3,349 matches
-
respect și insultă: Gribb trebuia respectat, fiind un susținător al școlii de gândire care-l nega pe Grimus, dar fiindcă toți cei din K știau că asta era doar o înșelătorie convenabilă, respectul era exclusiv de suprafață. Probabil că îi disprețuiau prețiozitatea. Vultur-în-Zbor se întrebă ce simțea Elfrida. Probabil că pur și simplu îl adora pentru deșteptăciunea lui. Elfrida, Irina: iată cele două mari greutăți care înclinau balanța în favoarea orașului K. Nici un oraș ce le adăpostea nu putea fi lăsat deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și alte motive. Bănuia că valoarea sa de noutate juca un rol important. El era Străinul, necunoscutul, o nouă viață de explorat. în cazul Irinei dorința ei evidentă pentru el era relativ ușor de înțeles. Se vedea clar că își disprețuia soțul. Probabil că pentru ea Vultur-în-Zbor reprezenta o cale de ieșire din cursă, un mod de a-și exprima disprețul față de Cerkasov și de a evada din monogamia obositoare a căsătoriei. Un caz simplu, clasic, de soție plictisită și nefericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de preferat unui soț frustrat, care-și cere drepturile. Dar în seara asta o durea. în seara asta, când voise să vină la el, să se umilească în fața lui de dragul companiei lui. Pentru cei sensibili e foarte dureros să fie disprețuiți de cei neciopliți. Irina Cerkasova s-a întors în patul ei, acum rece, s-a întins, savurând senzația pe jumătate formată înăuntrul ei, și s-a gândit la masturbare. Chipul lui Vultur-în-Zbor i se contură în minte, iar ea renunță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
iar lacrimile îi seacă în izvorul lor. Leagănul, Elfrida în el, Irina privind-o. Erau momente, se gândea Vultur-în-Zbor, când puteau fi luate drept gemene identice. Atât de asemănătoare și atât de neasemănătoare. Irina Cerkasova, căreia îi venea ușor să disprețuiască, s-a trezit că o disprețuiește pe Elfrida. Femeie proastă, care chicotește tot timpul. între timp Elfrida Gribb cădea pradă începuturilor unei emoții și mai puternice: gelozia. își zâmbeau una alteia prin văluri. Era seara marelui bal din propria ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lor. Leagănul, Elfrida în el, Irina privind-o. Erau momente, se gândea Vultur-în-Zbor, când puteau fi luate drept gemene identice. Atât de asemănătoare și atât de neasemănătoare. Irina Cerkasova, căreia îi venea ușor să disprețuiască, s-a trezit că o disprețuiește pe Elfrida. Femeie proastă, care chicotește tot timpul. între timp Elfrida Gribb cădea pradă începuturilor unei emoții și mai puternice: gelozia. își zâmbeau una alteia prin văluri. Era seara marelui bal din propria ei casă și Irina refuza să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
multă cruzime decât ar fi putut s-o facă vreodată O’Toole. El, care îmbrățișase cu atâta ușurință viața din K, acceptând iluzia permanenței și trădându-și propria experiență de dragul unui cămin și a unei iubiri triunghiulare! El, care-l disprețuise pe omul ce-i arătase adevărata natură a insulei și-l ajutase să supraviețuiască! Acceptarea socială și tovărășia a două femei frumoase contrabalansau răul pe care-l provocase? Cu siguranță că nu - și chiar și astea erau de-acum pierdute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mâna și-și duse lama cuțitului la gât. — Pentru numele lui Dumnezeu, ce crezi că faci? țipă el. — în fiecare noapte de atunci, de când am făcut dragoste, spuse ea. în fiecare noapte m-ai respins. E evident, Virgil, că-mi disprețuiești trupul. Și nu pot să trăiesc dacă tu mă urăști într-atât. Sângele țâșni pe pământ, formând grămăjoare mici de noroi roșu. Ce trebuie să faci ca să oprești o venă din sângerare? Deggle privi neputincios în jurul lui. — Bandaje, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fi o bună servitoare, zic eu. Ea îl crede un semizeu. în absența lui Grimus, furia lui Liv s-a descărcat asupra mea. Mi-a spus o mulțime de lucruri crude, pe care nu le voi încredința acestei pagini. Mă disprețuiește pentru că nu sunt egalul lui, deși n-am pretins niciodată așa ceva. Și pentru paralizia mea, din pricina căreia căreia ea a fost lipsită de compania lui. Nu vrea să mai aibă de-a face cu mine. în ochii ei nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
