3,103 matches
-
face o humă cleioasă și nu se mai distinge ochiul de inimă, limba de ureche, venele de mațe și pămîntul și-i Însușește bucată cu bucată. Pietrele mute le sorb tulburatele limfe, În filtrele ierburilor se separă substanțele lor de extaz și durere. Și iată-i dimineața umezind frunzele și suind apoi În particule fine de aer, pătrunzînd fără formă, fără gust, fără miros, În nările calde ale vietăților mici care se iubesc prin cimitire. CÎnd rostești numele unui mort, imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sub mîna mea, nu mai știu să-i desenez ridurile de expresie, nu mai știu unde să-i pun acel punct care o făcea pe vremuri atît de interesantă. „și deodată apare agentul de circulație / pedantul scrobitul impecabilul lapsus al extazului / și cînd te gîndești că ridicolul a fost la Început un ritual...“ Cine mai repetă aceste vorbe, cine le mai leagă de stările lui, singură eu, cea care le-am gîndit Într-o noapte de febră părîndu-mi-se geniale. Ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să-și scoată capetele de sub rădăcinile jilave, acolo În luminișul răcoros, unde hoitul cîinelui se umflă În voie de mai bine de o săptămînă, scăldat În miasmele dulci ale zemurilor lui eliberate. Blana se desface, pielea pleznește ușor susurînd În extazul muștelor necrofile care-și continuă ospețele lor, nunțile lor, nașterile și botezurile lor, precum În cer așa și pre pămînt. O petrecere adevărată! Și peste toate cele văzute și cele nevăzute ale acestui colț de lume, tronează impasibilă și suverană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
prezența simultană a acestor obsesii. Uneori obsesia se transformă în idei fixe, iar conștiința își pierde capacitatea de a discerne realul se ireal; atunci apar cazurile de halucinații și de delir, în timp ce la nivelul cel mai înalt apare starea de extaz. În stările extatice zonele cerebrale excitate sunt supuse unor reacții violente, iar activitatea restului creierului este suprimată: Extaticul este în mod complet insensibil excitațiilor exterioare. El nu mai are nici o percepție, nici o reunire a percepțiilor în noțiuni și a noțiunilor
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
nete și clare. Conștiința este inundată ca de o lumină orbitoare de amiază. Atunci se petrece contrariul exact a ceea ce observăm la un mistic ordinar. Emoții excesiv de puternice în care cea mai ardentă voluptate se amestecă durerii sunt legate de extaz. Aceste emoții acompaniază fiecare actvitate violentă și incomensurabilă a celulelor nervoase, fiecare dezagregare excesivă, asemănătoare unei explozii, a materiei nutritive nervoase. Nordau diferențiază misticii autentici, ce au un suport spiritual real, de falșii mistici ce epatează cu niște noțiuni de
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cu niște noțiuni de proveniență îndoielnică sau a căror viziuni sunt plăsmuiri sau halucinații paranoice. Astfel, extaticii veritabili precum Sfânta Tereza de Ávila, Mahomed sau Ignațiu din Loyola ar fi demni de încredere atunci când afirmă că stările ce le însoțesc extazul nu se compară cu absolut nimic din trăirile terestre și sunt aproape indescriptibile. Această observație denotă faptul că ei conștientizează în acelașii timp durerea enormă ce acompaniază dezagregarea celulelor cerebrale supraexcitate. În decursul istorie artei reflecții ale spiritualității apar imortalizate
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
experiențele mistico-religioase ale sfinților prin prisma fenomenelor psihologice care sunt mai apropiate de orgasmul erotic decât de fenomenele spirituale. Poziția corpului Sfintei Tereza și expresia chipului său i-au condus pe anumiți critici să le explice ca pe semnele unui extaz erotic. Oricat de seducătoare ar fi o asemenea ipoteză, ea pare a fi eronată și pusă sub rezervă de către specialiștii în arta barocului ce explică faptul că realizatorul operei, Gian Lorenzo Bernini, ar fi urmat exercițiile spirituale ale Sfântului Ignațiu
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
operei, Gian Lorenzo Bernini, ar fi urmat exercițiile spirituale ale Sfântului Ignațiu de Loyola. Nordau precizează că apariția unor astfel de situații contradictorii sunt posibile datorită faptului că singura senzație organică normală cunoscută de toți care seamănă cu senzația de extaz, este senzația de voluptate, ce explică faptul că extaticii leagă prin asociația de idei anumite reprezentări erotice de percepțiile lor extatice; ei interpretează extazul ca pe un act de amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
