6,346 matches
-
auziți... Octav: Dimpotrivă, dom' doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le auziți mai bine... mai clar? Octav: Da... ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le auziți mai bine... mai clar? Octav: Da... ceva mai clar... Doctorul: Da... că aici e și mai aproape... Octav: Dom' doctor, să vă spun un secret; vocile astea nu țin cont de distanță... Ce naiba, sînteți un om cult, nu? Sau sînteți numai doctor? Doctorul: (toleranță profesională) Și erați chiar atît de buni prieteni? Octav: De fapt ne-am împrietenit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un om cult, nu? Sau sînteți numai doctor? Doctorul: (toleranță profesională) Și erați chiar atît de buni prieteni? Octav: De fapt ne-am împrietenit mai mult după ce a murit... Doctorul: (cu un plus de edificare) Înțeleg... Octav: Nu înțelegeți nimic, dom' doctor. Doctorul: (... pe bolnavi trebuie să-i lași în voie...) Hm! Știți, mă uit la cortul ăsta și... știți ce anume îmi amintește? Îmi amintește de chestia aia din Piața Universității... Și cortul... și dumneavoastră... Octav: ...Cu deosebirea că aici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
adică "uită-te, națiune, în ce hal a ajuns un revoluționar... împușcat în piciorul..., care domnule?, a, da, ăsta!" Doctorul: Auzi, băiatule, eu n-am venit aici să-mi faci mie giumbușlucuri... circărie răsuflată! Octav: Da de ce-ați venit, dom' doctor! Păi n-ați venit să-mi faceți foaia de observație! Așa că treceți acolo că-mi bîzîie prin cap, în afară de vocile alea..., o mică destabilizare a țării... a Balcanilor... Am programat și un miting... eu și cu tipul ăla dubios
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai prevede o brigadă artistică... de mineri... la urmă internarea în spital... și gata! Doctorul: Lasă, lasă..., nu mă lua repede... Cunosc foarte bine tema... nonconformist... inadaptabil... protestatar... doar sunt medic... și nu ginecolog, ci psihiatru... Octav: Și-i frumos, dom' doctor, să bagi o revoltă, o disperare a omului, un strigăt printre bolile matale...?! Nu-i frumos, dom' doctor! Doctorul: (renunțînd la menajamentele profesionale) Ehei, drăguțele, ție nu-ți trebuie psihiatru... Octav: Așa-i ca da! Ah, mama iar a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mă lua repede... Cunosc foarte bine tema... nonconformist... inadaptabil... protestatar... doar sunt medic... și nu ginecolog, ci psihiatru... Octav: Și-i frumos, dom' doctor, să bagi o revoltă, o disperare a omului, un strigăt printre bolile matale...?! Nu-i frumos, dom' doctor! Doctorul: (renunțînd la menajamentele profesionale) Ehei, drăguțele, ție nu-ți trebuie psihiatru... Octav: Așa-i ca da! Ah, mama iar a greșit! Așa-i că eu am nevoie de un securist..., mă rog, de un sereist! (se agață de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-i că eu am nevoie de un securist..., mă rog, de un sereist! (se agață de doctor, care vrea să plece) De unul calificat... Matale... Doctorul: (debarasîndu-se de Octav) Hai, pleacă, de-aici! (pleacă) Octav: Da nu vreau să plec, dom' doctor! (cîntînd) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (încearcă să rîdă... apoi îngenunchează, se concentrează și pare că receptează un semn sonor..., o presiune acustică asupra spațiului spre care privește) Vezi, Ovidiu, deja ne-au încadrat la boli
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se lăsa prinsă și cîrîia... Gică înnebunit de furie umblînd prin groapă după ea..., întristata adunare crăpa de rîs... da pînă la urmă a prins-o... săraca găină... nimeni nu scapă, domnule! Singurul personaj serios era mortul... Ce mai faceți, dom' profesor? (și pentru că Costache tace...) Octav: Tocmai îi propunem tatii să fie viu... Groparul: Și? Octav: Și... nu prea știe ce să facă... Costache: Tu ești violent din frică... ți-e frică de tine... ți-e frică de frica ta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și cînd o ai pe asta n-ai nevoie de cea adevărată..., pentru că dacă ai avea-o nici n-ai ști ce-i aia... și dacă ai ști, n-ai ști ce să faci cu ea... Octav: Da... foarte simplu...! Dom' profesor, domnule, dar cum a putut rezista