3,497 matches
-
-l vede și nu-l aude, mutînd ba un lucru, ba altul, scuturînd, așternînd. Zice doar, ca pentru mine: „Dacă o mai ține tot așa cu băutura, are s-ajungă, sigur, ca «șcrob»”. „șcrob” e agentul sanitar al satului, care are faima de a nu fi niciodată treaz. E unul cu mers șontîcăit, cade uneori pe drum, dar (ca și R.) cu „mînă ușoară”: abia reușind să-și țină ochii deschiși, face injecții în venă, fără să greșească. Eu tac, R. așijderea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e, poate, distanța, sau sînt anumite „vorbe” purtate de „crainicii” săi privilegiați. Vrei o judecată de ansamblu? L-am considerat mereu omul unui moment. A strălucit cît a fost la Bacău, pe bolta locală. În București, e supraviețuitorul onorabil al faimei anterioare. Acolo a pierdut prim-planurile; nu mai e dirijor, ci executant. Acolo poetul n-a mai adăugat mult în substanță, ci numai în meșteșug. Incontestabil, e un rafinat și un virtuoz. Important e că rezistă și în mediul actual
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
peste următoarea frază provocatoare: „Cine n-a auzit măcar, la noi, de Sir Lubbock, și cîți nu i-au citit cărțile lui asupra furnicilor și asupra plăcerilor vieții?”, care mă face să mă gîndesc o dată mai mult la inanitatea oricărei faime. De auzit, am auzit, prin intermediar (Mircea Eliade), dar recunosc că, deși are (aflu acum) „peste patruzeci”, „unele de cîte două volume de peste 500 pagini fiecare”, n-am citit încă nici una din cărțile sale. Ca să nu-mi plîng de milă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîinelui Camp al romancierului; în fine, pe Wordsworth, care avea slăbiciune pentru măgăruși; unuia îi spune cu toată seriozitatea într-un vers „I hail thee Brother!” (Te salut, frate!). Mă întorc la tema acestei însemnări: cum de s-a năruit faima lui John Lubbock în doar două generații? Nu cumva chiar din cauza multilateralității sale? în fiecare din domeniile enumerate au venit alții și l-au acoperit. *Nevroza impune privirii urîțenia lumii. Pe ea o vezi întîi. Degeaba se străduiește mintea să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
celui (sau celei) dorit(e). *Mătușa Aneta mi-a spus că o visează adesea pe mama închinîndu-se într-o biserică din Valea Huciului, la care, pe cînd trăia, n-a fost niciodată. Biserica e, de fapt, un schit care are faima de a fi benefic celor care îl vizitează. Cînd o vede pe mătușa, mereu însetată, mama îi cere apă! Deși nu mă pasionează romanele de spionaj, citesc interviul pe care John Le Carré (pseudonimul lui David Cornwell) l-a acordat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
săi. 104 Rudă cu familia Ciurea. Stabilită la Brașov. 105 Prof. Ciurea s-a născut În Fălticeni la 22 august 1883. 587 foarte frumos din toate punctele de vedere. De altfel și orașul Suceava a luat un mare avânt. Reîmprospătează faima lui de odinioară (...). Soțul meu și eu, transmitem Doamnei și Dvs. cele mai distinse salutări și dorinți de sănătate. Din partea fam. Ciuntu și Racoviță 106 primiți multe mulțumiri de atențiunea care le-o acordați și vă doresc și ei multă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
artistică un mănunchi de versuri excepționale prin care ați fixa Lucreției Andriu un remarcabil loc În literatura românească. Ați lăsa pe altădată piesele mai puțin realizate. De asemeni și traducerile care, oricât de bune ar fi, nu ele pot stabili faima unui scriitor. Vorbesc din propria mea experiență. Munca, În această direcție, Lucreția Andriu o făcea pentru onorariul ce-ar fi putut obține. Azi, sărmana, nu mai are ce face cu ele. Pe de altă parte nu trebuie uitat că nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Irimescu cu apelativul de Nicu (Ionică). 684 Farmacia „Hygiea” din centrul orașului, a aparținut cândva familiei Alecu Blându, fiind vândută apoi farmacistului Schnittel, emigrat În Israel. 