posibile datorită faptului că singura senzație organică normală cunoscută de toți care seamănă cu senzația de extaz, este senzația de voluptate, ce explică faptul că extaticii leagă prin asociația de idei anumite reprezentări erotice de percepțiile lor extatice; ei interpretează extazul ca pe un act de amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și pură cu Dumnezeu și Sfânta Fecioară. Interpretările incorecte cu privire la extazul mistic reflectat în unele lucrări de artă precum cea a lui Bernini, poate fi
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
leagă prin asociația de idei anumite reprezentări erotice de percepțiile lor extatice; ei interpretează extazul ca pe un act de amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și pură cu Dumnezeu și Sfânta Fecioară. Interpretările incorecte cu privire la extazul mistic reflectat în unele lucrări de artă precum cea a lui Bernini, poate fi considerate ca un act de degenerare interpretativă. Pe de altă parte atitudinea unor pretinși mistici sau a unor falși artiști ce prin creațiile lor infestează arealul
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
numai tablouri vizuale, ci și o autentică reverie...”<footnote Henri Delacroix, Psihologia artei, Editura Meridiane, București, 1983, p. 298 footnote>. Delacroix susține chiar ideia că se poate ajunge, prin audierea unei melodii, la atingerea unor forme de reverii sau de extaz<footnote Idem., p. 309 footnote>. Lucrarea artistică este în masură să influențeze contemplatorul șocându-l vizual și în urma acestui șoc să tulbure și să genereze diverse complexe de trăiri. Să incite la meditație îndelungată și să oblige la dialog.<footnote
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 83 footnote>, pe când beția apolinică suprasolicită simțul vederii în așa măsură încât acesta dobândește precizia viziunii<footnote Ibidem footnote>. Într-un mod concis și elocvent Nietzsche face în câteva rânduri o apologie a extazului creator fără de care, în aserțiunea sa arta nu poate exista: Ca să existe art, ca să existe o îndeltnicire și o contemplare estetică oarecare, e indispensabilă o condiție preliminară fiziologică: beția. Trebuie ca mai întâi beția să fi mărit surescitabilitatea întregii mașinării
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
mai ales dimineața; cu toate astea, nu părea bucuros; dar poate un canar să fie bucuros? Bucuria este o emoție intensă și profundă, un sentiment Îmbătător de plenitudine, resimțit de Întreaga conștiință; Îl putem compara cu beția, cu transa, cu extazul. Odată, scosese pasărea din colivie. Terorizat, canarul se găinățase pe canapea, pe urmă se izbise de gratiile coliviei căutând să intre Înapoi. O lună mai târziu, Djerzinski făcu o nouă Încercare. De data asta, sărmana vietate căzuse pe fereastră; amortizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cosmică. „Se autoperfecționau”, ca să reluăm expresia cel mai des folosită. Lui Bruno Începea să-i fie somn; nu mai cerea nimic, nu mai căuta nimic, nu mai era niciunde; Încet și progresiv, spiritul lui se Înălța spre regatul neființei, spre extazul pur al non-prezenței În lume. Pentru prima dată de la vârsta de treisprezece ani, Bruno se simți aproape fericit. Poți să-mi spui unde sunt principalele centre de vânzare a dulciurilor? Reveni la cort și dormi trei ore. La trezire era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
totală. Părul lung al femeii Îi atinse pântecul, apoi limba ei Îi găsi glandul. Tot trupul i se Înfioră de fericire. Ea strânse buzele și Încet, foarte Încet, i-l luă În gură. El Închise ochii, străbătut de fiori de extaz. Vuietul submarin era extrem de liniștitor. Când buzele ei Îi atinseră rădăcina sexului, Începu să-i simtă mișcările gâtlejului. Valurile de plăcere se amplificară În trupul lui, se simțea legănat de vârtejurile submarine, apoi brusc i se făcu foarte cald. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
v-ați dat seama? m-a Întrebat ea. — Secretele meseriei. Să zicem că v-aș oferi un preț bun pentru a avea acces la secretele-astea. Ce era să răspund? Că prețul potrivit presupunea o străveche activitate umană generatoare de extaz și, uneori, de pensie alimentară? Sunt prea domn pentru a spune adevărul verde În față și, ca să fiu sincer, În ultimele luni activitatea mea nu fusese prea profitabilă. Așa că am răspuns la obiect: — În primul rând, clonele au ușoare probleme
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