un asemenea coșmar jumătate de secol?! Groparul: A rezistat tocmai pentru că avea sub mînă o societate de delincvenți... E mult mai ușor de condus decît niște oameni cărora le bîzîie prin cap chestii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se poate de moderne: autoturism de ultimă oră, binocluri ultraperfecționate, telefoane mobile conectabile oriunde În lume, carduri electronice de plată. Pentru noi, aceste repere ne uimesc și ne Încântă. Gândim În mintea noastră (dar, care-i nu cea de pe urmă): dom’le, cât de deștepți sunt unii, și ce proști suntem noi (Între timp, acestea au devenit, pe nesimțite, niște locuri comune și În arealul propriu). Ajungem, după vreo optzeci de kilometri, Într-un fel de stațiune montană, destul de cochetă, care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce se poate Întâmpla. Mașina alunecă ușor pe poteca Îngustă străjuită de bălării pestriț colorate și inedit mirositoare. Înaintăm kilometri buni prin aerul tare, ozonat, al stejarilor și fagilor seculari. Dintr-o dată, un iepure saltă Înaintea noastră, tăindu-ne calea. Dom-le, Îmi zic, mai sunt și jivine pe aici. După circa un minut, fiică-mea arată cu degetul În dreapta noastră o vietate roșcată și imediat ne dăm seama că este o vulpe. Demult nu mai văzusem așa ceva. Un oarece fior
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de genul: „Dacă se mai dă examen de capacitate, când mai fac elevii o excursie?”, „Nu s-ar putea face câteva meditații În școală contracost?”, „Câți bani să se strângă pentru fondul clasei?”, „De ce a fost schimbată profa de informatică?”, „Dom’le, dar mai stăm mult la ședința asta?”. Ce poți să faci Într-o asemenea situație ca părinte, profesor, dar și ca „profesor de profesori”? Stai pitit În bancă și reflectezi: ce binevenită ar fi o școală a părinților! Și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îl cunosc din vedere, dar nu-i știu numele exact. E greu, trebuie să facem față vremurilor... Știu, tu ești tânăr, ești student, vezi lucrurile altfel... Eu nici cinci clase nu am, dar am văzut multe și Înțeleg multe... Uite, dom’le, Îmi zic, insul o dă pe metafizică, de unde o știe oare? Omul de lângă mine e destul de vârstnic, cred că a prins și războiul. Intuiția Îmi este confirmată. Pe timpul războiului era tot cam așa: ajunsesem să mâncăm și cojile de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fi și altfel, nu am termeni de comparație. Eu știu lumea așa de când m-am născut. Uite, se pare că el știe mai mult, a cunoscut și o altă față a lucrurilor. Are simțul destinului, Întrezărește o cale de ieșire. Dom’le, tipul devine interesant! Își scutură cu năduf ciubotele pe asfaltul șoselei și continuă: O vom scoate noi la capăt. Bunica-mea, Dumnezeu s-o ierte, avea o vorbă: nu aduce anul ce-aduce ceasul. Ceasul istoriei o poate lua
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
întâlnit cu președintele român de cinci ori. A fost pentru prima dată în istoria Franței când un conducător de stat, invitat al statului francez, să descindă dintr-un elicopter al forțelor armate franceze în plin centru Parisului, pe esplanada din fața Domului Invalizilor. Jurnalul Național din februarie 2008 a publicat afirmația, preluată din presa franceză, potrivit căreia: președinți de superputeri și dictatori africani, capete încoronate din Europa, șefi de state asiatice l-au avut ca oaspete pe Nicolae Ceaușescu. Într-adevăr în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de experți în problemele cooperării în zona Mediteranei și invitarea statelor mediteraneene la aceste reuniuni. Deoarece unele delegații amenințau cu excluderea Maltei de la consensul final, am făcut cu ambasadorul Lipatti o vizită la La Valleta, pentru a convinge pe premierul Dom Mintoff să nu insiste ca sud-mediteraneenii să aibă drept de vot la reuniunea de experți. Regula consensului se aplică în aceiași termeni și astăzi, deși în contextul crizei din fosta Iugoslavie a fost convenită, pentru cazuri limitate, o excepție, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de la Trappe, ar fi putut prea bine să ni-l traducă pe căpitanul Jesse 1, În loc de Anacreon! Căci Rancé a fost și el un dandy, un dandy preot, ceea ce-i mult mai mult decât un dandy matematician. Vedeți influența dandysmului? Dom Gervaise, un călugăr grav, care a scris viața lui Rancé, ne-a lăsat o descriere plină de farmec a nostimelor sale costume, ca și cum ar fi vrut să ne facă părtași la o ispită Înfrântă, stârnindu-ne pofta nemăsurată de a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
