12,296 matches
-
umbra marilor răscoale lăuntrice și a marelui impact cu lumea. Stările ca atare rămân în urmă, zguduiri producătoare de falii pe care autorul le cercetează detașat, silind cuvintele să le descrie sau să le evoce. Moartea, însingurarea, prăbușirile interioare, absurdul, divorțul de lume și revoltele în van sunt motive subtextuale. V. aspiră la elaborarea unei „matematici a morții” și a unor formule lingvistice noi și concentrate pentru exprimarea problemelor existențiale grave. Uneori, ca în tulburătorul psalm De ce, Părinte?, neputința de a
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
l-a ascultat cu atenție și pentru a se asigura că i-a înțeles punctul de vedere. Cu toate acestea, comunicarea dintre părinți și copiii de orice vârstă poate fi deteriorată de numeroși factori, dintre care cel mai grav este divorțul. Acesta reprezintă o experiență traumatizantă, atât pentru adult cât și pentru copil, încadrându-se în categoria macrotraumelor. În condițiile unui divorț, copiii sunt expuși la tot felul de sentimente contradictorii, precum insecuritatea, abandonul, vinovăția de a fi răspunzători pentru despărțirea
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
dintre părinți și copiii de orice vârstă poate fi deteriorată de numeroși factori, dintre care cel mai grav este divorțul. Acesta reprezintă o experiență traumatizantă, atât pentru adult cât și pentru copil, încadrându-se în categoria macrotraumelor. În condițiile unui divorț, copiii sunt expuși la tot felul de sentimente contradictorii, precum insecuritatea, abandonul, vinovăția de a fi răspunzători pentru despărțirea părinților. Pentru a-i ajuta să depășească această situație, este esențial ca ei să fie menținuți în afara conflictelor, explicându-li-se
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
încruntării copilului pot fi diverse, de la cele mai neînsemnate (sculatul prea de dimineață, cearta cu unul dintre frați, observațiile primite din partea unuia din părinți, o stare banală de disconfort), până la altele mult mai grave, cum ar fi: certurile dintre părinți, divorțul acestora, decesul unuia dintre ei sau a unor rude apropiate, o boală incurabilă, pierderea locuinței din diverse motive, despărțirea îndelungată de părinții plecați la muncă în străinătate etc. Dacă aceste cauze vizează familia, alte cauze au ca sursă școala, imperfecțiunile
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
atent la lecții, nu mai învață, este admonestat și devine, dintr-un copil zburdalnic și fără griji, un copil trist, închis în sine, "încruntat" mai ales când vine vremea să plece acasă. Și mai grav este atunci când, prin sentința de divorț, este atribuit unuia din părinți, fiind nevoit să se "plimbe" de la un părinte la altul, reținut insistent de fiecare în parte sau îndepărtat, rând pe rând, de amândoi. Copilul intră în panică, simțind pericolul de a fi abandonat, și începe
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
Încurajarea copilului de a fi ponderat în cheltuirea banilor îl va determina să-i prețuiască și nu-l va expune în postura de "copil de bani gata”. Familii care nu reprezintă un bun mediu de educație Familia descompusă în urma unui divorț sau a unui deces, condițiile de viață a copilului orfan de un părinte depinde de puterea de dragoste a acesteia; Familia reconstituită-recăsătorită; Violența în familie; Certuri și neînțelegeri; Divergențe între părinți privitor la măsurile luate de un părinte asupra copilului
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
părinți sau doar a mamei și frecvența simptomelor depresive la copii. Plecarea părinților reprezintă un factor de risc pentru adoptarea unui comportament deviant de către copiii rămași acasă. Aceștia au un profil asemănător cu al celor din familiile monoparentale, rezultate în urma divorțului sau decesului. Școala se confruntă cu o creștere a responsabilităților sale educaționale, spre nemulțumirea cadrelor didactice, fiind copleșită de transferul sarcinilor din sfera asistenței sociale - dosarele pentru alocații. În școli lipsește colaborarea cu sistemul de asistență socială și psihologul școlar
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
de opusul acestora, părinți foarte severi (cred că dificultățile pentru copil sunt benefice, îl călesc), ideală ar fi ipostaza echilibrată, când părinții își înțeleg copiii, sunt alături de ei în orice situație. În realitate, ne confruntăm și cu familii dezorganizate prin divorț, prin decesul unuia dintre părinți, familii nelegitime, familii sărace, cu mulți copii, cu probleme nu numai economice, ci și de sănătate; părinți fără slujbe, fără studii, consumatori de alcool, droguri; cu copii cu nevoi speciale. Unii părinți nu știu cum să reacționeze