jumătate adormită. Era Madlen. Scăldată de plăcere, fața albă și lată a băiatului strălucea. - Ești, tu, băiat bun, Ovidiule. Să știi că nu vă țin mult. Madlen începu să spargă în măsele nuci. Nu încetă nici cu Titi în culmea extazului. Senzația de a doua zi, la curs, era de vomă. Ca o lamelă de microscop rău potrivită ca distanță, ceea ce simțeam pentru colega mea se depărta în pîclă. Obosisem să mai adun din cioburi puritatea. N-am putut suporta privirea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
rămână virgine. Că tot veni vorba: Rainer, tu chiar n‑ai fost niciodată cu o fată? Măcar în chestiuni atât de intime nu‑i mai spun „domnule profesor“, ca de obicei. Rainer declară prompt că voluptatea e un fel de extaz (????). Vedeți voi, conștiința nu mai este în toiul acestui extaz decât o conștiință a trupului și, prin urmare, conștiință reflexivă a corporalității. Ca și în cazul durerii fizice, și în plăcere există un soi de reflex care te determină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ai fost niciodată cu o fată? Măcar în chestiuni atât de intime nu‑i mai spun „domnule profesor“, ca de obicei. Rainer declară prompt că voluptatea e un fel de extaz (????). Vedeți voi, conștiința nu mai este în toiul acestui extaz decât o conștiință a trupului și, prin urmare, conștiință reflexivă a corporalității. Ca și în cazul durerii fizice, și în plăcere există un soi de reflex care te determină să te concentrezi intens asupra plăcerii. (Ceee? Nu înțeleg o iotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
asemenea cadru și nu se manifestă nici de data aceasta. El e îndrăgostit de mult de Anna, dar asta nu‑l ajută cu nimic. Însă promisiunea e promisiune, așa că Anna se lasă totuși peste băiatul care zbiară și plânge de extaz fără să se poată potoli, căci nu‑i vine să creadă că în sfârșit a sosit clipa, că ziua mult dorită a venit, ura, ura, despre chestia asta o să povestească el apoi cu lux de amănunte și altora de vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fie o imagine care nu i‑a mai dat nimănui prin cap până acum, altfel s‑ar putea spune pur și simplu că luna stă pe cer ca o tipsie de argint sau ceva de genul ăsta. Sophie spune că extazul amoros nu este altceva decât ambiție satisfăcută (Musil). Rainer spune că nu are ambiții decât în artă, acolo are mari ambiții, dar în viață și‑a încheiat toate socotelile, și‑a ratat viața fiindcă se află în afara societății și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aprobe motivele. După care or să îmbătrânească împreună, iar mai târziu or să râdă adesea când or să‑și amintească de planul ăsta idiot. Și mai târziu or să râdă cu nepoții. Sophie spune că vrea să atingă în sfârșit extazul. Din păcate, cei mai mulți nu reușesc să iasă din sine. Rainer spune: nu din sine, fiindcă omul are nevoie de un partener, de un tu. Partenerul este el, tu‑ul este Sophie. El spune nu, iar fără acest partener ești singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să evadeze departe de aceste locuri, fără să-și mai afle nicăieri locul. Poate studentul bubos, mâine un călugăr isteric, chemând cruciada Morții și Apocalipsului. Copiii aceleiași generații mutilate între zidurile umede și groase ale conjuncturii. N-am câștigat încă extazul, împăcarea de-a savura roadele pământului, fericit sub domnia lui Bacchus. Prea mulți dintre frații noștri, împrăștiați în necuprinsul lumii, conviețuiesc cu fiarele, sălbăticiți, subjugați, viețuind fără speranță, în bezna premergătoare furtunii. Recunosc oribile chipuri de unchi și veri și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o traversează sau se pregătește să o traverseze poetul și care, la ora bilanțului, când stau deznădăjduit pe un nimb de poem nescris, îl fac să-și mărturisească aplecarea spre visare și fascinația viețuirii în preajma pericolului: stau singur într-un extaz continuu la lizier / dintre gâtul porumbelului și gheara uliului / închipuindu-mă cavalerul abia întors din cruciade. Volumul aduce, prin urmare, în primul rând, o amplă imagine a pregătirii omului pentru instalarea irevocabilă a finalului, care-l determină să declare: Urăsc
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
închisoarea teribilă în care mă aflu. Sentimentul alienării, de asemenea, își face simțită prezența - dar, la fel, fără să producă tulburi majore -, în groapa comună a destinului, în care omul real a aflat deriziunea, trăind suișuri și coborâșuri, aflat între extazul în care cad privind florile și pierderea eului, când ajunge străin de cămașă / străin de patul și pereții camerei. O formă de salvare ar putea fi despărțirea de suflet, în fond tot un fel de alienare, dacă nu cel mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]