, ceea ce conferă diamantului o duritate foarte mare. Rețeaua grafitului este de tip hexagonal. Distanțele între atomii din același plan sunt de 1,42 Å, dar între planuri, distanța este mare, de 0,335 nm, ceea ce oferă duritate mică grafitului și proprietatea de clivaj
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se aștearnă întunericul, pentru că Luna, Doamna 'naltelor adâncuri pline și senine, și-a trimis argintiul razelor peste întreaga fire. Cerul înstelat, ca o imensă cupolă căptușită cu diamante, se oglindește în lacul adormit. De cu seară, am întins năvodul în apa sticloasă ca să pescuiesc stele, și luceferi și chiar Luna, pentru a le oferi iubitei mele. Dar nu degeaba: pentru o stea, un sărut; pentru un luceafăr, două
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
hăul inactivității, acolo unde nu mai aveam nici căutare, nici identitate, devenind unul dintre izgoniții din viața activă. Cu sufletul cătrănit, m-am cățărat pe aripile speranței și, având credința că nu este totul pierdut, m-am alăturat căutătorilor de diamante în galaxia lexicală a frumoasei noastre limbi străbune. Din vasta zestre a experienței acumulate, sub impulsul divinei inspirații, am selectat cu migală, fapte și evenimente, învățăminte și reflecții, îndemnuri și sugestii pe care le-am orânduit în câteva volume și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
un lucru necesar și benefic. Educatorii, indiferent de treapta de învățământ în care își desfășoară activitatea, trebuie să fie animați de convingerea că au înalta menire de a modela suflete și conștiințe, de a le da strălucirea, acuratețea și transparența diamantelor, de a-i pregăti pe copii și adolescenți pentru muncă și pentru viață. Dintotdeauna am considerat munca învățătorilor ca fiind cea mai importantă, cea mai grea și de mai mare răspundere, pentru că în ciclul primar se pun bazele formării intelectuale
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul și undă) și caracter (Heraclit). Părintește și strategic ne punea în gardă, ne atrăgea și ne exersa atenția - această stare a stărilor, stare de funcționare a funcțiilor psihice - asupra nuanțelor de vibrant relief, asupra complexității realității
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
e deja la sfârșitul procesului, neformator ori deformator. În bună tradiție, perenitate clasică veșnic tânără, Fericitul Augustin atrăgea atenția că de fapt cuvintele nu te învață de la sine; cel ce te învață este învățătorul lăuntric, lumina-caracter. Vasile Fetescu, șlefuitorul de diamante vii - atâtea generații i-au trecut și îi vor trece prin viața-opera lui -, iată că preface prin demers transfigurativ, de sublimare, esențializare, lapidaritate însăși proza (proza vieții de zi cu zi), dându-i chip de poezie. Astfel, identificăm - în al
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
s-a putut dezvolta în continuare și a acumulat o bogăție enormă în ceea ce privește resursele naturale. După Nigeria, Angola este al doilea mare producător de petrol din Africa sub sahariană și este cel mai mare producător mondial și al patrulea de diamante. Dar bogăția generată de resurse nu a ajuns la populație, care suferă acut din cauza sărăciei. Angola are probleme în continuare de corupție și inegalitate.<footnote Global Policy Forum, Angola, ( http://www.globalpolicy.org/security council/index-of-countries-on-the-security-council-agenda/angola.html); footnote> „La
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
n-au făcut-o încă s-o facă neîntârziat. Să-i îmdrumăm pe cei mai tineri, să-i ajutăm să se perfecționeze și să se autoperfecționeze, pentru că, altfel edificiul se surpă. Să nu uităm cuvintele unui mare înțelept al timpurilor diamantele se șlefuiesc cu diamante, iar oamenii cu oameni ! Să ne stea mereu ca o deviză pentru a nu putea să uităm câtă nevoie de ajutor au cei de lângă noi. Haideți, așadar, astăzi să ne regăsim toți cei îndrăgostiți de frumos
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]