685 Mobilierul, din mahon, adus din Viena, cu vitrine de cristal de Murano, făcea faima farmaciei. După naționalizare, a fost Înlocuit cu rafturi comune, nemaiștiind ce s-a făcut cu acel valoros inventar artistic (de interior), care trebuie 1018 2 Carte de vizită (Cluj, decembrie 1974) Vă doresc un an nou, prosper și presărat cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la ora actuală suferim. În primul rând, despărțirea de copii și de soții, și mai ales că stăm în colonie în condiții foarte grele, nespălați, fără cantină, lipsiți de orice mijloc de recreere, și pentru că suferim atât pentru a aduce faimă României prin munca noastră. De ce să nu se bucure și copiii noștri de un radiocasetofon, care este necesar pentru orice familie? De aceea rugăm ca tovarășul președinte să revină cu îmbunătățirea taxelor vamale și mai ales că avem diurna în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multă vreme. — Păi... dacă nu ai nimic împotrivă, hai să ne punem pe treabă! spuse bătrânul. — De acord. — L-am rugat pe Agent să ne trimită pe cel mai bun Computator și se pare că te bucuri de o asemenea faimă. Toată lumea te-a lăudat. Mi s-a spus că ești talentat, curajos și foarte riguros. Singurul tău defect pare să fie lipsa de cooperare. — Aș îndrăzni să spun că s-a cam exagerat. Bătrânul izbucni în râs. — Nu contează că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ai lumii secolului douzeci și cetățean de onoare al urbei unde s-a născut , Iașul ! Îi cunosc de mulți ani . Și simt că va fi nevoie să denunț necazurile suportate în comunism dinspre acești “amici” acaparatori sălbatici de putere și faimă . “Revoluția din decembrie 1989 am făcut-o noi, patru : Ștefănachi, Casian, Adi Cristi și Panaite, (încă un racolat). (14 decembrie 2004 la Casa de cultură Mihai Ursachi . A replicat energic Constantin Șerban” . Vă amintiți domnilor de protestul Timișoarei când vi
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
La Roumanie”. A mai semnat cu pseudonimul Floflo. Inteligent și instruit, impresia pe care F. o lasă și în publicistică, și în literatură, este aceea de diletant. Ca autor dramatic, s-a bucurat la un moment dat de o mică faimă, aceea de creator al celei dintâi (sau al uneia dintre primele) piese de salon românești. Succesul reprezentațiilor cu Sanda (publicată prima dată în „Convorbiri literare”, apărută în volum în 1908, cu premiera la 22 februarie, în același an, la Teatrul
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
lectură al Teatrului Național din București în stagiunea 1941-1942 și reprezentată în octombrie 1943, piesa preia motivul dezvoltat de G. B. Shaw în Pygmalion. Este povestea unei vânzătoare de cafea care, sub supravegherea atentă a unui regizor, ajunge actriță cu faimă. Dragostea înfiripată între cei doi evoluează către un sfârșit fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului Victoria, pe
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
a fost găsită după înmormântarea sa” (C. Săteanu). Ducându-și complexitatea cu el în mormânt, C. a lăsat în locul lui o păpușă. O „păpușă” devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți dintre contemporanii lui. Păpușa lor favorită, înveselitoare. Faima produce clișee, și nu se mai poate debarasa de ele. Când A. D. Xenopol pronunță pentru prima oară cuvântul „geniu” în legătură cu povestitorul moldovean, imaginea „vârtosului glumeț Creangă” pătrunsese deja „vârtos” în conștiința numeroșilor săi cititori. Care citeau o operă de la un
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns „gazdă mare” (bogat); odată cu „numărul boilor din poiană și turma din ocol, [Urcăneștilor] le crescuse și vaza în sat, unde nu se mai ia nimeni după faima neamului, ci fiecare atâta cântărește câtă avere are”. Tentația acaparării funciare e cea din Ion al lui Rebreanu. Fiul Simion și nepotul Valer, cu soțiile lor, își dispută concomitent loturile bătrânului, fiecare urmărind „întabularea” acestora pe numele său: tensiune și
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
și în 1700) isprăvnicia scaunului Bucureștilor, înălțându-l, în fine, în 1704, în funcția de mare logofăt. După 1710 nu mai apare în documente. G. a fost unul dintre acei mari boieri cărturari care, împreună cu oameni ai Bisericii, au zidit faima culturală a deceniilor brâncovenești. Ei „făceau” cultură dintr-o superioară plăcere, fiind în același timp convinși de utilitatea demersurilor lor pentru propensiunea spirituală a lumii românești. Lucrând adesea în tandem cu Radu Greceanu, fratele său, G. s-a aflat printre
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Scrisese însă, încă din 1966, romanul Ostinato, care va fi, în versiunea lui în limba germană, rampă de lansare a numelui lui G. în Occident. Ostinato abordează un subiect-tabu pentru ideologia oficială a vremii, care avea să-i aducă autorului faima unui „Soljenițân român”: lumea întunecată a închisorii comuniste. Personajul central al romanului, studentul la filologie Ilarie Langa, condamnat la șapte ani de închisoare pentru vina de a-și fi ucis mama bolnavă de cancer - procedeu primitiv de eutanasiere -, devine, prin
