2,833 matches
-
vedere, cu Biserica Neagră, scrierea lui A.E. Baconsky), o dezbatere de idei incitantă. Romanul din parabolă trăiește, ca și în cazul anterior, prin fervoarea speculației. Confesiune și dialog: acestea sunt formele specifice de existență ale literaturii lui Octavian Paler, eseist și prozator al cărui scris impecabil cadențat are mereu solemna gravitate impersonală a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
BARBU, Ion (pseudonim al lui Dan Barbilian; 19.III.1895, Câmpulung - 11.VIII.1961, București), poet, eseist și traducător. A făcut carieră și ca matematician, cu numele de stare civilă. Este fiul Smarandei (n. Șoiculescu) și al lui Constantin I. Barbilian, magistrat. Încă din adolescență, aproape tot ceea ce întreprinde B. se constituie fie ca o provocare intenționată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
rău să mă cert cu dumneata, fiindcă ții oarecum la câini.” Sarcasticul polemist s-a contaminat, așadar, de marea slăbiciune a omului pentru animale, pentru câini în primul rând. Plângând cu lacrimi amare la moartea fiecăruia dintre numeroșii săi patrupezi, eseistul necruțător va scrie pe un bilețel, cu puțin timp înainte de propria lui moarte, următoarele rânduri: „Dacă atunci când mă voi prezenta acolo nu-mi vor ieși înainte toți câinii mei, îți neg, Dumnezeule, existența”. Grav bolnav, B. moare în august 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1930) - ce marchează, într-un mod simbolic, și sfârșitul carierei sale poetice. Eseurile și articolele sale critice pot fi grupate, din punctul de vedere al (vehemenței) ideației, într-o primă perioadă relativ mai „cuminte”, între 1920 (anul când debutează ca eseist în „Umanitatea”, cu o recenzie la un volum de versuri al lui Nichifor Crainic), și 1921 (când matematicianul pleacă în Germania pentru doctorat) și o a doua, efectiv „incendiară”, între 1927 și 1930. Articolele publicate acum, în „Ideea europeană” (Poetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
25 de ani, Ștefan Dimitrescu), Al. Rosetti (serialul Diverse), D. Caracostea (Mai presus de generații), Emil Gulian. Lor li se adaugă alții, fără coloratură ideologică, între care G. C. Nicolescu, Al. Dima, Al. Ciorănescu, Al. Busuioceanu, Dan Smântânescu, Vasile Netea, eseistul Vladimir Dogaru, Rainer Biemel și Walter Biemel. În această categorie intră și câțiva tineri cărora li se publică primele ori printre primele texte: Alexandru Paleologu, Ștefan Cuciureanu, Ovidiu Drimba, Al. Bojin, Al. Husar, Alexandru Balaci, Eugen Todoran, Augustin Z.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
că un tot. Ceea ce nu este o sarcin? u?oar?: opera lui Nicolae Iorga este alc? tuit? din circa 1�200 de volume ? i 20�000 de articole; el a fost un ziarist ? i un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric ? i critic literar militant, orator, lingvist, memorialist ? i profesor universitar de prim rang, care �? i fascina auditoriul. Plus activit?? ile sale politice, conferin? ele, numeroasele c? l?torii ? i volume care le descriu. S? zugr? ve? ți imaginea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Saulea conf univ. dr., membru UCIN Emanuel Vasiliu filolog, regizor de film, drd. în artele spectacolului Eva Sârbu critic de film, redactor Cinema Florica Ichim critic de teatru și film Francesco Gerardi critic de film George Banu critic de teatru, eseist, prof. univ. dr., membru de onoare al Academiei Române George Genoiu dramaturg, redactor șef Ateneu Gheorghe Ceaușu prof. univ. dr. Grid Modorcea scriitor, filmolog Horia Bădescu poet, romancier, diplomat Horia Pătrașcu filmolog, scriitor, redactor Flacăra Ileana Lucaciu critic teatral, redactor Săptămâna
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatrolog, prof. univ. dr., rectorul Universității de Arte Târgu-Mureș Sorin Leoveanu actor de teatru și film, prof. univ. dr. Șerban Marinescu regizor și scenarist de film Șerban-Marius Fleancu student Regie de Teatru Ștefan Oprea critic de teatru și film, dramaturg, eseist, prof. univ. dr. Tedy Necula scenarist și regizor de film Traian Șelmaru critic teatral, redactor Informația Bucureștiului Valentin Silvestru critic teatral, redactor România Literară, președinte al biroului secției de critică din ATM Valerian Sava critic de film, autorul unor volume
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din orice societate îi sunt necesare acelei societ]ți din punct de vedere funcțional. Prin urmare, argumentul concluzioneaz] c] aceste credințe sunt adev]rate pentru acea societate, dar pot s] nu fie adev]rate într-o altă. Michel de Montaigne, eseistul secolului al XVI-lea, susține acest argument („Despre obicei și dificultatea modific]rii unei legi acceptate”, în Montaigne, 1595), dar el a fost îmbr]țișat mai ales de c]tre antropologii secolului XX, care subliniaz] importantă studierii societ]ților că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
, Eugen (18.III.1942, Târgu Jiu), poet, prozator și eseist. Este fiul Alexandrei (n. Dorcescu) și al lui Eugenie Berca, învățători. A absolvit liceul la Craiova, în 1961, și Facultatea de Filologie din Timișoara (1961-1966). Și-a luat doctoratul în filologie în 1975, cu teza Metafora poetică. Debutează în „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
