7,566 matches
-
subsoluri masive privitoare la Dorothea și Nevermoor. Prea sunt complecși; mai ducă-se pe pustii!” În partea a doua a cărții apar așa-zisele scrieri ale lui Milorad de Bouteille, valorificând motive de natură senzațională, miraculoasă, morbidă, stranie, detectivistică, absurdă, fantastică, metaliterară. Cărțile lui I. apărute în România au fost traduse în limbile germană, suedeză, japoneză. SCRIERI: Cinste specială, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1967; Până la dispariție, București, 1968; ed. (Aus), tr. Heidi Dumreicher, Frankfurt am Main, 1971; Versuri, București, 1969
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Luís de Góngora, analizată în lumina structuralismului genetic al lui Lucien Goldmann. Al doilea subcapitol, De la fantastic la „realismul miraculos”, se oprește asupra lui Borges și García Márquez, cuprinzând însă și o încercare de a da o viziune nouă asupra fantasticului și a variantelor sale categoriale. Lucrarea se închide, simetric, printr-un eseu intitulat Serialismul și endogamia, cu aplicare tot la universul macondin. O altă carte, Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, apărută în varianta românească la Timișoara în 1996
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
de tranziție de la modernitate la postmodernism. Volumul El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele legate de estetica, poetica și mitologia pe care această nouă structură literară se bizuie în construirea unui univers coerent, competitiv cu cel al lumii reale. Tot literaturii sud-americane îi este dedicat și studiul Literatura hispano-americană
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
În același timp, eseistul oferă o „cunoaștere de sine mediată de relația cu obiectele” (Doina Uricariu). Întreprinderea amintește întrucâtva - ca strategie a construcției - de (pseudo-)dicționarele lui Mircea Horia Simionescu. Alte eseuri, dintre care, de pildă, unul excelent despre structura fantasticului la Lewis Carroll, sunt grupate în volumul Amatorul de sâmburi (1983). I. s-a afirmat și ca un înzestrat romancier. Debutează cu Plexul solar (1977), în care „pleacă de la cea mai banală situație în roman, existența triunghiului conjugal, și o
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
de convingerea că el nu poate fi pe deplin înțeles fără a evoca rolul diplomatic al celor chemați în secolul al XVIII-lea și la începutul celui următor să domnească în Țara Românească și Moldova 1. Pentru definirea acestui „animal fantastic“2, fanariotul, trebuie reținut că el este, înainte de toate, un diplomat de profesie. Desigur că n-a mai existat nici un stat în lume a cărui conducere să fie, ca în cele două principate, monopolizată de diplomați de carieră, cu excepția, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asemenea întrevederi clandestine; Manole spătarul „vizitează des și în taină pe Grigore-Vodă“; o întâlnire cu clucerul Andronache are loc la cârciuma din Mărgineni, noaptea, iar alta în zorii zilei, „într-o grădină de zarzavat, la DolmaBahce“. Zvonurile ocupă un loc fantastic în aceste rapoarte, dintre care unul culege chiar „vorbele a doi muți despre Grigore-Vodă“19. Durata vizitelor este comentată, fiindcă orice amănunt poate fi un indiciu amenințător. Mavrocordat trebuie să fie deci informat despre petrecerile lui Ghica la o vie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la planurile de uniune româno-maghiară. Practic, nimic semnificativ nu s-a mai scris după cele consemnate de Gheorghe Brătianu, cu peste 60 de ani în urmă. Considerând ideile referitoare la o federație între România și Ungaria drept „zvonurile cele mai fantastice“, Gh. Brătianu scria: „Acesta era țelul pe care și-l hotărâse Diamandy: încurajarea elementelor democratice, ca Vazsony, Nagyatadi, Varjassy, care doreau nu atât o unire, cât stabilirea unui regim, care să trăiască în bună înțelegere cu România și să înlăture
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după retragerea armatei române, pentru a relua discuțiile despre o uniune româno-maghiară, însă misiunea sa a eșuat. Până la confirmarea de către o sursă credibilă, această presupusă acțiune a lui Teodor Mihali de la sfârșitul lui noiembrie 1919 ni se pare de domeniul fantasticului. • Alexandru Vaida-Voevod (op. cit., vol. II, p. 230-231) relatează în memoriile sale faptul că Brătianu îl considera pe Diamandy în 1919 drept cel mai bun diplomat român și cu el „se sfătuia desigur intim, în toate chestiunile mari și de tactică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ca istoric, nu văd în sursele pe care le cercetez un scop mai înalt. „Eu văd doar nenumărați oameni de rând care duc o viață obișnuită și sunt târâți împotriva voinței lor să servească drept material de construcție pentru structuri fantastice închipuite de oameni care n-au odihnă“32. Există o legătură, cu logica ei intrinsecă, între legenda lui Octombrie analizată mai sus și miturile trainice aferente. Se anunța nu numai o ruptură • Ibidem, p. 426. Vezi și Leszek Kolakowski, A