insula prin Cristalul de Apă și-și va apăra Trandafirul și intimitatea. Acum Trandafirul e singurul lucru care îl mai interesează. Sunt îngrijit de Iocasta. Mi-a fost întotdeauna prietenă. Suspectez o ruptură între ea și Liv. Pentru că Liv mă disprețuiește, Iocasta mă adoptă. Dar am trecut de faza în care mă interesau motivele. Accept tovărășia atunci când mi se oferă. Ajutor, da. 29 septembrie, ziua lui Saturn Plec din K. Este un oraș adus în pragul nebuniei de o mașinărie. Soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
câteva secunde ca lui Rick privind-o pe Ilsa, iubita lui pierdută, În Casablanca, iar apoi Întreaga gură formează un O tremurător și plămânii se umplu cu aer pentru o nouă repriză de urlete. (Bebelușii nu dau pe credit niciodată. Disprețuiesc corectitudinea ca niște mici tirani. Nu-ți dau la schimb nici un pic de timp liber pentru mângâierile primite, nu te eliberează pe cuvânt În ciuda nenumăratelor ore petrecute la căpătâiul lor În Întuneric. Poți să răspunzi de o sută de ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
secunde din programul ei Încărcat, l-ar putea vedea. —O, acum suntem soțul ideal! Rich se ridică de la masă. Se aude scârțâitul scaunului de metal pe lemn. —Eu renunț, Kate. Îmi ceri să fac lucruri și când le fac, mă disprețuiești pentru asta. Nu știu de ce nu găsesc nici o replică la asta. Mi se pare un lucru incredibil de crud, dar care nu poate fi contrazis. Femeile glumesc deseori spunând că au nevoie de o nevastă care să aibă grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
poartă Într-un trecut mai blând, Înainte de a avea copii, când a fi iresponsabil era aproape o datorie. — Și cum arată acest desen corect, Angela? Femeia Brunt râde: —O, știi și tu, creativ, dar nu prea creativ. Doamne, cât mă disprețuiesc după discuțiile cu Angela Brunt. Simt cum ambiția ei maternă mă infectează ca un virus. Încerci să te Împotrivești, Încerci să fii consecvent intuiției care-ți spune că odrasla ta se va descurca foarte bine fără să fie Îndopată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sunt vinovată? Asta vreți? N-aveți chiar nici o limită, așa de mult vă doriți să demonstrați că nu-mi pot trăi viața. Liniște! tună judecătorul. Doamnă Shattock, Încă o Întrerupere și vă acuz de desconsiderare a tribunalului. Foarte bine, pentru că disprețuiesc din tot sufletul Întregul tribunal și pe toți bărbații din el. Și-apoi Începe să plângă, dându-și pumni În cap pentru că a fost atât de slabă. —Jean Reddy, reia acuzarea, dar martora nu-l mai ascultă. Și ea și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
adaos. Stăpână ești pe gîndu-mi și suflare-mi Și-acesta cânt, ce gat-acum vedemu-l, Tu poți să-l ții și numai tu să-l sfaremi. De-ngădui tu ca eu să-nchin poemul, Precum viața mea ți-am închinat-o, Disprețui hula ori și cărui emul: Primește-l dar c-un zâmbet - adorato! {EminescuOpIV 286} ICOANĂ ȘI PRIVAZ De vrei ca toată lumea nebună să o faci, În catifea, copilă, în negru să te-mbraci - Ca marmura de albă cu fața ta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce să trăiesc Până când.. blestăm momentul!, pîn-ce-a fost să te-ntîlnesc. {EminescuOpIV 513} Oare sunt eu tot același? Singur nu mai mă-nțeleg: De clipirea genei tale putui viața să mi-o leg. Eram mândru - înjosirea, ba sclavia mă înveți: Mă disprețuesc pe mine... ce mai are astăzi preț? Îmi părea că împărații sunt pe lume un nimic Căci ei nu țineau în mână degetul tău dulce, mic, Începusem s-am în lume ceva ce plătea mai mult De cât lumea, de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am nimic, în bine nu cred și nici în rău. Viața mea aceasta nici vreu și nici n-o vreu; Nepăsător la toate, de lume apostat, A vieții osteneală o simt și n-o combat. Aș râde doar de viață, disprețuind-o toată, Muncind cu mii de chinuri suflarea ei spurcată, Muncind în mine însu-mi voința-n orice nerv, Peirea cea eternă din mine să o serv. Dar vai! nici siguranța n-o am că mor pe veci. Și dacă oare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
