4,879 matches
-
trecut femeile depășesc bărbații nu doar ca proporție demografică, dar și ca nivel de instruire. Capitalul intelectual și școlar al populației feminine este deja mai mare decât al celei masculine în generațiile active ale României de astăzi. Mai mult, performanțele elevelor sau studentelor au început să le depășească pe cele ale elevilor și studenților. Conform datelor oferite de OECD după aplicarea cunoscutului test PISA, fetele în vârstă de 15 ani depășesc în medie cu 32 de puncte performanțele băieților în „funcționalitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fost copii care s-au descurcat și apoi mai sunt și ceilalți... (preot, 38 de ani)”; „Elevi sunt și la Mate-Info, contabilitate, profil veterinar. Care învață mai bine se duc undeva mai sus, care nu, profesională. Cei mai mulți îs la profesională” (elevă, 16 ani). Spirit comunitar Proiecte și inițiative comunitare Chiar dacă se știe despre un proiect prin care se dorea introducerea apei curente în sat, oamenii nu cunosc datele exacte despre finanțator sau titlul exact al acestuia. Acesta este singurul proiect pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acestora proprietari cu acte pe bunurile lor: „Oamenii mai în vârstă sunt sprijiniți, da’ nu toți. Sunt unii mai tineri care au grijă de bătrâni, da’ puțini, vreo două, trei familii. Le rămâne casa, ori pământu’... Interes, altfel... mai puțin” (elevă, 16 ani). Nu au existat cazuri care să necesite participarea oamenilor satului, prin ajutor bănesc sau alte activități la organizarea înmormântării unor oameni singuri. Asociații de întrajutorare pentru deces nu există, dar sătenii știu de existența acelui ajutor de deces
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mă înțeleg... Vreo doi, trei pe care mă pot baza... Vorbesc ce-o făcut ală, ce-o făcut ală... Discutăm și de agricultură” (zilier, 33 de ani); „Vorbesc cu prietenii... Cu tineri... muzică, ce face în timpul liber, mai un banc...” (elevă, 16 de ani). Dacă problemele nu pot fi rezolvate prin discuții cu familia sau cu prietenii se apelează la „un om care se pricepe mai bine... Probabil cu unul care s-o confruntat cu așa ceva. Cel mai mult să vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani); „Calitate mai bună a produselor” (secretar primărie, 37 de ani); „Legile o să fie ca la ei (...) Să pot să muncesc liber” (zilier, 33 de ani); „Școlile o să fie mai bine puse la punct... Calculatoare... Săli de clasă... Biblioteci” (elevă, 16 ani); „Se va ridica nivelul de trai pentru că va exista migrația forței de muncă... Și ceilalți vor veni la noi să-și investească banii” (pensionar armată, 45 de ani). Din discuțiile cu oamenii transpare ideea că UE ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care a dat, cel dintîi, acest nume cașalotului-pașă, va fi citit cu siguranță memoriile lui Vidoq, faimosul aventurier francez care fusese, în tinerețea lui, dascăl de țară și va fi știut ce fel de lecții oculte să dădea unora dintre elevele sale. Ceea cu am spus despre existența retrasă și singuratică dusă de cașalotul-dascăl în anii bătrîneții sale, este valabil pentru toți cașaloții vîrstnici. Aproape întotdeauna, un cașalot singuratic se dovedește a fi un cașalot bătrîn. Aidoma venerabilului și bărbosului Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
serviciu. Să Începem cu Viața românească: În nr. 3: Balada fetei de la Poarta Albă (Cezar Drăgoi)• Cântecul țesătoarei (Suzana Delciu)• Odă ciocanului, Portret de atelier, La moartea unui tovarăș (Cristian Sârbu)• Politehnica muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-o gospodărie agricolă colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr. 6) etc.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
editorialul Rolul și sarcinile unui cenaclu literar, câteva poezii „ale celor care și-au făcut ucenicia literară (Ă) În cadrul cenaclurilor din diferite părți ale țării”: Ștefan Stoica (miner la Canalul Dunăre-Marea Neagră), G.Ceaușu (Buzău), Traian Baban (Mediaș), Aurora Cornu (elevă, Ploiești) ș.a. Pe câțiva ucenici ai scrisului Îi prezintă În numărul următor, Ben Corlaciu 63 Constantin Harambașa, Ion Horea (H. Ivan), Constanța Tudorache, Marciuc Mihai. În prima zi a conferinței, doi secretari ai Uniunii Scriitorilor țin rapoartele 64”: Literatura nouă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intitulat: „Acum un an, la 30 aprilie, Întreg poporul nostru muncitor