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îngrozitoare”, stările ambigue, Baudelaire fiind receptat ades prin discipolul său, Maurice Rollinat (tradus în L. chiar în 1883, anul apariției Nevrozelor). Th. M. Stoenescu, cu o gesticulație agonică și fantezii macabre (Necrofilul, Prințul Ral), Al. Obedenaru, cu desfășurările sale în fantastic și bizar (Cadavrul și scheletul), se numără printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
mult pe studiul prozei, dar este analizată și „utopia eutanasică” la Mihai Eminescu. Prin prisma insolitului, L. întreprinde o exegeză aprofundată a povestirilor lui Mihail Sadoveanu sau îl interpretează pe Mircea Eliade ca pe un autor ce trece de la „dionisiacul fantastic” la „halucinația banalului”. Cu Întâiul Eminescu (1998) va încerca o reinterpretare a operei eminesciene din perspectivă contemporană, respingând festivismul și mitizarea facilă. Izbutind să dizolve clișeul didactic cu care imaginea lui Eminescu a fost atât de des împovărată, exegetul nu
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
Mutașcu, Epica spațiului poetic, SPM, 1981, 531; Sorin Pârvu, Critică antropologică, CRC, 1981, 18; Mircea Muthu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, CREL, 1982, 2; Ion Simuț, „Scene din viața imaginară”, ST, 1983, 7; Vasile Spiridon, Ițe și noduri ale fantasticului. Cristian Livescu, F, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Ideea de geniu, RL, 1999, 48; Prangati, Dicț. oamenilor din Neamț, 141-142; Adrian Dinu Rachieru, De la lectură la statuie și retur, LCF, 2000, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 138-140. C.Dt
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
Wheeler, marele mahăr de la marketing al Grupului Arcodas. Luke are propria lui companie de PR, Brandon Communications, iar Arcodas este noul lui client important. A fost o adevărată lovitură cînd au devenit clienții lui, iar asta a dat un avînt fantastic firmei lui - deja a angajat o groază de oameni și are gînd să-și deschidă o tonă de alte filiale europene, din profiturile obținute În baza acestui contract. Prin urmare, Brandon Communications o duce foarte bine. Însă, ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Carter. — Venetia Carter? ridică Suze ochii de la Wilfrid uluită. Vorbești serios? Ha. Știam eu că Suze trebuie să fi auzit de ea. — Categoric. Radiez de mîndrie. — Tocmai am aflat că am reușit să obțin un loc la ea. Nu-i fantastic? — Atunci Înseamnă că e bună doctorița asta Carter? zise mama, uitîndu-se de la mine la Suze. — Se spune că e cea mai bună obstetriciană din top ten. Suze Începe să-l bată ușor pe spate pe Wilfrid, să dea aerul afară
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pot controla. Mi-a făcut Suze testul cu verigheta! Și s-a Învîrtit În cerc! O fată! se luminează mama la față. Mă gîndeam eu că pare c-o să ai o fată! Vai, Becky, scumpa mea! — Nu-i așa că-i fantastic? spune Suze. O să ai o nepoată! — O să aduc din pod vechea ta căsuță de păpuși, Becky! Mama răspîndește Încîntare prin toți porii. — Și o să zugrăvesc camera de oaspeți În roz... adăugă, apropiindu-se și uitîndu-se atent la burta mea. Da
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iar capul - și părul Îi stă atît de aiurea că izbucnim amîndouă În rîs. — Lasă-mă pe mine. Înșfac clama, o scot din coc, Îi pieptăn iar părul și i-l răsucesc din nou, lăsîndu-i niște bucle libere În jurul feței. — Fantastic. Suze mă Îmbrățișează. — Mersi, Bex. Abia aștept să beau un Cosmo. Hai! Iese din cameră ca din pușcă, iar eu o urmez, cu mult mai puțin entuziasm. Cocteilul meu o să fie probabil un Virgin Fruity Bland, ceva de genul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să mai adoarmă. Tom și Jess stau În picioare la marginea ringului, vorbind și, din cînd În cînd, șoptindu-și complice, ușor fîstîciți. Tom arată destul de bine la patru ace, am remarcat - iar fusta neagră brodată a lui Jess e fantastică! (Am fost sigură sută la sută că e de la Dries van Noten. Dar se pare că a fost făcută de nu știu ce cooperație meșteșugărească din Guatemala și a costat cam treizeci de pence. Tipic pentru ea.) Iar eu sînt Îmbrăcată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