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
urmă produce mai degrabă voce decît literă, cum cred că e și firesc și o sumă variabilă de diverse eseuri care fac valuri În presa literară dar rămîn necunoscute cititorului amator sau universitarului specializat. Romanul se vinde bine, aduce Încă faimă și bani. O sumedenie de premii răsplătesc cele mai bune proze ale anului, peste douăzeci notabile, vreo cinci-șase importante pecuniar. Atît de importante, Încît. odată cîștigat, premiul Îți oferă posibilitatea reconversiei profesionale Întru scris. Așadar, majoritatea francezilor cu chemare sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
va trece în volumul La Vie à Bucarest (1883). Cu toată popularitatea lui, ar fi căzut probabil în uitare, dacă în schița High-life, I.L. Caragiale nu l-ar fi imortalizat, dându-i astfel, sub înfățișarea personajului Edgar Bostandaki, și o „faimă” literară. G. Ibrăileanu, totuși, era de părere că acest urmaș al Văcăreștilor a exercitat, în epocă, o priincioasă înrâurire asupra publicului pentru care scria. Elena Văcărescu i-a închinat o elegie - À la mémoire de Claymoor. Superficial și efeminat apare
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
Albert B. În 1920, cariera psihologului la Johns Hopkins se încheie; divorțează de soția lui, pentru a se căsători, mai târziu, cu colaboratoarea sa, Rosalie Rayner. Din 1921, începe - și va continua toată viața - să lucreze în domeniul publicității (pe lângă faima dobândită anterior, această întorsătură de carieră îi aduce și bogăție). În 1928, scrie o carte populară (The Psychological Care of the Infant and Child), care devine peste noapte best-seller (100.000 de exemplare vândute numai în primele două luni). În
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tradus-o și a făcut-o cunoscută în Marea Britanie, după cum apreciază Joe R. Feagin (2001, 10), președintele Asociației Americane de Sociologie, în alocuțiunea sa de învestitură. Femeile-sociologi au fost uitate, au pierdut, ca și Penelopa, totul, în timp ce bărbații-sociologi au dobândit faimă națională și, unii dintre ei, au devenit clasici. Faptul că o omagiem astăzi, alături de Traian Herseni, și pe soția sa, Paula Herseni, sociolog riguros prin formație și de o discreție ieșită din comun, mi se pare un act de justiție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
numele adunării fericite în porecla răzsipei nefericite fără greș va muta"14. Nu întâmplător, autorul își avertizase cititorul, încă de la bun început, că Lupul "nu proastă între toate jiganiile să numiia"15. Personajul este precedat, prin urmare, de o bună faimă a științei sale: el aparține unei elite nu prea numeroase a înțelepților (alături de Brehnace, Șoim), cazuri rare într-o lume a vicleniilor mărunte și a jocurilor de culise. Tocmai din această pricină Vulpea se hotărăște să-l piardă: ea știe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frunzele".34 E clar, un lup nu atacă oricum, nu lasă nimic în voia întâmplării, ci se bizuie pe propria capacitate de a întoarce situația în favoarea sa. Găsește, altfel spus, mereu soluția optimă, oricât de dificile ar fi circumstanțele. Această faimă este confirmată și de prima poveste a Vulpii. Nu altfel stau lucrurile în cea de a doua. Dorind să se înfrupte din caii unei herghelii lăsate nesupravegheată de stăpânul bețiv, Lupul are de înfruntat de data aceasta vitejia unui armăsar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și, de aici, în heraldică ori emblematică îl ocupă șoimul. Câtă vreme prestigiul vulturului este mai mult unul de reprezentare, datorat mărimii și forței sale, faima șoimului se datorează unor trăsături de "caracter" care trebuie să-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a selectat, dintre diversele posibilități, masca acestei păsări pentru a-l înfățișa pe Toma Cantacuzino, logofăt al lui Constantin Brâncoveanu, dar și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cap până la coadă și uneori stârvul este găsit chiar decapitat"8. E limpede, cu o asemenea forță a naturii nu te poți pune. Ferocitatea sa i-a impresionat pe toți martorii unei vânători cu șoim și i-a creat o faimă de neegalat printre păsările de pradă. Impresionat, probabil, de aceeași reputație, Brunetto Latini insistă și el, în a sa Livre du trésor, asupra aspectului fizic al șoimului, dotat de natură cu arme letale 9. Cum putea Cantemir să treacă sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]