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
de nuanțele pe care le înmuia atât de bine în artă, insuportabil chiar când era binevoitor, protocolar, clătinându-se între aroganță și politeță vădit superioară, curtenitor cu femeile, serenissim cu oricine, în atitudine, în vorbă și tăcere. Iată contrastul dureros, divorțul aproape, între artist și om, ce m-a abătut repede de la priveliștea jalnică a acestei dizarmonii intime, iar ca memorialist, mult mai târziu, m-a făcut să arunc vălul biblic peste amintirea lui... E. LOVINESCU Latura cea mai originală a
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
anxietății, dar nicodată diferențierea celor 2 parametri: inhibiția și anxietatea. Studiile și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Elisabeta Stănciulescu, op.cit., p. 166 footnote> Formarea acestor nuclee familiale este explicată pe larg de Karin Wall (1996) în cadrul unui Congres al A.I.S.L.F. „Aceste nuclee familiale (familles grand-parentales) se formează în general, în momente problematice ale vieții familiale (deces, divorț, abandon, criză, boală, dificultate de a < împăca> rolurile parentale cu aspirațiile privind cariera, emigrarea...)” <footnote Karin Wall, (1996) , Les familles grand-parentales et leurs dynamiques de functionnement, comunicare prezentată la Congresul al XV-lea al A.I.S.L.F., Evora,8-12 iulie footnote
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cuprinsă între anii 1983 - 1986, etapa în cursul căreia fenomenul s-a triplat față de perioada anterioară, mulți minori delincvenți reprezentând copii nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
vorbi despre o menținere a legăturii între frați, prin întrevederi și convorbiri telefonice. În ceea ce privește relația minorei cu tatăl său, aceasta înregistrează un caracter inconstant, ultima convorbire dintre cei doi având loc acum o lună, sub forma unei discuții telefonice. Ulterior divorțului, mama minorei s-a recăsătorit, din această relație rezultând un copil (sora vitregă a minorei), în prezent în vârstă de 11 ani și cu care M. nu are o legătură apropiată. Climatul familial este descris de către minoră și mama sa
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
tensionat. D-na N. (mama M.) nu își explică cauzele relației conflictuale cu soțul, însă menționează că această stare de fapt a i-a generat un sentiment de epuizare și confuzie. La momentul actual, d-na N. nu exclude varianta divorțului, dar se gândește că acest demers ar conduce la echilibrarea minorei pe de o parte (relația minorei cu tatăl vitreg fiind tensionată) și la dezechilibrarea surorii sale, pe de altă parte. De asemenea, d-na N. este de părere că
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
acest demers ar conduce la echilibrarea minorei pe de o parte (relația minorei cu tatăl vitreg fiind tensionată) și la dezechilibrarea surorii sale, pe de altă parte. De asemenea, d-na N. este de părere că un eveniment ca un divorț i-ar complica situația și din perspectivă locativă, în condițiile în care imobilul este proprietatea soțului său. Relația minorei cu tatăl vitreg păstrează aceeași dimensiune conflictuală ca și în cazul mamei sale, cele două plecări ale M. de la domiciliu găsindu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
limite de vârstă; 2. mediul de proveniență cele mai multe victime se află în mediul rural; 3. forma de organizare a familiei - cea mai mare parte dintre victime aparțin unor familii dezorganizate, unde ori mama ori tatăl natural sunt absenți (prin deces, divorț, abandon, plecarea temporară la muncă în străinătate sau în altă localitate); 4. caracteristicile mediului familial acolo unde sunt prezenți ambii părinți (sau trăiesc în concubinaj), iar aceștia au, un nivel scăzut de școlarizare, sunt consumatori, în mod excesiv, de alcool
