11,327 matches
-
cămin; / Dintr-un colț pe-o sofă roșă eu în fața lui privesc,/ Pân-ce mintea îmi adoarme,pân-ce genele-mi clipesc?/ Lumânarea-i stinsă-n casă ... somnu-i cald, molatic, lin.”( Noptea). Eminescu ajunge mai aproape de sine, atunci cănd se evocă precum:”Dar nu vine ... Singuratic/ În zadar suspin și sufătr/ Lângă lacul cel albastru/ Încărcat cu flori de nufăr. “(Lacul ).Poezia eminesciană este, înainte de toate, un climat al Spiritului și apoi un climat al Cuvântului, al Inteligenței și Visării, prin
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc pline de pioșenie pe străbunii lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
mai caută în acumularea anilor semnele experienței, ci sunt animați de curiozitatea față de postura vitală în care trebuie să te fixezi în asemenea momente ale existenței - toate aceste întâmplări desenează peisajul spiritual de care ne apropie Eugen Dorcescu. Fiindcă Bătrânul evocă inevitabilul destinului uman, iar persoana sa trezește teamă, de vreme ce își însușește cu împăcare, cu melacolie ceea ce a decis Providența. Totul se dovedește o rătăcire în așteptarea plecării, plecare ce este, în ea însăși, o replică la golul ce-l invadează
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
a slujbei prohodirii preoților - care adăpostește o atât de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului între care la loc de frunte a fost P.S. Părinte Episcop Petroniu care a evocat personalitatea părintelui ca fiind unul care a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în diferitele momente ale vieții care i-a fost presărată cu multe ispite, piedici și suferințe, mărturisind că toate întâlnirile pe care le-a avut
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
dascălilor mai tineri, și nu numai, un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... La urmă a vorbit P.C. Pr. Emilian Susan care, în calitatea sa de împreună slujitor la același altar, a evocat personalitatea părintelui enumerând diferite momente biografice ale sale - care s-a născut în Localitatea Roit, Județul Bihor, a urmat cursurile Liceului „Emanoil Gojdu” și pe cele superioare la Academia Teologică din Oradea, pe cele doctorale și pedagogice la București unde
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
la stilul modern, avangardist, cu limbaj destructurat, nongramatical voit, cu comparatii, personificări și metafore moderne, cu sincopări și eludări verbale. („apa curgea ca un vis de iarbă, / curgea pe noaptea somnului / răcoarea albastră /” Atmosfera rurală, tradițională, leagăn al copilăriei, este evocată cu emoție firească și cu nostalgie. „Începuturile” copilăriei se descriu cu sfială și respect. Imaginea părintelui, creator de bunuri materiale, dar și de ... urmași, în luptă cu vrășmășiile naturii. („Rod”) seamănă foarte bine cu un poem al lui N. Crevedia
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
leagă snopii, / Ce s-a ales din casa asta, / Vecine Neculai al popii?”/ Universul rustic a rămas pentru poet un „paradis pierdut”după cum John Miloton, poet englez din secolul al XVII-lea își numise ilustra sa epopee. Acest univers este evocat cu aceeași undă de nostalgie și în poemul „Întoarcere”: „ și, curge ziua goală printre lunci, / averea mea-i aici: copilăria, / în casa bătrânească, la bunici, / ce peste ei trecut-a veșnicia”/ Vechiul și cunoscutul aforism despre scurgerea ireversibilă a timpului
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Un alt fragment conține evocarea expoziției artistului-plastic Vespasian Lungu, profesorul ei de pictură de la Școala Populară de Arte, sau prilejul întâlnirilor și reîntâlnirilor cu alți oameni aleși cu prilejul expozițiilor sale sau cele ale unei lansări de carte. Artista însă, evocă admirabil clipele memorabile de la expoziția profesorului ei din anul 1993, numită ,, Șoapta acuarelei ,, dedicată poetului nepereche Mihai Eminescu, precum și multor alți scriitori români - oameni de mare spirit ai neamului nostru românesc - expoziție onorată de prezența multor personalități române printre care
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
clepsidra în mână / Clipa se pietrifică în fulger / Peste priviri pătrunzătoare / Urmate de revărsări albastre / Ale fluviilor cu lichidul diluat / În lumină în amestec de nălucire poetică.” (Victor Ghe. Stan - „În sunetul nisipului”) În poezia lui THEODOR RĂPAN, foșnetul cuvintelor evocă vastele ipostaze ale simțirilor omenești, cuprinzând cu închipuirea armonia lumii: „Cuvintele îmi sunt oștiri vernale, / Zidirile luminii mă așteaptă, / Topiri vuinde brațele îndreaptă: / Refac doiniri de jad, monumentale!” (Theodor Răpan - „Sonetul VII”) Trecerea timpului este semnul din care poeta TITINA
