198,612 matches
-
Dan C. Mihăilescu, the bookmaker. Emisiunea, transmisă de luni pînă vineri, nu s-a oprit nici după o săptămînă, nici după o lună, nici după un an. Azi, ca și ieri și ca în fiecare dimineață, la ora nouă, un domn cu carte și ochelari apare în fața noastră și, cu un glas ușor răgușit (de atîta lectură) ne spune prietenos, fără lingușeală: Bine v-am regăsit! Stă în picioare, în fața unei mese pe care se află o grămăjoară de volume. Nu știu cum
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
Emil Brumaru Cît nu-mi putrezește-n carne Sufletul stricat de viu Și cuvîntul nu-mi adoarme Lenevos ca-ntr-un sicriu Ce-n pămînt o să se sfarme Doamne mă îndemni să-ți scriu Cît nu putrezesc în carne Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Nu lăsa roua să-mi spurce Băleguțele de cai Presărate ca să-ncurce Drumul galeșelor curce Printre vineți zimți de scai
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
evoce nașterea altei lumi. Să dea semnificație trezirii. În ediția a doua, ESPLA, 1954, Desfășurarea începe așa: "Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, ușor și liniștit ca din nimic, cu toate că se culcase seara frânt de osteneală. "Uite, domnule, s-a făcut dimneață", gândi el cu mirare. Vru s-o scoale și pe muiere, dar o mai lăsă; abia se revărsaseră zorile." În ediția revăzută din 1964 (Editura Tineretului, Biblioteca școlarului) există sublinieri noi - există un timp nou care
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
din somn cu ochii limpezi, ușor și liniștit, ca din nimic, cu toate că se culcase seara frânt de osteneală. Se trezi ca de obicei, cu capul la marginea căpătâiului și în locul unde trebuia să fie capul lui, era al muierii. Uite, domnule, s-a făcut dimineață, gândi el cu mirare." În Ediția Opere, Editura enciclopedică, 2002, dispare "ziua cea mare" și încărcătura filozofardă și Ilie Barbu își trăiește trezirea cu o inocență care pune accentul pe renașterea personajului. Deși fusese obosit, "murise
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Emil Brumaru Erai atît de rotundă La fund că-mi venea să ți-l prind În joacă și-n rouă c-o funtă Cînd tu te-aplecai surîzînd Lăsîndu-mi în voie tot raiul Plușat și adînc și mustos Oh Doamne înduplecă-mi traiul De înger pe veci păcătos Ce vrea c-un sărut să pătrundă În cel mai de taină loc sfînt Și Doamne pe urmă m-alungă Să sufăr din nou pe pămînt Și iarăși să leg cu o
Erai atît de rotundă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12600_a_13925]
-
într-adevăr minune! Printr-un ochi se vedea vechea piață de mult dispărută, prin celelalte apărea Banca Atlantida. A doua zi, dis-de-dimineață, soții Popescu începură să-și cheme vecinii până să nu plece la serviciile lor și le arătară fenomenul. Domnul Răpițeanu, care locuia acolo de peste 70 de ani, descoperi un lucru și mai uluitor: prin geamul de la capătul coridorului familiei Popescu nu se vedea numai pur și simplu vechea piață de pește, ci și personajele care, odată cu începutul zilei, au
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
70 de ani, descoperi un lucru și mai uluitor: prin geamul de la capătul coridorului familiei Popescu nu se vedea numai pur și simplu vechea piață de pește, ci și personajele care, odată cu începutul zilei, au început s-o populeze. Și domnul Răpițeanu izbucni în plâns, când își văzu răposata mamă târguindu-se cu un vânzător. Fu atât de mișcat, încât i se făcu rău și căzu lat. - Să nu ne învinovățească pe noi că l-am omorât cu geamul tău! îi
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
am auzit întâia dată numele Solomon: era un profesor foarte sever, de dans clasic, al cărui nume de mic Iehova plutea ca o entitate divină pe deasupra elevilor săi, înspăimântându-i. Eu nu l-am văzut niciodată la chip pe acest domn Solomon, dar numele său neobișnuit îmi plăcuse fiindcă era altceva decât puzderia de Ionești și Popești de care te-mpiedicai sonor la orice colț de stradă. Or, Solomon era un nume de nicăieri, credeam eu, de sertar, de cufăr, de
