2,936 matches
-
muncă ce se stabilesc între muncitorii aparținând populației majoritare și emigranți, politicile oficiale versus practicile informale pe piața muncii, etica și disciplina muncii, discriminare și frustrări. „Pentru mine, Spania este țara care mi-a dat adevarata șansă de a trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo unde o duci bine. Așa că țara mea e Spania” Emigrantă, 30 ani, cercetător în România, menajeră în Spania Acest articol încearcă să combine două surse calitative de date accentuând unele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi: 1. surprinderea câtorva caracteristici ale pieței muncii din mediul rural din România, în ideea de a explica cauzele, motivațiile, dar și strategiile de emigrare; 2. evidențierea unor strategii la nivel individual sau de grup, de adaptare și integrare a emigranților Români pe piața formală sau informală din Barcelona, condițiile în care muncesc, etica muncii în străinătate; 3. surprinderea posibilelor efecte asupra dezvoltării la nivel de gospodărie sau la nivelul întregii comunității rurale, în Romania. Prima sursa de date calitative o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
soția, am muncit peste cinci ani la cele mai bune întreprinderi din oraș. Aveam o situație mult peste medie. Dar chiar și în acest caz nu am avut acces la o locuință. Locuiam cu chirie într-o garsonieră a fabricii. (Emigrant, 31 ani) Putem enumera și alte motivații amintite de subiecți la începutul actului emigrațional: - migrează pentru că legislația unor țări este mai permisivă. „Am ales Spania pentru că aflasem că era singura țară din Europa unde puteam obține în termen de câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obligă să accepte o plată mai mică sau încălcarea unor drepturi pe care un angajat legal le are: „Fac niște munci de sclavi de dimineața până seara pentru bani puțini aici, dar mult mai mult decât aș primi în țară”(emigrant, 28 ani); Chiar dacă muncesc legal, se simt oarecum frustrați și discriminați: „Simți și vezi în ochii lor că ești discriminat, deși nimeni nu-ți spune nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru bani puțini aici, dar mult mai mult decât aș primi în țară”(emigrant, 28 ani); Chiar dacă muncesc legal, se simt oarecum frustrați și discriminați: „Simți și vezi în ochii lor că ești discriminat, deși nimeni nu-ți spune nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după o perioadă mai îndelungată de ședere în străinătate: „Întâi a venit soțul pentru că nu ne mai descurcam cu banii deși muncea în România la un patron. Până
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a începe o afacere în România, dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar, pentru mine și soția mea”. (emigrant, 35 ani). „Am avut o firmă în România, am avut două mașini și am casă. Aici am un serviciu de 8 ore și o motocicletă, dar nu aș mai schimba cu viața pe care am dus-o în România. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până seara târziu să «periez» pe unii și pe alții pentru a obține diverse facilități. Nu aveam deloc timp pentru familie, copii. Aici am o viață normală și sunt mai liniștit deși nu câștig mult mai mult decât în România.”(emigrant, 35 ani). „Am avut un magazin în România, am vândut tot și am venit aici, în Spania. Cu amândoi copiii. Dacă erai de bună-credință, acolo nu puteai să faci bani. Toți așteptau câte ceva, dacă nu cei de la poliție, atunci primarul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat. Am avut niște relații la București și așa am rezolvat viza. Am primit viză pentru Germania
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că eu nu sunt rom, sunt român și nu am fost persecutat” (emigrant, 33); cumpărând „contracte de muncă” în Spania (afacere cam riscantă deoarece multe dintre acestea erau false): „Acum două săptămâni am fost sunat de către cineva de la organizația Crucea Roșie din Barcelona să particip la o acțiune în care erau implicați români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de români din Barcelona). Harta 1. Traseele migrației române în Spania În acestă perioadă au apărut adevărate rețele ale emigrației române formate în principal pe baza relațiilor de rudenie sau de prietenie. Rolul acestora era de a informa și sprijini emigranții români. În cazul rețelelor de emigrare în Spania, rudele, prietenii sau cunoscuții din Germania (în special pentru cei emigrați din Transilvania), Franța sau Italia (pentru cei din Moldova) constituiau primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
emigrare în Spania, rudele, prietenii sau cunoscuții din Germania (în special pentru cei emigrați din Transilvania), Franța sau Italia (pentru cei din Moldova) constituiau primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost Italia, unde aveam câțiva prieteni.” (emigrant, 22 ani) „Aveam în Germania un prieten bun plecat din sat. Am stat la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prieten bun plecat din sat. Am stat la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un autocar și am plecat mai departe.”(emigrant, 22 ani) Odată ajunși în Spania, emigranții români erau ajutați cu bani, oferte de locuri de muncă și cazare de către cei care veniseră cu mai mult timp înainte. Aceștia primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la el trei zile. Am mai prins puteri, m-am odihnit. M-a dus el cu mașina până în Franța, Era aproape granița. De acolo am luat un autocar și am plecat mai departe.”