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
tablouri rupte din imensitatea acestui spațiu, care a și dat numele concursului. Invitați să se gândească pentru o clipă chiar și la scriitorul Fănuș Neagu, a cărui zi de naștere o vom celebra curând, la Bărăganul iubit de el și evocat în toată opera sa, iar dacă vor închide ochii și-și vor imagina toate aceste peisaje, elevilor le va fi destul de ușor să mânuiască pensulele, să se joace cu nuanțele culorilor și să descopere că mâinile le vor deveni încrezătoare
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI, EDIŢIA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366057_a_367386]
-
de la toate bucuriile - câte mai pot fi - ale vieții. Cred că după 15 iunie mă voi duce la noi, să mai leg două cărămizi și trei scânduri la casă. E jale cu lipsa de forță și, firește, de gologani. Te evoc adesea cu prietenii, ce pot face altceva în starea de perpetuă alarmă în care mă aflu? Am proiecte încă - semn că n-am îmbătrânit! - dar energia e pe măsura vârstei și, iată, chiar și scrisul îmi este zăpăcit, grăbit și
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
ediții în țară și peste șapte în străinătate. N. Steinhardt a fost scriitor, publicist, condamnat politic și monah ortodox, atras în egală măsură de literatură și muzică, cât și de teologie și drept. Personalitate sa efervescentă cu preocupări polivalente este evocată de mai toți cunoscuții săi, reprezentanți ai lumii literare și religioase, oameni, colegi de închisoare de la Jilava, parohi de la Rohia etc. Născut în comuna Pantelimon în vara anului 1912 dintr-o familie evreiască, Nicu Steinhardt a primit o educație aleasă
N.STEINHARDT-EVREUL CARE A ÎMBRĂCAT HAINA LUI HRISTOS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365065_a_366394]
-
României. Evenimentul de evocare a viziunilor trecutului, decurgând în prezentele participări în viața României contemporane a Familiei Regale a României, a reflectat drumul restaurării, libertății și demnității. Aceasta nu este prima sau singura dată când moldovenii contemplați de crestele Ceahlăului evocă și omagiază Casa Regală a României. Prestigioasa instituție de învățământ, de la Piatra Neamț se află într-o inerțială astfel de activitate, repetată, în primul rând la Cercul de istorie „Calistrații”, coordonat de către profesoara de istorie Daniela Mătăsaru. Încât nu poate fi
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
mai viu, nimic nu poate rămâne în amintirea colegiului, ca această vizită la Palatul Elisabeta! Arhiva documentară a școlii va păstra mărturii ale evenimentului: cărți, vederi, invitația din partea Majestății Sale Regelui Mihai, numărul special al revistei „Calistrații”, în care se evocă vizita la Palat... Nu mai puțin temeinic, mai puțin fixat în amintire, și mai puțin entuziast este evenimentul sărbătoririi zilei de naștere a Majestății Sale Reginei. El a avut o expresie estetică, o construcție cu precădere aniversară, dar și de
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
maestria pictorului aduce în fața noastră, vastitatea în care se bucură femeia - trup frumos și divin! Este starea ce ne cuprinde pe toți privitorii, ca o desfătare în valuri înspumate, o fericire nemărginita a libertății sugerată și manifestată prin vastitatea mării, evocând libertatea absolută, cât și pe aceea a unei vacanțe fără de sfârșit!" - Andreea Catuneanu "Bujori și ananas" (maestrul penelului - domnul Ion Panduru) Bujorul În dimineața în care doamna se trezi, Din al care-i somn încerca a se limpezi, Vazandu-si
EXPOZITIE DE PICTURA, SEMNATA SUGESTIV SI CUPRINZATOR, ION PANDURU!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365258_a_366587]
-
potriveală”, într-un mod primitiv, deloc sofisticat. La Ștefania Oproescu personajul delirant e sub asediul perceptiv al drogurilor, iar povestirea „ Linia din care picură întuneric” are în final un enunț sibilinic referitor la „anul păstrăvului”. La Anca Goja, povestirea Păstrăvul evocă așa, ca într-o doară tot un coșmar, o halucinație care mușcă din conștiința confuză a unui pescar, pescarul care se visează devorat de păstrăvi canibali. Și lectura comparată poate continua într-o veselie tot așa, avem, tot ca o
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