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
alint și să-i răsfăț cu poveștile mele pe cei din jur era plăcerea cea mai mare de pe pământ. Cum nu credeam în Dumnezeu pe vremea aceea, fie fiindcă nu știam cine este Dumnezeu, fie fiindcă mi se părea un domn prea ascuns chiar și pentru gustul meu, călărind prea mult pe nori și dormind prea mult în văzduh, cu vată în urechi, cum nu credeam, deci, în Dânsul, din aceste pricini, poveștile mele țineau locul lui Dumnezeu, desigur nu în
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
Nu vreau, nu vreau să-mi omoare oaspetele! Mă interpun stării de grație și descopăr că sunt îndrăgostit, îndrăgostit de păsări. Beau din pumni apa limpede. Lacrimile uitării. Cuvintele Mamei mă tulbură. Vreau să știu ce se întâmplă pe pământ! Doamne, dă-mi putere! De, băiatule, dacă ai fi fost mai mare ai fi știut ce se întâmplă pe pământ! Din ziua sosirii mele pe pământ, Mama mi-a șoptit: Fii binevenit! Atunci eu crezând că pământul vorbește am zis: Nu
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
ochii, închideam ochii, știind, neștiind. Alunecând spre mare. Pietŕ Voi auzi cândva ca prin vis cum se scot cuiele, ca mari rădăcini eliberând lutul, voi coborî încet printre tâlhari, spre genunchii tăi, Mamă către insomnia de veci. Mă va aștepta, Doamne, abia atunci, truda cea mare de a vedea mereu cum mor și cum calc pe moarte. De miliarde de ori îmi vor obosi brațele slăbite, de miliarde de ori mi se va opri inima ostenită în piepturi ce vor muri
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
Ioan Vieru leben und werk doamnelor și domnilor de la înălțimea ușii se aude privighetoarea iată cum timpul traversează o pagină scrisă și una nescrisă sunt din est și nu-mi plac medaliile celor de acasă despre așa ceva nu se poate vorbi în lanul galben se află sigur o
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
și una nescrisă sunt din est și nu-mi plac medaliile celor de acasă despre așa ceva nu se poate vorbi în lanul galben se află sigur o cutie goală o balanță dezechilibrează soarele într-o vitrină dintr-o țară democratică domnul de pe celălalt trotuar nu e un misionar ci profesorul irlandez aducîndu-mi bibliografia care mi s-a părut cîndva apă de ploaie dintr-o gratuitate în alta treci mai greu decît printr-un război mondial cei care așteaptă metroul au mai
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
asociație a scriitorilor tineri delfinii vor fi dresați de alții din cuvinte n-a mai rămas decît pontonul spre care ne îndreptăm nu știu de ce nu se întîmplă nimic în lagărul din care a dispărut frica. șoapta în aceste vremuri Doamne, nu-ți mai duci visul în spate nu mai așezi vreascuri lîngă torentul inaccesibil lungă explicație te așteaptă cînd încă dormim astăzi totul continuă după moarte mîinile bolnave ale celor care cred nu ating pămîntul ne întîlnim lîngă clădirile unde
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
eu să admir elasticitatea ființei ei teribile, mlădierea ei feroce, de animal tînăr pleacat după pradă, după nuci, după mere" fesele perfect rotunde, pîntecul plat înflorind amenințător într-o corolă largă de buric adînc, absorbant" O unghie atinsă mă electriza" Doamne, șopteam, adu-o la mine în casă, ține-o în camera mea năruită-ntre cărți rătăcite, aruncate de-a valma, primește-o, Doamne, n-o alunga" fii bun cu mine, cu dînsa" să-mi arăte, mîngîietor, îmbiindu-mă, ursulețul de
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
pîntecul plat înflorind amenințător într-o corolă largă de buric adînc, absorbant" O unghie atinsă mă electriza" Doamne, șopteam, adu-o la mine în casă, ține-o în camera mea năruită-ntre cărți rătăcite, aruncate de-a valma, primește-o, Doamne, n-o alunga" fii bun cu mine, cu dînsa" să-mi arăte, mîngîietor, îmbiindu-mă, ursulețul de pluș maro pe care-l poartă de ani de zile în buzunarul rucsăcelului galben" apoi să mănînce covrigeii uscați, ronțăindu-i" îndemnîndu-mă și