(emigrant, 22 ani) Odată ajunși în Spania, emigranții români erau ajutați cu bani, oferte de locuri de muncă și cazare de către cei care veniseră cu mai mult timp înainte. Aceștia primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau dreptul să închirieze locuințe (ceea ce pare a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de muncă și cazare de către cei care veniseră cu mai mult timp înainte. Aceștia primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau dreptul să închirieze locuințe (ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari probleme ale emigranților români în Spania). Emigrarea prin accesarea relațiilor și a rețelelor de rudenie oferea emigranților siguranță, sprijin moral, financiar și ușura integrarea în „noua lume”. Emigrarea „out of network” era extrem de riscantă. În gara din Barcelona era plin de români care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primiseră deja „tarhetas pour residencia y trabahos” (documentele legale), așadar aveau dreptul să închirieze locuințe (ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari probleme ale emigranților români în Spania). Emigrarea prin accesarea relațiilor și a rețelelor de rudenie oferea emigranților siguranță, sprijin moral, financiar și ușura integrarea în „noua lume”. Emigrarea „out of network” era extrem de riscantă. În gara din Barcelona era plin de români care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de transport și sprijin nu au putut face față masei mari a nou-veniților. Aceste rețele au devenit mult mai selective și mai puțin permeabile pentru noii emigranți. Cei care aveau documentele legale și dreptul de a închiria o locuință (așa-numiții pionieri ai migrației) (Sandu, 2000) au ajuns să locuiască la câteva luni după liberalizarea granițelor în apartamente aglomerate, cu trei sau patru familii, de regulă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Schengen cu pauză de două-trei zile în Germania 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16 sau Franța (12); după câțiva ani de ședere în Italia (17, 18, 19, 20, 21); după un an de ședere în Germania (22). Integrarea emigranților români pe piața „oficială” și „informală” a locurilor de muncă De-a lungul anilor au avut loc mai multe etape de legalizare a emigranților în Spania. În 1995, „Ley de Extranjeria” (Ley Organica 7/85) au intrat în legalitate 44
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în Italia (17, 18, 19, 20, 21); după un an de ședere în Germania (22). Integrarea emigranților români pe piața „oficială” și „informală” a locurilor de muncă De-a lungul anilor au avut loc mai multe etape de legalizare a emigranților în Spania. În 1995, „Ley de Extranjeria” (Ley Organica 7/85) au intrat în legalitate 44.000, în 1996 aproximativ 14.000 iar în 2000 peste 116.000 (Carella și Pace, 2001). Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, arată
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aproximativ 14.000 iar în 2000 peste 116.000 (Carella și Pace, 2001). Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, arată că în 2001 existau în Spania aproximativ 25.000 de români care aveau statut legal (2,2% din totalul emigranților din Spania). Tabelul 1. Numărul emigranților români în perioada 1996-2001 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numărul emigranților români 1.386 2.385 3.543 5.082 10.983 24.856 Sursa: Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
peste 116.000 (Carella și Pace, 2001). Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, arată că în 2001 existau în Spania aproximativ 25.000 de români care aveau statut legal (2,2% din totalul emigranților din Spania). Tabelul 1. Numărul emigranților români în perioada 1996-2001 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numărul emigranților români 1.386 2.385 3.543 5.082 10.983 24.856 Sursa: Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, 2001 Peixoto (2001) subliniază faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Interior, arată că în 2001 existau în Spania aproximativ 25.000 de români care aveau statut legal (2,2% din totalul emigranților din Spania). Tabelul 1. Numărul emigranților români în perioada 1996-2001 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Numărul emigranților români 1.386 2.385 3.543 5.082 10.983 24.856 Sursa: Anuario Estadistico de Extranjeria, Ministerio del Interior, 2001 Peixoto (2001) subliniază faptul că există diferențe importante între datele oficiale și realitatea de pe piața neagră în ceea ce privește numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2001) subliniază faptul că există diferențe importante între datele oficiale și realitatea de pe piața neagră în ceea ce privește numărul real al celor care muncesc. „Comunidades autónomas y las organizaciones sindicales y empresariales”9 face presiuni la nivel guvernamental pentru creșterea și legalizarea emigranților. Există o mare cerere de forță de muncă în special domeniul construcțiilor și agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care muncesc. „Comunidades autónomas y las organizaciones sindicales y empresariales”9 face presiuni la nivel guvernamental pentru creșterea și legalizarea emigranților. Există o mare cerere de forță de muncă în special domeniul construcțiilor și agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
agriculturii (unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca român accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unde lucrează marea majoritate a emigranților români): „Patronii au nevoie de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca român accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi aici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]