5,649 matches
-
a căminarului. Om impulsiv și cu dreptatea de partea lui, acesta a atacarisit-o cu feluri de cuvinte badgiocoritoare și pline de nesuferință apoi samavolnic executorisindu-mă, numaidecât să le deșert casele 14. Cum să se fi stăpânit însă Eminovici când Divanul Domnesc hotăra, la 3 iunie 1851, ca peste șase luni, după regula timpului, să-i vândă la licitație publică Ipoteștii pentru cei 2500 de galbeni pe care-i mai datora Eufrosinei Petrino, și când, la expirarea contractului de închiriere (26 octombrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de arendare a moșiei pe șase ani (23 aprilie 1851-23 aprilie 1857) Mariei Mavrodin, sora Ralucăi. Evident că arendarea era formală și avea drept scop împiedicarea creditorilor la vânzarea moșiei. În "Foaia sătească" nr. 22 din 3 iunie 1851, Divanul Domnesc a publicat hotărârea de a se face licitație publică, peste șase luni, pentru vânzarea de veci a moșiei Ipotești, spre îndestularea Eufrosinei Petrino, cu suma de 2.500 de galbeni 20. În situația dată, Raluca va da în judecată Epitropia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Dan Bădărău, "Monografia Iașilor".) Mulți vorbesc, puțini cunosc. Oricum, rămâne cea mai cretină demolare din perioada dejistă. Întâi și-ntâi, s-a distrus un simbol: clădirea în care Mihail Kogălniceanu a ținut întâiul curs de istorie a românilor, fostă reședință domnească, apoi sediu al Academiei Mihăilene. Pe alte meleaguri, astfel de zidiri sunt proteguite cu clopote de sticlă; la noi, a doborât-o târnăcopul inculturii suverane. Apoi, fiindcă prin demolare nu s-a obținut mare lucru, strada rămânând la fel de îngustă (câtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și atâția alți începători într-ale învățământului românesc. A fost casa spătarului Petrache Cazimir. Documentar, e atestată încă din 1799. A scăpat ca prin minune din marele incendiu ce a distrus Iașul în 1827 și, cum flăcările mistuiseră și Curtea domnească, de voie, de nevoie, Sandu Sturza Voievod a ridicat-o la rang de reședință. Statul moldovean cumpără imobilul în 1834, hărăzindu-l să găzduiască Academia Mihăileană (între 1834-1860), precursoarea Universității "Al. Ioan Cuza". A adăpostit, apoi, internatul unui liceu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care sovieticii au lăsat-o României, dar pe care, în iunie 1940, o revendicau integral. Vă mărturisesc că am avut prilejul să văd o zonă neasemuit de frumoasă, în care am aflat o salbă de monumente voivodale, mănăstiri și necropole domnești, pe ale căror ziduri exterioare am "citit" încrustate în culori naturale, minerale, scene emoționante din Biblie sau crâmpeie de istorie dramatică, precum asediul Constantinopolului. Aceste picturi în frescă, vechi de peste patru secole, sunt o minune a geniului creator românesc, comparabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
financiar-bancar, comerțului și industriei, anularea privilegiilor și libertăților tradiționale ale mazililor din 52 de sate de pe văile Ceremusului, Nistrului și Prutului, marele conflict social al administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri, sfidează orice principii de drept și dreptate" și că ei ar prefera "revenirea la jugul otoman" decât să îndure în continuare "batjocura dreptului și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
elementelor alogene, cu precădere coloniști austrieci, germani și evrei, aduși din interiorul imperiului, îl constituie evoluția și soarta Fondului Bisericesc. Constituit, oficial, la 19 iunie 1783, prin secularizarea averilor celor 17 mănăstiri, 15 schituri și 4 sihăstrii ale căror danii domnești și boierești cuprindeau două treimi din suprafața Bucovinei și numeroase moșii și bunuri în restul Moldovei și Basarabiei Fondul Bisericesc cuprindea, inițial, 267 moșii, terenuri arabile, păduri, fânețe, braniști, râuri și heleșteie cu pește, vii întinse, crâșme, dughene, depozite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
