3,858 matches
-
devreme, în 1909-1910, era de 330; statisticile mai înregistrau 249 de studenti "mediciniști" în 1919-1920, 569 în 1920-1921, 380 în 1925-1926 etc.64. În 1835, programa de învătământ prevedea, în conformitate cu legea în vigoare la acea dată, ca studenții să parcurgă enciclopedia medicinei, istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al orașului. S-a făcut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Asupra religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pentru acea nefericită luna a începutului de an și cele două episoade fugitive din vara lui 1904! ... Până la urmă, se pare ca Victor Eminescu a obținut o licență în științe juridice la Universitatea din București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
doljene, Editua Aius, Craiova, 1999; articole semnate de Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ioan Gavrilă (Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
director al jurnalului "Lupta" (1884-1895); a publicat și câteva lucrări de istorie, precum Studii asupra atârnării și neatârnării politice a românilor (1872-1873) sau Cercetări asupra stărei țărânilor în vremurile trecute (1910). 6 Vezi Ion Mamina, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999, p. 354. Pentru detalii relative la activitatea lui Dimitrie C. Ollănescu în calitatea de Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ollănescu în calitatea de Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 136. 42 Ibid. 43 Lucian Predescu, Op. cît., p. 559. Vezi Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. De asemenea, Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică. 1866-1938, Editura Enciclopedica, București, 2000, pp. 350, 357, 360. 44 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 126. Cunoaștem și un licențiat în filosofie și litere la Bruxelles, Gh. Gr. Arghiropol (1853- 1917), cu studii juridice la Paris, care a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ibid., pp. CCXVI-CCXVIII. 4 Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
4331. 25 "Monitorul Oficial", nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 - 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și Ministerul Afacerilor Externe de la București cu privire la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 ianuarie 1904, nepaginat. 53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. - Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
s-au manifestat la nivel local. De la lucrări ce tind către exhaustivitate, la medalioane monografice, personalităților și instituțiilor locale li se dedică studii de istorie cultural-socială prin care se recuperează creații și activități din trecut 9. Remarcăm apoi dicționarele și enciclopediile care grupează personalități născute sau care au profesat în zonă, provincia revendicându-și orice nume din cultură și știință care a interacționat cu meleagurile nord-moldovenești10. Nici presa locală nu este ignorată, arhivele și bibliotecile păstrând periodice apărute încă din secolul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
periodice - Țara Fagilor, Revista Bucovineană, Septentrion, Codrul Cosminului, Bucovina literară etc. - în care predomină studii de anvergură cu caracter interdisciplinar. Un proiect de amploare pe care Centrul ar fi trebuit să îl pună în practică a constat în conceperea unei Enciclopedii a Bucovinei axată pe câteva teme majore: istorie, pământul, oamenii, economie, cultură, administrația și viața politică, Bucovina în lumina dreptului istoric și internațional, structura socială și etnică a Bucovinei, sate și orașe (monografii), personalități cultural științifice (monografii). Lipsa susținerii din partea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pământul, oamenii, economie, cultură, administrația și viața politică, Bucovina în lumina dreptului istoric și internațional, structura socială și etnică a Bucovinei, sate și orașe (monografii), personalități cultural științifice (monografii). Lipsa susținerii din partea filialei academice de la Iași a determinat ca domeniile enciclopediei să fie incluse, într-o primă fază, ca teme în periodicul Analele Bucovinei. Din 1996 s-a început publicarea lucrărilor de cultură și istorie a Bucovinei în colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, cu peste 30 de lucrări de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Lipsa susținerii din partea filialei academice de la Iași a determinat ca domeniile enciclopediei să fie incluse, într-o primă fază, ca teme în periodicul Analele Bucovinei. Din 1996 s-a început publicarea lucrărilor de cultură și istorie a Bucovinei în colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, cu peste 30 de lucrări de referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și geografie istorică, la istorie locală și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acestor autori în promovarea și progresul cultural al provinciei nu poate fi contestat, impactul creațiilor lor la nivelul culturii naționale este relevat de receptarea în critica literară a vremii sau în cea produsă recent. În acest sens, am utilizat diverse enciclopedii, dicționare de personalități și istorii ale literaturii române. La nivel local, înscrierea autorilor în pleiada personalităților zonei alunecă adesea spre tonalități elogioase. Critica de la centru se manifestă însă mult mai exigent, recunoscând importanța valorificării localului, dar demonstrând totodată limitele creațiilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitală. Apoi, intelectualilor care s-au manifestat pe plan local li s-au consacrat studii individuale în monografii sau periodice locale sau regionale cu impact adesea limitat la granițele provinciei. Recuperarea acestor personalități s-a realizat în mare măsură prin intermediul enciclopediilor sau dicționarelor ce listează alfabetic astfel de nume, fără o contextualizare adecvată, cu accent pe originarea în spațiul nord-moldovenesc. Desigur, astfel de lucrări sunt instrumente de lucru indispensabile pe baza cărora se pot concepe ulterior analize articulate pentru o mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din diferite perioade devine un criteriu de analiză în acest context 13. Din cei 121 de intelectuali, 50 figurează cel puțin în una din lucrările de referință utilizate ca instrumente de lucru, ceilalți 71 fiind înscriși doar în dicționare sau enciclopedii locale sau regionale. Enciclopedia Cugetarea. Material românesc: oameni și înfăptuiri, întocmită de Lucian Predescu în perioada 1936-1939 apare ca principală sursă, menționând 41 de producători culturali, 19 din județele nord-moldo-venești ale Vechiului Regat și 22 din cele bucovinene. Autorul reține
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un criteriu de analiză în acest context 13. Din cei 121 de intelectuali, 50 figurează cel puțin în una din lucrările de referință utilizate ca instrumente de lucru, ceilalți 71 fiind înscriși doar în dicționare sau enciclopedii locale sau regionale. Enciclopedia Cugetarea. Material românesc: oameni și înfăptuiri, întocmită de Lucian Predescu în perioada 1936-1939 apare ca principală sursă, menționând 41 de producători culturali, 19 din județele nord-moldo-venești ale Vechiului Regat și 22 din cele bucovinene. Autorul reține câteva dintre datele biografice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mondial". Ion Sângiorgiu apare ca "cel mai important germanist al nostru, precum și un important comparatist interbelic"30. DSR acordă atenție și publicațiilor folcloristice ale Elenei Niculiță Voronca, descriind în detaliu activitatea sa în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În fine, doi dintre poeții bucovineni se bucură de analize favorabile: Gavril Rotică este denumit "cântăreț al suferinței care alternează violența protestatară cu jeluirea elegiacă"31, iar Iulian Vesper este apreciat pentru opera
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava, Fond Prefectura județului Baia. D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc. D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Rădăuți. D.J.A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava. D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914). Dicționare, enciclopedii, bibliografii ***, Enciclopedia României, vol. 1-4, Imprimeria națională, București, 1938-1943. Bălan, Ioan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Bejenaru, Ionel, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Prefectura județului Baia. D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc. D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Rădăuți. D.J.A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava. D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914). Dicționare, enciclopedii, bibliografii ***, Enciclopedia României, vol. 1-4, Imprimeria națională, București, 1938-1943. Bălan, Ioan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Bejenaru, Ionel, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac, Mircea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]