interes” i-ar fi putut schimba dispoziția dacă ar fi știut de ce teribil păcat se făcuse vinovat, În chiar acea epocă, musafirul căruia Lamb Îi dădea atâta atenție. Opera vieții sale poate fi Împărțită după cele trei distincții sugerate de domul Swinburne și s-ar putea admite În parte că, dacă am Înlătura realizările sale din domeniul otrăvii, ceea ce ne-a lăsat moștenire, de fapt, cu greu i-ar putea justifica reputația. Dar adevărul este că numai filistinul se străduie să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
literară”), Au mai pățit-o și alții (semnată cu pseudonimul Carlu Nervil), schița autobiografică Cum am învățat românește, iar din „Dacia literară” reproducându-se nuvela Alexandru Lăpușneanul. Heliade face numeroase însemnări (unele iscălite numai I.E. și I.H.), precum și portretul satiric Domul Sarsailă autorul. Traducerile, cu excepția foiletoanelor fără interes literar luate din presa franceză, arată o netă preferință pentru literatura romantică. Heliade transpune din lirica lui Lamartine, Byron, Chateaubriand, C. Negruzzi tălmăcește din poemele lui Pușkin, Hugo și din memoriile de călătorie
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
să descoperim în strofele ei acel „ceva franțuzesc” care rămânea pe moment fără nume. Spiritul francez? Politețea franceză? Încă nu știam să o spunem. Între timp, poetul s-a întors spre Sena și a întins mâna arătând spre malul opus Domul Invalizilor. Discursul său rimat ajungea la un punct foarte dureros al trecutului franco-rus: Napoleon, Moscova în flăcări, Berezina... Alarmați, mușcându-ne buzele, îi pândeam vocea în locul tuturor riscurilor. Chipul Țarului s-a întunecat. Alexandra și-a plecat ochii. N-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ta. ~mp\r\tescu-]i gest `l ]ine-n echilibru, Iar bra]ul t\u puternic nu a ostenit, O dat\ cu Imperiul, ai mo[tenit onoarea De a fi cucerit dragostea unui popor liber. 1 Pe cer, `n dep\rtare, Domul str\lucitor P\streaz\ ast\zi `nc\ eroi de odinioar\ C`nd ru[ii [i francezii, privind `n viitor, S`ngele-[i `mbinar\-n turnir f\r\ de ur\ (n.tr.). 1 O ]ar\ frumoas\, `ntins\ c`t o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lauri, îi zâmbește și dispare în sus răpită de-un nor aurit) {EminescuOpVIII 263} LUMINA (solemn, invocând cerul) 2260 Cu bolta ta de stele coboară, univers, Cu lamură de pace tu treci în al său viers. Coboară fericite, albastre, mândre dom Pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om. 2255 Cu arcul tău de stele, o univers, cobori Cu tainic-armonie din sfere și din sori, Cobori în ploi de raze cu constelatul dom, Pătrunde pentru-o clipă suflarea unui om Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în al său viers. Coboară fericite, albastre, mândre dom Pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om. 2255 Cu arcul tău de stele, o univers, cobori Cu tainic-armonie din sfere și din sori, Cobori în ploi de raze cu constelatul dom, Pătrunde pentru-o clipă suflarea unui om Și împle cu-armonia ce ființa ta respiră Cîntarea-nduioșată din doritoarea-i liră. 2254 Cu câmpii tăi de stele, o, univers te-nvoc, Coboară-n ploaie d-aur gîndirile-ți de foc Și împle cu-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
liră. 2254 Cu câmpii tăi de stele, o, univers te-nvoc, Coboară-n ploaie d-aur gîndirile-ți de foc Și împle cu-armonia ce-n tine-etern respiră Cântarea cea bogată din sîngeroasa-i liră. Cobori cu ploi de raze, cu înstelatu-ți dom, Pătrunde pentru-o clipă suflarea unui om. O, caos plin de stele, coboară în poet, Șoptește-i armonia cu glasul tău încet. SILFII DE LUMINĂ (de sus cătră LUMINĂ) Tu, ce din ceriuri pe lume cazi, Lumină sîntă! Precum pe-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]