la București. Desprea aceasta din urmă există informații că era cartea preferată a lui Nicolae Ceaușescu, pe care o studia zilnic, căci voia să se compare cu ei. Ca depozitar al unor bogate evenimente trăite, plin de amintiri interesante, care evocă marile personalități de la începutul veacului trecut, introspectând infinitățile sufletului omenesc, ca memorialist și eseist multivalent, profesorul și dascălul Sterie Diamandi se manfestă în scrierile ulterioare la aceeași înălțime, căci nu s-a oprit din creație și a venit cu noi
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
profesoară de literatură, s-a afirmat și s-a impus cu poezie, critică literară și traduceri (îndeosebi din italiană și din franceză). Cultiva un lirism dens, în a cărui substanță ideea și simțământul ajung la un subtil echilibru, explorând și evocând dramă condiției umane, generată, mai cu seamă, de curgerea neiertătoare a vremii. Sensibil, concis, compasiv și discret, elaborat cu sinceritate și măiestrie, versul Mariei Cinta Montagut are, în conștiința receptoare , ecou și durata. Opera (selectiv): Cuerpo desunido (Barcelona, 1979), Como
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
înmormântează tatăl, el îl cunună. În mod concret, Biserica nu luptă împotriva fenomenelor criminale din societate. De ce nu luptă împotriva lor? Pentru că le agreează. Cum? Iată, sponsorii pentru diverse lucrări nu vor fi niciodată apostrofați pentru manifestări de tipul celor evocate de noi. O singură mănăstire am întâlnit care nu ia bani de la sponsorii necununați, care nu-și plătesc angajații, care fac comerț cu tutun și alcool. Am rămas uimit că o mănăstire are criterii creștinești prin care își alege sponsorii
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
interviu în cotidianul „Secera și Ciocanul” din Pitești (1965). Era perioada când am cunoscut-o pe viitoarea mea soție, poeta Titina Nica Țene, și când Poezia îmi ținea de foame. În poeziile mele de început cântam copilăria ca timp mitic, evocat fără recursuri proustiene. Ereau tulburătoare retrăiri, neminate de alegorii leopordine sau melancolii eminesciene, a vremii primelor iubiri. Mai târziu poemele publicate în zeci de antologii, în volumele: „Ochi deschis (1974), „Fuga statuilor” (1979) sau „Cerul meu de hârtie / My paper
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
Vasile Alexandrescu Urechia se dovedește a fi un bun povestitor care surprinde personajele în momentele lor dinamice, în ipostaze neașteptate, și le caracterizează în chip magistral. Unele relatări sunt amuzante, altele sunt hazoase de-a binelea. Emoția cu care îl evocă pe cuconul Mihalache Kogălniceanu nu este transmisă spontan și cititorului, ceea ce dă o notă de autenticitate scrierii: „Am avut de la 1849-50 multe alte izbânde, dar nici una n-a zguduit ca aceasta sufletul meu. Și iată cum lui M. Kogălniceanu am
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
mai voioasă va fi, gândesc, bine primită de cetitorii Vieței” (Blagopolușnie). De menționat că, revista „Vieața” apărea sub direcțiunea Dlor A.Vlahuță și V.A.Urechia, după cum reiese din pagina de titlu, într-un număr din 28 noiembrie 1893). Sunt evocate în aceste scrieri personalități marcante ale culturii noastre: B.P.Hașdeu, C.Negruzzi, Vasile Alecsandri, D. Ralet ș.a. De asemenea, poetul Vasile Alexandrescu Urechia nu se dezminte în aceste povestiri, prin imagini-pastel, limbaj metaforic, unele figuri de stil. Autorul este și
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte autohtone, regionale, arhaice sau multitudinea de sensuri ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
recent și bine venit Dicționar de Arhaisme și Rgionalisme (de Gh. Bulgar, Gh. Constantinescu-Dobridor) - arhaisme și regionalisme, fac parte dintr-un mare fond de rezervă, util limbii noastre literare, pentru că scriitorii recurg uneori la cuvinte vechi și regionale, pentru a evocă oameni și realități din alte medii (din trecut ori din locuri limitate regional). Tudor Vianu subliniind inportanța acestor cuvinte pentru limba spunea că, prin astfel de cuvinte vechi și regionale, creația literară localizează și datează realități, oameni, idei exprimate nuanțat
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
unde acestea au fost atestate. Ele prezintă azi accepții considerate de majoritatea vorbitorilor învechite, care au corespuns vieții patriarhale a satului, susținut de economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau arhaice, fondul de rezervă cum inspirat este denumit de lingviștii români 6,ni se pare cu atat mai potrivit cu câtîn acesta se reflectă viața istorică a poporului
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]