primea cu nespusă bucurie vestea constituirii Întâielor detașamente de pionieri la noi În țară (Ă). Un succes incontestabil Îl constituie faptul că până În prezent un număr de 101.000 elevei s-au dovedit demni de a purta cravata roșie. (Ă), Încă din februarie a acestui an, revista Pionierul a deschis o anchetă printre cititorii săi, cu Întrebarea: «Despre ce ați dori să citiți În noile cărți ce se scriu despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nouă”. * În programa didactică, În primul an de liceu (cl.aVIII-a) se studia și teoria literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața românească: „La sfârșitul unei lecții de teoria literaturii, (Ă), una dintre elevele clasei a VIII-a a unui liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În gazeteă» Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și de câte două, trei ori pe săptămână la Securitate, inclusiv în timpul orelor de curs. Nu i s-a permis să publice (colabora cu texte și poezii la reviste culturale) și avea interdicția de a împrumuta mașina de scris. O elevă din clasa a XI-a i-a mărturisit chiar că Securitatea a însărcinat-o să îl supravegheze la predarea unei materii cu caracter ideologic. După 1989, a fost membru al Convenției Democrate din România și senator de Mehedinți între 1992
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Galben, a adunat în jurul ei un mare grup de femei devotate ideii de asistență socială. În urma străduințelor sale, a luat ființă în 1930, școala de Auxiliare Sociale. Cursurile erau susținute de profesori universitari după-amiaza la „Casa femeii” din București 2. Elevele acestei școlii asigurau funcționarea unui Birou de asistență la Fabrica de Tutun, care avea un număr mare de femei angajate. Au fost organizate cursuri de alfabetizare, de croitorie, s-au înființat biblioteci, cantine pentru copiii nevoiași și s-au distribuit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ralea, s-a aprobat organizarea unor manifestații asemănătoare în alte 84 de localități 2. În cursul anului 1939, datele oficiale înregistrează cele mai multe conflicte de muncă în ramurile industriale în care femeile aveau o pondere considerabilă 3. Multe tinere, mai ales eleve, au activat în Falanga străjerelor, aflată, ca și Falanga străjerilor sub comanda lui Carol al II-lea. Asociația Creștină a Femeilor Române era și ea subordonată Marii falange. Instituția străjeriei urmărea educarea tineretului „în spirit religios și patriotic”, însă nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din Odessa, București și Chișinău, în decembrie 1941, s-a ridicat la peste un milion de lei1. Alexandrina Cantacuzino a înființat la Odessa o filială a S.O.N.F.R. și a deschis, cu ajutorul autorităților române, primul Institut de fete române (209 eleve) la Odessa (cu patru clase primare și șase de liceu), unde optzeci și cinci de profesori români din această provincie au putut preda în limba lor maternă, după ce ani de-a rândul suferiseră prigoana regimului sovietic. Scopul urmărit era scoaterea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cantine ale sale au oferit zilnic mii de mese, ale căror costuri au fost parțial suportate de Crucea Roșie și de Comisariatele refugiaților. Aceeași asociație a ajutat zeci de mii de ucenice și lucrătoare de fabrică, un mare număr de eleve, studente și funcționare nevoiașe, oferindu-le mese, gustări, consultații medicale și tratamente gratuite etc.1 Asociația „Casa femeii” din București a rămas și în anii de război un important centru de asistență socială și de educație pentru mii de femei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
salariu egal, să fie o realitate și în munca prestată la comună și la sat. 6. Introducerea noțiunilor în școlile secundare de fete, cu începere din clasa I. Medici femei după un curs de pedagogie, să facă educația medicală a elevelor. 