câte un șuierat prelung, jalnic, care ți răscolea toată ființa. Drumul nostru se apropia de capăt. În piept, inima începu să-mi ticăie mai tare și mai repede... Cu ochii închiși strâns, visam orașul atâtor glorii ieșite din cuprinsul Curților domnești... te așteptai să vezi ieșind pe balcoane chipuri de voievozi cu plete și bărbi albe, domnițe visătoare în rochii lungi de mătase... logofeți, spătari, vornici... cârmuitorii țării din alte vremuri... Te uiți vrăjit la casele a căror vechime și simplitate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-am trezit ca.. istoviți.. chinuiți de gânduri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un gând. De-a lungul gardului înalt, de fier forjat, atingându-l în trecere, ca o mângâiere, cu vârful degetelor ca în copilărie, inima incepu să-mi ticăie repede în piept. Dincolo de gard se ridica monumentala clădire a fostului Palat Domnesc, în formă de litera „U”,.. cu un mic parc de brazi înalți, subțiri și ascuțiți ca niște sulițe, tăiat pe mijloc, de o alee, din poartă până la intrarea principală... Flancată de două căsuțe, din zid, se afla poarta principală, mare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
9 ceasuri dimineața, unde mai adăugându-se peste o mie de oameni învecinați, unii cu arme, alții cu bâte, pietre, au mers la Mitropolie, l-au ridicat pe I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care au un drept de folosință temporară și condiționată de domiciliu". Se mai arată, în esență, ca așa-zisele forme asociative de care se ocupă art. 26 din lege nu sunt de fapt forme asociative, fiind inițial constituite prin acte domnești de autoritate sau prin hotărâri ale sfaturilor existente în epoca; în cadrul lor proprietatea era comună, iar folosință era egală și devălmașa. Se mai arată de către autorii obiecției de neconstituționalitate că în cadrul așa-ziselor forme asociative proprietatea aparținea tipului de "proprietate
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
depune de administrațiune în depositul tribunalului, în cinci-spre-dece dile, de la insciintarea ce'i va face tribunalul. Articolul 78 Formalitățile prescrise prin titlul. I și al ÎI din acestă lege, nu sînt aplicabile la lucrările militărie. Pentru aceste lucrări o ordonanță domnesca va determina pamenturile cari sînt supuse la espropriare. Articolul 79 Drumurile mari astadi esistente, afară de rasă orașului, trebuie să aibă o lărgime de 26 metre. Ele constitue o șerbire asupra fondurilor unde se află. Facem cunoscut și ordonam că cele
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
cu întreaga avere, cont. inventarului jurnal. Județul Dambovita Sc. copii mici Nr. 1, "Alex. Cantacuzino", parcul Alex. Stănescu Nr. 6, Targoviste, propr. Șoc. Ort. a Fem. Rom., cu întreaga avere, conf. inventarului jurnal. Sc. copii mici Nr. 4, str. Calea Domneasca Nr. 133, Targoviste, propr. Șoc. Ort. a Fem. Române, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Sc. pr. part. "Astra Română", din Schela Ochiuri, jud. Dambovita, propr. Șoc. petrolifera Astra Română, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Județul Ialomița Sc. pr.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
frecvente urme de fapte și Întîmplări ce amintesc de existența dacilor. Localitatea Camenițe păstrează și astăzi episoade din viața domnitorilor și boierilor moldoveni. Ei aflau aici un loc de refugiu și de apărare când Împrejurări amenințătoare se iscau la curțile domnești de la Suceava sau Iași. În perioada antică, În sec. al - V - lea I.H. În zona actualului oraș Cherci sunt amintiți pe lângă greci, sciți cimerieni, și tracii strămoșii românilor. În sec. al - III - lea, În apropiere de Olbia este menționată
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
importantă expansiune În sec. XII- XIII a protoromânilor”. Așezări românești În Ucraina de astăzi au avut loc dealungul secolelor pe seama refugiaților din Țările Române În urma dărilor nemiloase impuse de turci sau urmare a neînțelegerilor dintre boierii care luptau pentru scaunul domnesc. După pacea Încheiată dintre ruși și turci În 1661 a fost numit domn al Moldovei Gheorghe Duca și totodată hatman pentru administrarea Moldovei de sub stăpînirea turcă. În această calitate, „Duca Vodă a transformat Ucraina turcească Într-o Ucraină moldovenească”. După
