12,690 matches
-
se vede (și încă de departe) în cel puțin două registre (îmi dau însă seama că, pentru un poet tînăr - sau foarte tînăr, cum e Diana - cel mai greu lucru e să nu publice sau să aibă măcar puțintică răbdare; editorii-l trag mai rău decît cămilele pe Ion Vodă cel Cumplit): în cel procedural și-n cel așa-zicînd tematic. În primul, Diana e de o candoare absolută, lucrînd cu toată încrederea la personificări sau antropomorfizări temerare și construind pe ele
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
să-l cunoască numai târât de guler prin coloanele ziarului nostru. R. Cioflec redactor la „Românul” Această intervenție polemică a fost generată de invectivele poetului și publicistului I.U. Soricu (1882-1957). 2. Alexandru C. Cuza (1857-1947), profesor universitar, poet, jurnalist, editor al operei lui Mihai Eminescu și om politic. 3. Nu a trimis colaborarea sa din motive pe care, deocamdată, nu le cunoaștem. 4. George Rotică - Poezii în Românul, 1, nr. 237, sâmbătă, 29 octombrie/ 11 noiembrie 1911, p. 6, col
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
constata. Unul din proiectele noastre principale, amendarea legii taxei de timbru, rămâne deocamdată suspendat de voința Parlamentului. Nu vom sta, desigur, nici noi, cu mâinile în sân. Proiectul e vital, se știe, iar riscul îngropării lui din cauza, îndeosebi, a opoziției editorilor, este insuportabil pentru USR. Filialele bucureștene sunt pe cale a-și avea contul propriu în bancă promis. Depinde de noii președinți și de comitetele de conducere colectarea cotizațiilor, care, mai ales în Filiale mari, cum sunt Poezia și Proza, reprezintă o
După alegeri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3084_a_4409]
-
Andrei Kurkov: „Nu cred în romane fără alcool”. Ovidiu Nimigean, interpelat de Simona Sora: „Cum ai suportat imensul succes al romanului tău, despre care s-a scris enorm, s-a scris «capodoperă»? - O. N. : Am suportat ușor, pentru că am întrebat editorul și mi-a zis: nu se vinde”. François Weyergans: „Eu, când eram mic, voiam să mă fac papă. Îmi plăceau hainele alea.” Cristian Tudor Popescu, autoironic (lucru pe care anumiți jurnaliști nu l-au sesizat și au căzut în ridicol
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași: prima ediție, un succes by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3086_a_4411]
-
să nu zic feminin.” Savatie Baștovoi: „Nu are rost să scrii nici măcar două cuvinte fără să fie adresate unui om.” Despre organizatori și finanțatori Gestionarea a zeci de evenimente zilnic, circa 100 în total, cu 200 de invitați, scriitori, traducători, editori, critici literari, jurnaliști, a fost un efort remarcabil. La nivelul vizibil, totul a mers ca pe roate. Mulți participanți au lăudat organizarea, l-am auzit chiar pe Andrei Kurkov spunând că „e ca la Berlinale”. Ne putem gândi și că
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași: prima ediție, un succes by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3086_a_4411]
-
încă de anul trecut. Este vorba despre o ediție cu totul excepțională din poezia lui Konstantinos P. Kavafis, cel mai important poet grec modern, care a apărut la București într-un format cu-adevărat european (cum, pe bună dreptate, afirmă editorii). Fără să fie prima ediție Kavafis în românește - căci alexandrinul a fost întâiul poet străin care s-a bucurat de o serie de Opere complete în limba noastră (datorată Elenei Lazăr și apărută în 1993-1995) -, volumul de față este remarcabil
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
puțin frecventate de exegeți, ca Ferestrele, Voci sau Într-o cetate din Osroëne. Antologia oglindește, pe rând, un Kavafis „clasic”, demult fixat pe retina cititorului, și un altul „baroc”, neliniștit, înfiorat de adierea tragicului, fruct al unei lecturi mai proaspete. Editorii nu se lasă dominați de opinia comună cu privire la interpretarea simbolisticii kavafiene și bine fac, căci ne oferă o antologie originală, dar în același timp reprezentativă. Dacă ar fi, însă, numai atât, probabil că nu ar merita să o comentăm aici
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
Elsie, Jacques Bouchard, Paola Maria Minucci sau Yunna Moric. Distribuția limbilor alese pentru a fi reprezentate în Alfabetul poetic spune și mai multe despre intenționalitatea antologiei. Sunt reprezentate toate cele trei mari grupuri lingvistice europene: romanic, germanic și slav. Încercarea editorilor vizează, o proiecție europeană a lui Kavafis, poet care, deși a trăit relativ puțin timp pe Bătrânul Continent, a exercitat o reală fascinație asupra unui număr apreciabil de literați europeni, ca să nu mai vorbim de popularitatea sa în rândul cititorilor
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