chestii pe care le-a Încropit În ultima secundă cu o tonă de ace de siguranță și multă cafea neagră, și altcineva i le-a cusut. Și totuși. O linie de designer exclusivă Danny Kovitz ne-ar aduce o publicitate fantastică. De ce nu m-oi fi gîndit la asta pînă acum? Dacă chiar Îl cunoști pe Danny Kovitz, sună-l, spune Jasmine sfidătoare. Chiar acum. Poftim? Nu mă crede? — Bine, Îl sun! Îmi scot cu gesturi sigure mobilul, găsesc numărul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pentru o perioadă de doi ani. Glasul lui Jess Îmi sparge bula visului. — Chile? Îmi cade fața. Dar e la mama naibii. — La unșpe mii de kilometri, aprobă ea. Și... te duci? — Nu m-am hotărît. Dar e o oportunitate fantastică. De ani de zile tînjesc să fac parte din echipa respectivă. — Am Înțeles, zic după o scurtă tăcere. Păi atunci... ar trebui să te duci. Trebuie să o sprijin. E vorba de cariera ei. Dar nu pot să nu fiu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
toată lumea o să poarte eșarfe boa Danny Kovitz, uriașe. Vedetele or să le poarte la Oscaruri, magazinele de fițe or să se bată pe ele... Mega-eșarfa boa, spune Danny, legîndu-mi mai bine la spate niște pene scăpate din strînsoare. Mega-eșarfa. E fantastică. Uite! Mă răsucește spre oglindă și mi se taie respirația. — Ăă... uau! — Mișto, nu? Îmi zîmbește radios. Sinceră să fiu, motivul pentru care am rămas fără aer e faptul că arăt complet stupid. Abia dacă mi se vede capul de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Întîrziat șase ore. Și, cel puțin, n-am adus cu mine cine știe ce cîine să ne schelălăie la cap (am sentimentul că nu se prea omoară după modele.) Părul meu e acum strălucitor și fabulos, și mi-au adus cele mai fantastice haine, Într-un trailer parcat afară. Iar acum mă aflu În picioare pe scara spiralată, Într-o rochie Missoni, zîmbind radioasă spre aparatul care face clic Întruna, și mă simt precum Claudia Schiffer sau cineva asemănător. Iar Luke se află
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În E noapte..., roman reflexiv cu trimiteri autobiografice, se regăsesc atât temele centrale ale scrisului lui F., cât și formulele narative elaborate și perfecționate de autor de-a lungul timpului, dominate aici de întrepătrunderea subtilă dintre formula realistă și cea fantastică. Moartea femeii iubite, răpusă de o boală necruțătoare, și singurătatea care îi urmează devin prilej de autoanaliză lucidă și reflecție febrilă asupra condiției umane, ca și a rosturilor adânci ale vieții în confruntarea permanentă cu neantul. Oamenii trăiesc atâta vreme cât imaginea
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
II, 86-93; Marcea, Varietăți, 238-241; Steinhardt, Critică, 129-132; Moraru, Textul, 150-154; Odangiu, Romanul, 144-147; Ungureanu, Proza rom., I, 178-196; Iorgulescu, Prezent, 196-202; Cosma, Romanul, I, 281-285; Tuchilă, Privirea, 43-51; Băileșteanu, Aorist, 128-133; Simion, Scriitori, IV, 61-74; Cornel Munteanu, Nivele ale fantasticului în proza lui Laurențiu Fulga, F, 1990, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 243; Lovinescu, Unde scurte, IV, 158-162; Glodeanu, Dimensiuni, 91-97; Dicț. analitic, II, 46-49; Dicț. esențial, 317-319; Cornel Munteanu, Laurențiu Fulga, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., II, 861-863. L.H.
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Șantier], Valencia, 1997, La noche de San Juan [Noaptea de Sânziene], Barcelona, 1998, Los jóvenes bárbaros [Huliganii], Valencia, 1998, El tiempo de un centenario. Dayan [Tinerețe fără tinerețe. Dayan], Barcelona, 1999, Diecinueve rosas [Nouăsprezece trandafiri], Barcelona, 1999, Relatos fantásticos [Povestiri fantastice], Barcelona, 1999, Maitreyi, Barcelona, 2000, Diario portugués [Jurnal portughez], Barcelona, 2001; Emil Cioran, El ocaso de pensamiento [Amurgul gândurilor], Barcelona, 1995, El libro de las químeras [Cartea amăgirilor], Barcelona, 1996, Breviario de los vencidos [Îndreptar pătimaș], Barcelona, 1998; Norman Manea
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
Prima lui carte, Doamna Bovary sunt ceilalți, a apărut în 1993. Remarcându-se ca unul dintre cei mai prolifici și polimorfi scriitori nouăzeciști, G. interesează mai ales prin proza și teatrul său. Proza scoate efecte umoristice fie din cultivarea dilemelor fantasticului, fie din scrieri deghizate sub forma romanului cu cheie. În Misterele Bucureștilor (1997) și în Enigme în orașul nostru (2001), autorul echivalează fantasticul cu paradoxalul. Sunt revizitați cei doi Caragiale, Mircea Eliade, chiar Ion Creangă. În unele proze, inexplicabilul este
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]