7. Intervenția pe lângă organele în drept, pentru respectarea dispozițiunilor legale privitoare la obligativitatea învățământului primar pentru fete. 8. Desăvârșirea învățământului primar prin cursuri complimentare de gospodărie rurală, predate în ambianța lor. Cuvântul femeilor, anul II, nr. 35-36, din 27 mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor eleve ale școalelor Societății Ortodoxe merită o deosebită atențiune căci ele reprezintă viitorul. Societatea Ortodoxă se va rezema pe conștiința clarvăzătoare și pe înțelepciunea fiicelor noastre crescute în principiile național religioase care sunt baza învățământului în școlile Societății Ortodoxe. Secția Bisericii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rezolvă problema traiului zilnic, sub dictatură! În școlile germane, femeia nu poate preda decât anumite obiecte, ca „să nu influențeze cumva sufletul german”... Probabil ca să nu trezească cumva sentimente de omenie în sufletul german! școlile normale nu mai eliberează diplome elevelor, ci numai elevilor etc. etc., un șir lung de reforme „salutare” care ne amenință și pe noi. Fasciștii, ce și cum s-ar fi trezit în mijlocul evului mediu, cu tehnica și concepțiile unei lumi apuse, trimit femeia la bucătărie, la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru mamele, soțiile și fiicele acestei țări, dreptul la orice muncă după aptitudini și aceleași drepturi civile și politice ca și fiii, soții și frații lor. Te cunosc de mult. Ca copilă ai fost una din cele mai strălucite dintre elevele mele. Mi-ai devenit mai târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza pentru care începusem a lupta. Ai fost plină de inițiativă. La Galați ai muncit mai bine de 10 ani ca președintă a filialei noastre înființată de vrednica luptătoare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
refugiați 11.500 mese, ceea ce dă un total de 159.999 mese. Căminul de studente din str. Popa Rusu Căminul de studente la sediul A.C.F. a funcționat în bune condițiuni, dând putința la 36 studente din diverse facultăți, trei eleve de școală și două studente străine să se bucure de o viață bine organizată într-un mediu creștin până în luna februarie a anului trecut, când din pricina stricăciunilor provocate de cutremur activitatea căminului a trebuit să fie întreruptă. Tot în acest
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
desfășurat activitatea au fost: a) Sediul Central cu diversele sale activități. b) Sediul social din Calea șerban Vodă. c) Diversele fabrici. A. La sediul central din punct de vedere al ocrotirii și al asistenței a funcționat: O cantină pentru ucenice, eleve ale cursurilor profesionale de ucenicie din diversele școli din jurul sediului. A funcționat de la 1 iulie 1941-noiembrie 1941 și a servit în tot acest răstimp un total de 7.888 mese. În afară de cantină s-au dat în tot cursul anului pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
BUZDUGAN-HAȘEGANU, Cornelia (16.XI.1903, Galați - 7.XI.1947, Brașov), poetă. Fiică a Elizei Buzdugan (n. Rosiade), profesoară și publicistă, și a scriitorului C. Z. Buzdugan, B.-H. a copilărit la Galați, unde își trece bacalaureatul în 1922. Elevă, debuta cu versuri sub pseudonim (Nelia Corbu), în „Dunărea” (1919). Continuă să publice, primită favorabil în mediile literare și intelectuale ale vremii, până la repedea omologare în meseria scrisului, odată cu reapariția sub numele real, în „Convorbiri literare” (1921). În anii studenției
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
blondă, avea părul lung, o tânără, așa că ăă... Atunci chiar mama mi-a spus că a văzut-o [și a întrebat] „Ce faci aici, în cartier?”. Cu alte cuvinte, contactul a avut loc direct chiar înainte ca eu să fiu eleva ei, chiar când a venit în cartier. Și apoi am devenit eleva ei, și era întotdeauna chiar ceva foarte ...ăă... Încă îmi amintesc când am fost cu ea la grădina zoologică și cum a delegat un băiețel din clasă să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a spus că a văzut-o [și a întrebat] „Ce faci aici, în cartier?”. Cu alte cuvinte, contactul a avut loc direct chiar înainte ca eu să fiu eleva ei, chiar când a venit în cartier. Și apoi am devenit eleva ei, și era întotdeauna chiar ceva foarte ...ăă... Încă îmi amintesc când am fost cu ea la grădina zoologică și cum a delegat un băiețel din clasă să fie partenerul meu permanent sau piesele în care am jucat . Îmi aduc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
moment că m-am transferat cu alte cuvinte, că am schimbat societatea și școala. Partea B [...] Școala cea nouă era chiar foarte aproape de casa noastră, așa că, în clasă, am fost, de asemenea, foarte activă. Nu cred că am fost o elevă extraordinară, nu eram din cale-afară de inteligentă, dar îmi plăcea să învăț. În clasa a V-a am intrat în mișcarea de tineret și am devenit foarte activă acolo. Nu pierdeam nici măcar o ședință. Când ne întâlneam vineri seara și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]