a fagocitat majoritatea colecțiilor literare, iar poezia este mult mai discretă, apare în reviste de specialitate, la edituri de specialitate, dar are propria ei viață. Există multe evenimente care o pun în valoare: „piața poeziei”, „întîlniri poetice”, foarte numeroase, mulți editori de poezie, dar vorbim despre o difuzare care ia alte căi decît pe cele ale marilor librării. Există mulți poeți care nu scriu pentru mulți, care se citesc între ei, este o afacere de cenaclu, de grupuri mici, și nu
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
www.zambacciancode.eu). La scurt timp după aceea, SETime a plătit pentru AdWords în Google, punând un link către acest reportaj, intitulat “Năstase în închisoare”, care apare afișat în Gooogle deasupra paginii lui Adrian Năstase. Aparent, era foarte important pentru editorii SETimes să se asigure că oricine ar căuta cuvinte cheie în Google, cum ar fi „Adrian Năstase” - sunt întâmpinați, ca prim rezultat, cu acest subiect, deasupra paginii mele personale. Acesta este un exercițiu care nu a mai fost făcut până
Năstase: Autoritățile americane au acceptat actele de răzbunare politică din partea lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/41414_a_42739]
-
aprinse, rămânând timp de peste cinci ani cea mai vândută carte arabă. I-a urmat romanul Chicago (2007; Polirom, 2010), care s-a bucurat de aceeași largă apreciere din partea publicului cititor, surclasând Blocul Iakubian la capitolul vânzări. Refuzat multă vreme de editori din cauza conținutului subversiv, care le-ar fi putut atrage o condamnare la închisoare, volumul Aș fi vrut să fiu egiptean este o diatribă la adresa societății egiptene moderne, măcinate de corupție, ipocrizie, violență și depravare, ce înăbușă în fașă inteligența și
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
de a traduce a francezilor despre care se știa demult, dar căreia nimeni nu-i consacrase până acum un examen amănunțit. Știam, de exemplu, ca, în anii 1930, românul lui Dostoievski Posedații, cu prefață lui Gide pe deasupra, fusese scurtat de editor la două sute, două sute cincizeci de pagini. La fel, Ulise de Joyce, în traducerea lui Larbaud, aprobată de autor. Anchetă din „Le Point” se referă la românele polițiste de care editorii și traducătorii francezi de după război, cănd genul s-a răspândit
Cum traduc francezii () [Corola-journal/Journalistic/4154_a_5479]
-
Dostoievski Posedații, cu prefață lui Gide pe deasupra, fusese scurtat de editor la două sute, două sute cincizeci de pagini. La fel, Ulise de Joyce, în traducerea lui Larbaud, aprobată de autor. Anchetă din „Le Point” se referă la românele polițiste de care editorii și traducătorii francezi de după război, cănd genul s-a răspândit în Franța sub forma celebrei „Série noire”, și-au bătut pur și simplu joc. Considerat o lectură potrivită pentru călătoria cu trenul și cumpărat de la casa magazinelor, polarul nu renta
Cum traduc francezii () [Corola-journal/Journalistic/4154_a_5479]
-
România Cultural. De asemenea, joi, 15 noiembrie, în același spațiu de mare tradiție pentru literatura română contemporană, s-a desfășurat prima reuniune din ciclul „Serile literaturii străine pe Calea Victoriei”, moderată tot de Dan Mircea Cipariu. Unul dintre cei mai importanți editori de astăzi, Denisa Comănescu, a prezentat câteva dintre aparițiile editurii pe care o conduce și, într-o confesiune plină de substanță, a vorbit despre tainele profesiilor de traducător și de editor de carte străină. Apoi, Alexandru Al. Șahighian a citit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
de Dan Mircea Cipariu. Unul dintre cei mai importanți editori de astăzi, Denisa Comănescu, a prezentat câteva dintre aparițiile editurii pe care o conduce și, într-o confesiune plină de substanță, a vorbit despre tainele profesiilor de traducător și de editor de carte străină. Apoi, Alexandru Al. Șahighian a citit din volumul în pregătire Ținuturile joase de Herta Müller, scriitoarea căreia i s-a consacrat această reuniune. Dacă prezența publicului la aceste evenimente ar fi fost direct proporțională cu calitatea literaturii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
textele esențiale ce sunt Biblia, Coranul și Talmudul celor ce practică teatrul. Nu aveam bani, eram un emigrant ce dorea să facă teatru, asta se întâmpla prin ‘64, mult înainte de evenimentele din ‘68, și am sfîrșit prin a găsi un editor - există mereu un editor nebun în orice țară, și dacă ești destul de încăpățânat, îl vei întâlni - care a acceptat să publice revista asta. Primul număr i l-am dedicat lui Grotowski, al doilea celebrei, și pe atunci necunoscutei, „metode a
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