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Nicolae Costin relatând despre domnia lui Duca Voda, povestește:”... au mers Duca Vodă la Nemirova (sat căzăcesc lângă Bug) cu Doamna sa și cu ginerele său și cu multe gloate și mergând, apoi Înapoindu-se pe Soroca, au făcut case domnești cu beciuri de piatră... și alte case la Peștera peste Bug”. O lungă perioadă de timp au avut loc colonizări În special sub stăpânirea Împărătesei Ecaterina a-II-a. După publicația scriitorului I. Frățiman dincolo de Nistru se aflau nume cunoscute În ierarhia
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
sau papură. 2.Scurt istoric al rromilor din România. În Muntenia rromii sunt pentru prima dată atestați În spațiul românesc, respectiv Întrun document domnesc din anul 1385, fiind pomeniți ca robi pe moșia Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii domnești și mănăstirești din Muntenia au fost eliberați În anul 1847, iar cei de pe moșii, abia În anul 1856. În fostul principat medieval al Moldovei, rromii sunt atestați În anul 1400, tot ca robi mănăstirești sau boierești. Prima mențiune documentară este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Sandu, 2005). Istoricul Nicolae Iorga era convins că rromi menționați În secolul al XIV-lea, sunt urmașii celor veniți odată cu invazia tătarilor din anii 1241-1242. După ce tătarii s-au retras, rromii au rămas sa trăiască pe pământurile românești ca robi domnești, pe lângă curțile boierești sau pe domeniile mănăstirești. "Popor bizar care trăiește cu noi de secole fără să-l cunoaștem Încă..", scria În 1848 Alecu Russo. Mult Înaintea fruntașului pașoptist, Domnitorul Moldovei, cărturarul Dimitrie Cantemir, scria: "țiganii sunt Împrăștiați În toată
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
obișnuită tuturor țiganilor din aceste părți și este amestecată cu multe cuvinte curat grecești și cu multe chiar persane. Altă meserie, afară de fierărie și arămărie, cu greu au..." Rromii din Moldova au fost eliberați de sub robie În anul 1844, robii domnești și cei mănăstirești (sub domnitorul Mihail Sturdza) și În 1855 robii de pe moșii. Rromii din Bucovina, provincie trecută sub stăpânire habsburgică din anul 1775, sunt primii care au părăsit statutul de robi. Astfel robia a fost desființată aici printr-un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților de aur din albiile râurilor carpatice și extracarpatice și care plăteau dări În aur. Aceștia și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională. Acum ei sunt profund influențați de cultura românească și se ocupă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria rromilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu multe secole În urmă. Majoritatea acestora și-au desfășurat activitatea În vetrele localităților, pe lângă curțile boierești sau pe lângă mănăstiri sau la curțile domnești; de aceea li se mai spune și rromi vătrași. Mai existau și alte grupări de rromi vătrași, dar la unii gradul de asimilare fiind foarte avansat, au uitat chiar și să vorbească limba rromani, aceștia fiind așa zișii „kaśtalé”. Între
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
conținut variat de metale? 3. Substanțe solide la temperatură obișnuită cu excepția mercurului? 4. Operație de aducere la suprafață a minereului? 5. Au? 6. Mineral cu un conținut mare de fier? III. METALELE PREȚIOASE. AURARII ȘI ARGINTARII 1. Tradițiile istorice Rromii domnești adică toți robii din țară care nu aparțineau mănăstirilor sau boierilor, aveau denumiri specifice, În funcție de meserii. Aurarii sau ,,rudarii“ erau cei mai numeroși dintre robii domnești și plăteau domnitorului o anumită cantitate de aur scoasă din râurile ce străbat Moldova
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]