românești la Înălțimea tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere, de proiecte privind realitatea imediată. Dar la o analiză mai circumspectă ne dăm seama (și aceasta se poate documenta prin apariții preși postdecembriste) că „recuperarea” eseiștilor a Început În anii ’80 și a fost desăvârșită În anii ’90, În schimb gustiștii au intrat aproximativ două decenii Într-un con de umbră din care au Început să iasă abia În ultimii cinci-zece ani. Dar acest reviriment al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, Paul (10.X.1954, București), eseist și publicist. Este fiul Mariei (n. Dumitrescu) și al scriitorului Valentin Silvestru. Urmează la București Liceul „Mihail Sadoveanu” și Facultatea de Teatrologie-Filmologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
și Cinematografică „I.L. Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală, în calitate de cronicar, eseist, comentator și editorialist, autor de scenarii pentru radio și televiziune. Debutul s-a produs în 1974, cu un reportaj cultural, în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de artă teatrală și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
PINTEA, Ioan (26.X.1961, Runcu Salvei, j. Bistrița-Năsăud), poet și eseist. Este fiul Floarei (n. Dâncu) și al lui Anchidim Pintea, țărani. Urmează liceul la Beclean (1975-1980) și Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția teologie pastorală, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990-1994). Profesează, succesiv, ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Bistrița (1984-1990), director
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
MAIORESCU, Toma George (8.XII.1928, Reșița), poet, prozator, eseist și publicist. Este fiul Boriskăi (n. Marosy) și al lui Ștefan Mayer, funcționar de bancă. Urmează școala primară la Reșița, gimnaziul și liceul la Caransebeș și Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere și Filosofie la Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
LUPAN, Radu (23.III.1920, Galați), traducător, eseist și poet. L., care a primit la naștere prenumele Raymond, este fiul Esterei (n. Vigder) și al lui Josef Lupan, funcționar. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, lucrează ca redactor la „Contemporanul”, lector la Catedra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, șef de secție la Uniunea Scriitorilor (1959-1983). A predat la Universitatea din Hull (Marea Britanie). După 1960 a fost unul dintre cei mai activi traducători din limba engleză. Numărându-se printre puținii eseiști cărora li se publicau articole despre literatura occidentală contemporană, a contribuit la popularizarea unor autori printr-o serie de prefețe și prin două prezentări monografice, lipsite însă de rigoare și de originalitate: George Bernard Shaw (1958) și Hemingway, scriitorul (1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
VRÂNCEANU, Dragoș (14.II.1907, Băbeni, j. Vâlcea - 4.V.1977, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Marioarei Vrânceanu (n. Irimescu) și al lui Atanasie Necula Vrânceanu, învățători. Urmează școala primară la Băbeni și Costești (1914-1918) și începe gimnaziul la Râmnicu Vâlcea (1919). Din perioada liceului, absolvit în 1927 la Bălți, unde tatăl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
, Dumitru D. (9.VI.1915, București - 7.III.1983, București), eseist, traducător și editor. Este fiul Alicei (n. Paleologu) și al lui D. Panaitescu-Perpessicius. Urmează la București Liceul „Dimitrie Cantemir” și Facultatea de Litere și Filosofie, secția filologie modernă, absolvită în 1938. Face carieră universitară la Institutul Pedagogic și la Catedra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
, Alexandru (8. IV. 1898, Cernavodă - 16. X. 1962, București), eseist, poet și traducător. Este fiul Eufimiei (n. Cernătescu) și al lui Floru Claudian, inginer topograf, ajuns general în 1912. Din cauza peregrinărilor familiei, C. învață la Craiova, Caracal și Buzău, luându-și bacalaureatul la Liceul „Sf. Sava” din București, în 1918
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
POPA, Nicolae (13.II.1959, Buda, j. Ungheni), poet, prozator și eseist. A urmat Școala Poligrafică din Chișinău și, tot aici, cursurile Universității de Stat (1978-1983), absolvind ulterior Institutul de Literatură din Moscova (1989). A fost redactor la „Literatura și arta” și „Sfatul țării”. Din 1994 este, succesiv, redactor, redactor-șef adjunct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
1882, Vlaho-Clisura, Macedonia - 30.V.1949, București), eseist, critic literar, prozator, poet și folclorist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde i-a avut profesori pe Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, care i-au apreciat activitatea de eseist și publicist. Primul volum, De la noi (proză în dialect aromân), i-a apărut în anul 1903. A redactat revista „Grai bun” (1906-1907, 1909). Din 1909 a fost interpret la Legația Română din Londra; până în 1914, a studiat în paralel literele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
, A.[natol] E.[milian] (16.VI.1925, Cofa-Hotin - 4.III.1977, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconschi, preot, amândoi descendenți ai unor vechi familii de răzeși moldoveni din ținuturile Lăpușnei și ale Orheiului (patronimul Marian al familiei mamei este atestat încă din 1633). Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
PÂRVAN, Vasile (28.IX.1882, Perchiu, j. Bacău - 26.VI.1927, București), eseist. Este fiul Aristiței (n. Chiriac) și al lui Andrei Pârvan, învățător. Începe cursul primar în târgul Berești, județul Covurlui, unde tatăl său se transferase în 1887, și îl continuă la Bârlad. Un timp va fi ucenic la o cizmărie, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]