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri: - Crize da agitație clasică asociate cu autosau hetero-agresivitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al doilea caz, „apetența pentru alcool” trebuie înțeleasă ca o „conduită de refugiu” sau ca o „situație de compensare” a unor eșecuri personale. În sensul acesta menționăm următoarele aspecte: - eșecuri în viața socială sau familială, - situații de abandon, separări sau divorț, - conflicte de ordin afectiv, sentimental. - nevroza de eșec, - nevroza de situație, - imitația unor modele negative din anturajul imediat al individului, - stările de oboseală prelungită, epuizarea și impresia legată de refacere a forțelor prin consumul de alcool, - mizeria sociala, sărăcia, promiscuitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Toate situațiile sunt previzibile sau imprevizibile, ele aflându-se într-o permanentă schimbare. Acestea au un caracter de „noutate” și ele pot fi „restrictive” și „imperative”, ca de exemplu „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. Acestea pot fi reprezentate prin căsătorie, divorț, moartea unui părinte etc. Orice individ în decursul vieții sale trebuie să desfășoare un permanent „efort de adaptare” al propriei sale personalități în raport cu cerințele situațiilor vieții. În funcție de modul și capacitatea de a „răspunde” la imperativele adaptării la situațiile vieții avem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1969. Celebrul studiu al acestuia The Two Cultures and the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”, despre care am vorbit deja. Noi am explicat că, în esență, este vorba despre un „divorț” cu originea în curriculumul școlilor ecleziastice ale primului mileniu creștin (structurat în trivium și quadrivium) care s-a accentuat în Renaștere, prin specializarea universităților în „realiste” (precum Academia padovană) și „umaniste” (precum Academia florentină). Snow observa, cu sfială, în anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de consum ș.a.m.d.) erau alterate pentru a favoriza topologia lor vestică (Stewart, 1993, p. 153). Între felul în care producătorii occidentali concepeau aceste obiecte și semnificația pe care o luau ele în contextul penuriei exista o relație de divorț. Conta prea puțin că multe din aceste bunuri colecționate erau dispensabile în Vest sau că unele dintre ele erau culese, la propriu, din gunoi. Ele căpătau o existență nouă și de durată prin învestirea lor cu valoare simbolică și geografică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
importanță dacă dragostea capătă forma unei alianțe îndelungate și legalizate sau se manifestă în forma unei legături pasagere”, teoretiza bolșevica A. Kollontai, în acea perioadă, relațiile dintre sexe (Vasilieva, 1993, p. 103). Astfel că a fost introdusă o lege a divorțului care îi permitea oricăruia dintre soți să pună capăt căsniciei pe motiv de incompatibilitate (decembrie 1917) și s-a legalizat avortul (1920). În privința copiilor, educația lor comunistă ar fi trebuit să înceapă în prima etapă de viață, indiferent de voința
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rol: producător, mamă și soție. La apogeul stalinismului, la fel ca în Germania nazistă și Italia fascistă, accentul s-a deplasat pe funcția familiei de creștere a unor copii viguroși, în spiritul moralei tradiționale. A fost interzis avortul (1936), descurajat divorțul și stimulată delațiunea între membrii familiei. Prin intervenția „organizațiilor de partid, de masă și obștești”, relațiile soț-soție, părinți-copii au fost subordonate ideologiei momentului. Duplicitatea egalității între sexe Regimurile totalitare au făcut din controlul asupra informației o prioritate, astfel că „experimentele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
construcțiilor, producția bunurilor de consum a fost totdeauna deficitară, astfel că la celelalte responsabilități tradiționale ale femeii s-a adăugat povara „aprovizionării”. Codul familiei adoptat în statele proaspăt comunizate a fost o copie a celui stalinist. În România, legislația asupra divorțului a înregistrat fluctuații în funcție de comandamentele ideologice ale momentului. În 1948 au fost eliminate din Codul civil român articolele 254-276, referitoare la motivele de divorț stabilite prin consens (care fuseseră în vigoare din 1864). Prin Legea nr. 18/1948, divorțul a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adoptat în statele proaspăt comunizate a fost o copie a celui stalinist. În România, legislația asupra divorțului a înregistrat fluctuații în funcție de comandamentele ideologice ale momentului. În 1948 au fost eliminate din Codul civil român articolele 254-276, referitoare la motivele de divorț stabilite prin consens (care fuseseră în vigoare din 1864). Prin Legea nr. 18/1948, divorțul a devenit dependent de comandamentele ideologice ale justiției ce revizuiește în repetate rânduri condițiile de desfacere a căsătoriei, astfel că în 1966 divorțul devine posibil
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]