Biblia, Coranul și Talmudul celor ce practică teatrul. Nu aveam bani, eram un emigrant ce dorea să facă teatru, asta se întâmpla prin ‘64, mult înainte de evenimentele din ‘68, și am sfîrșit prin a găsi un editor - există mereu un editor nebun în orice țară, și dacă ești destul de încăpățânat, îl vei întâlni - care a acceptat să publice revista asta. Primul număr i l-am dedicat lui Grotowski, al doilea celebrei, și pe atunci necunoscutei, „metode a acțiunilor fizice” a lui
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
luni și luni. Spre deosebire de Robert Laffont care s-a remarcat publicându-i prima oară în Franța pe Buzzati, Le Carré sau Graham Greene, Isabelle Laffont a dat, așa zicând, lovitura cu Dan Brown și E.L. James. Englezoaica, refuzată de alți editori, este autoarea a două romane, 50 de nuanțe de gri și 50 de nuanțe întunecate (traduse, credem, și la noi), făcând parte dintr-o trilogie, pe care New York Times le-a considerat „pornografie pentru menajere”. Banii dați agentului englez care
Premii sau best-sellers () [Corola-journal/Journalistic/3847_a_5172]
-
5 Fratele Mioarei Apolzan. 6 Fratele lui Nicolae Manolescu. 7 Oana Orlea, scriitoare, stabilită la Paris din 1981. 8 Oana Apolzan, fiica Mioarei și a lui Sorin. 9 Margareta Istrati, soția lui Panait Istrati și Al. Talex cel mai important editor și prieten al scriitorului. 10 Mormîntul Danei Dumitriu se află și el la doi pași de cele ale lui Botta și Barbu din Cimitirul Bellu. Altă elegie pentru canon Este îndeajuns de celebră - îmi place să cred - Elegia introductivă a
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
de un nou Război Rece și de o nouă ordine mondială. Dar acest divorț geopolitic - evidențiat de Crimeea - are rădăcini mult mai profunde decât s-ar putea crede. Într-un articol recent publicat în ziarul britanic The Guardian, Tariq Ali, editor al revistei Jurnalul Oficial, a analizat situația și și-a spus punctul de vedere referitor la momentul când "Vladimir Puțin a devenit rău". Cred că problemele au început cu mai mult timp în urmă. Puțin mereu s-a opus extinderii
Cum s-a transformat Putin în dușmanul Occidentului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38559_a_39884]
-
fără înfrumusețări retorice menite a le altera timbrul. Cei patru apropiați cărora Wittgenstein le trimite epistole sunt doi profesori universitari de la Cambridge (Bertrand Russell și G. E. Moore) și doi intelectuali extra-academici: un prieten din adolescență (Paul Engelmann) și un editor (Ludwig von Ficker), la care Wittgenstein speră să-și publice Tractatus-ul. Cu fiecare Wittgenstein vorbește pe limba lui, dintr-o politețe de a se mula pe tiparul preocupărilor celuilalt. Dar chiar și așa vîna contorsionată a expeditorului iese la iveală
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
cuvenită unei dereglări, și devin încercări obligatorii pentru împlinirea unui destin. Iar expresia împlinirii stă în revoluția pe care Wittgenstein vrea s-o aducă în logică prin Tractatus. Așa se explică diligențele stăruitoare pe care le face pe lîngă feluriți editori din epocă, logicianul neezitînd să fie agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se poate explica gestul neverosimil ca, în loc să recurgă la mijlocul cel mai la îndemînă, acela de a scoate din buzunar banii de trebuință editării, să se încăpățîneze a-i vedea dați de un editor. Explicația? „Aș putea procura banii necesari, însă nu vreau asta; căci socotesc că e o necuviință să-i impun în acest fel lumii - o lume din care face parte și editorul - o operă: scrierea ei fost treaba mea; însă lumea
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
să se încăpățîneze a-i vedea dați de un editor. Explicația? „Aș putea procura banii necesari, însă nu vreau asta; căci socotesc că e o necuviință să-i impun în acest fel lumii - o lume din care face parte și editorul - o operă: scrierea ei fost treaba mea; însă lumea trebuie s-o primească pe calea obișnuită”. (p. 167) Fără premisa unei tente mistice în interpretarea rolului Tractatus-ului - în care vedea evanghelia unei noi discipline - cuvintele de mai sus fie sunt
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
dintre Liviu și Fanny Rebreanu. O mică parte din această corespondență era cunoscută publicului român din 1981, când Niculae Gheran publica, la Minerva, Liviu Rebreanu la lumina lămpii. Asistat de o echipă de cercetători de la Muzeul Județean Bistrița- Năsăud, neobositul editor revine, după încheierea seriei de 23 de volume ale Operelor, asupra documentelor intime, intrate, după un traseu destul de aventuros el însuși, în posesia Academiei Române. Coperta a IV-a anunță proiectul de publicare a acestui „masiv strat arhival”, cuprinzând scrisorile către
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]