exilului său În această ciudată lume a prinților arabi, a gangsterilor pensionați și a „gunoiului european“(##notă Eurotrash, În original. Termen peiorativ cu două Înțelesuri destul de Înrudite: 1) europeni de vîrstă relativ tînără care călătoresc prin lume pe banii părinților, disprețuind la grămadă munca, inițiativa personală, spiritul antreprenorial american; 2) europeni apartenenți la grupurile de petrecăreți care consumă regulat droguri recreaționale, ascultă muzică tehno/dance și disprețuiesc munca și modurile de viață tradiționale.##). — Frank, dintre toate locurile posibile, Costa del Sol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Înrudite: 1) europeni de vîrstă relativ tînără care călătoresc prin lume pe banii părinților, disprețuind la grămadă munca, inițiativa personală, spiritul antreprenorial american; 2) europeni apartenenți la grupurile de petrecăreți care consumă regulat droguri recreaționale, ascultă muzică tehno/dance și disprețuiesc munca și modurile de viață tradiționale.##). — Frank, dintre toate locurile posibile, Costa del Sol te-ai găsit să alegi! exclamam eu. Estrella de Mar? Nici nu pot să mi-o imaginez... Frank replica de fiecare dată, amiabil: — Exact, Charles. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fost cel mai bun antrenament. Dar umorul acid? Recunoaște, Paula, majoritatea oamenilor mai degrabă te distrează. — Păi... cei mai mulți sînt niște ciudați, dacă stai un pic să te uiți mai bine la ei. Așa, per ansamblu, Îmi plac oamenii. Nu-i disprețuiesc. Dar tu? Ești destul de dură cu propriile tale sentimente. — SÎnt doar... realistă. Bănuiesc că Într-adevăr mă subestimez, dar asta ar trebui s-o facă probabil cei mai mulți dintre noi. Ființele umane nu-s așa grozave. În niciun caz genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ochii de rozătoare și îi îngusta ca pe muchiile unor lame de ras când vorbea despre plombe, fațete acrilice și implanturi care îi burdușeau buzunarele. La rândul lui, nici dentistul nu îl scotea din „homar“ și „arab pripășit“, așa că se disprețuiau în tăcere ori mârâiau unul la celălalt, ca doi câini. Dar Omar nu se gândise vreodată că, într-o zi, o să-l doară caninul în așa hal și că o să-i încapă pe mâini. N-avusese necazuri cu dinții, însă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ținut-o ascunsă atâta vreme doar ca să consume mâncarea de la Evin și să mai ocupe un pat! Ghazal se-ntreba dacă oamenii ăștia văzuseră vreodată o celulă de deținut și simțea cum biroul se învârtește cu ea. Începu să-l disprețuiască pe Nasser Mohammad Khani, așa cum nu o mai făcuse cu nimeni. Seara înghiți un calmant, ca să doarmă și numără în gând zilele: mai erau două săptămâni. Cât vor ține minte cei care au citit instigările acestui bărbat, care îi avea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
că unii au avut forța să aleagă rugul. ― Nu tăgăduiesc, dar nu cred că e normal să fii pus în situația de a dovedi că ai o asemenea forță. Crezi că, dacă eu n-am avut-o, merit să fiu disprețuit? ― De ce nu ești și acum egoist? ― Adică? ― De vreme ce ai socotit că nu poți să nu pui viața mai presus de orice, presupun că ar trebui să nu-ți mai pese ce crede lumea despre tine. ― Probabil, nu sunt, încă, de
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
e imposibil. ― Unii zic că ai o părere proastă despre martiri, că-i socotești fanatici. ― Dar și eu sunt, poate, în felul meu, un fanatic. Nimeni nu mă va clinti din credința că n-am altă viață ca să o pot disprețui pe asta, pe care mi-am apărat-o... Și de ce mă opun unii, tot timpul, pe mine martirilor? De ce nu le opun pe cei care i-au constrâns pe martiri să se sacrifice? Nu zice una din cele zece porunci
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
se învîrtește. XXIX ― Aseară, umblam prin pădure, era liniște, și cerul adânc, ars de stele, pe urmă, am ațipit și am auzit un glas. "Tu trebuia să alegi între rug și dispreț. Și ai ales disprețul. Ai preferat să fii disprețuit decât să fii respectat ca martir." "Oamenii, m-am apărat eu, se împart în două categorii: cei care sunt siliți să aleagă și cei care îi judecă. Eu fac parte dintre cei dintâi. Dar numai cei care au fost siliți
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
era mai înțelept să mor. Toți se reped să spună doar că era mai frumos din partea mea să nu abjur. De parcă era posibil să zic "nu" și să plec Nu crezi că, dacă prin curaj se înțelege puterea de a disprețui viața, curajul e ceva contra naturii? Și-mi poate explica, oare, cineva de ce e nedemn să speri, să fii să trăiești? Ți-am mai spus, eroismul meu, dacă am unul, e să mă uit la acest cer albastru fără să
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]