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
meu înmormântat în tine. Jos înnecată-n umbra ei femeia înlăcrimată cere îndurare simțind înalte tunetul scânteia scânteia/fiu în greaua lui strânsoare bătând suav cu gingașe picioare /măsura într-o vecinică baladă/ ca o ninsoare pe pământ să cadă vestirea Domnului la mic și mare că fiul cu femeia lui o dată ne va urma pe căile lactee și fiu din fiu în dreapta c-o femee mulțește astre. Binecuvântată a șaptea poartă tremură la vamă fiți luminați ca spicul în rodire mireasa
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la sângeros
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
închis și imaginea verginei mis ecbatana ocna calcă iară. Pleoapele/ tavernă și tenebră/ țin distanța morții pe radar putrezit își plânge solidar palid iris pietrele în febră. Plăgile se-nchipuie meninge pagini vechi � mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Emil Brumaru Tocmai se lansase "Cartea roz a comunismului" în sala aia din Copou, în amfiteatru" ăla cam mic, da" simpatic, da, sală numită de Danilov "Diotima", mai nainte "Veronica Micle"... că eu m-am și gîndit: uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și uscase vița-n cîrpe, nu se jenase... îi
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
cîrpe, nu se jenase... îi plăcea un ofițer, pac cu ofițerul, că ce?... păi, chiar!... în definitiv, ce?... o viață are omul, nu?... deși făcusem mare tămbălău cîndva, cînd am corectat, înainte de "90, un articol despre dînsa... tot zbieram că, domn"e!, nu i-a ajuns Eminescu?, nu s-a săturat cu geniul?... ce-i mai trebuia ei și armata?... armata e cu noi, nu?... țineți minte cum tot strigau ăia că armata e cu noi?... uite că a fost și
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
aveam și cu cine să mă cert direct, nu la fantomă!, intram la amănunt adik... problema e că ei nu i-a ajuns Eminescu!... auzi???... "t-o-n cur pe mă-sa!... și Negru, băiat conciliant, a zis, las-o, domn"e, e femeie și gagica, ce naiba!... bine, m-am calmat... în fond, ce?... să-i pun eu apometru la fund Veronicăi?... da" nu despre asta vroiam să vorbesc... după ce a conferențiat ironic, tăios, Decuble, și a improvizat și Antonesei, cam
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
tu la colege: Mare plictiseală aici. Abia aștept să te văd și... și... puncte-puncte, ai?! Nu ți-e rușine, porcule ce ești!? Cine-i asta: Mielușa Păsculescu?" îi reținusem perfect numele că abia trecuseră două săptămâni de la Paști. încercase, mizerabilul - Doamne iartă-mă! - să-mi dea niște explicații încurcate. Roșu la față, nervos, furios, că sunt indiscretă... Auzi la el: indiscretă! Le-am făcut ghem și l-am pus ăs le rupă bucățele în fața mea.ť Dar câte chestii d-astea
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
în funcțiune a motoarelor livrate prin toată țara. Și mai era și mândru, orgolios fără măsură. Stricat de femei, alintat, râzgâiat de se credea mare și tare. Și irezistibil. Cu ce aplomb, cu ce tupeu se recomanda la telefon: "Aici domnul inginer Viorel Jianu". Dar cum pronunța "Domnul"! Cu d mare, cu o voce baritonală și foarte importantă. Și ea... Ea spălase zece ani ciorapii Domnului! Orgolios, ba chiar fudul. Fudulia e soră cu prostia. Că altfel nu-și putea explica
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
țara. Și mai era și mândru, orgolios fără măsură. Stricat de femei, alintat, râzgâiat de se credea mare și tare. Și irezistibil. Cu ce aplomb, cu ce tupeu se recomanda la telefon: "Aici domnul inginer Viorel Jianu". Dar cum pronunța "Domnul"! Cu d mare, cu o voce baritonală și foarte importantă. Și ea... Ea spălase zece ani ciorapii Domnului! Orgolios, ba chiar fudul. Fudulia e soră cu prostia. Că altfel nu-și putea explica acea greșeală grosolană. Doar dacă nu fusese
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]