3,956 matches
-
ce răspund invitației și participă la bucuria părinților de a mai număra în sânul familiei încă o odraslă, vin pregătiți cu daruri substanțiale în bunuri sau în bani, ușurând astfel sarcinile materiale ale gazdei. 2. Căsătoria Prietenia, dragostea între un fecior și o fată se încheagă treptat, în timp, cei doi având nevoie să se cunoască, să-și dea seama că sunt compatibili, pentru a evita încheierea un contract marital pripit, avînd în vederea că este vorba de o unire nu pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
între ei apar semne de atracție reciprocă, fenomen ce se remarcă fie la jocul de dumineca, fie în șezătorile fetelor, fie pe uliță în întâlniri mai mult sau mai puțin întâmplătoare, fie la lucru în câmp sau la clăci organizate. Feciorul, mai ales, care place o fată, trebuie să fie suficient de isteț, de abil ca să creeze situațiile în care să se apropie de ea, lucrurile putând evolua până ce se ivește prilejul în care să-i declare fetei dragostea lui și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de abil ca să creeze situațiile în care să se apropie de ea, lucrurile putând evolua până ce se ivește prilejul în care să-i declare fetei dragostea lui și să-i facă oferta pertractării unei legături definitive. Uneori se întîmplă ca feciorul să fie mai timid, atunci fata e cea care ia inițiativa. În alte perioade istorice, căsătoria se perfecta mai mult în baza hotârârii părinților, având ca scop mai de grabă rezolvarea unor probleme de ordin material, în care de regulă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
istorice, căsătoria se perfecta mai mult în baza hotârârii părinților, având ca scop mai de grabă rezolvarea unor probleme de ordin material, în care de regulă o fată frumoasă era obligată de părinți să accepte cererea în căsătorie a unui fecior pentru care nu avea nici-un fel de atracție, fie pentru că era hâd, fie pentru că era mai vărstnic, fie pentru că avea vreo hibă, vreun defect fizic sau un alt neajuns, ca patima băuturii sau era cunoscut în sat ca muieratic. În
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
acceptul de principiu, iar dacă lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data pețitului oficial, respectiv logodna. De regulă logodna o organizează părinții viitoarei mirese, la ei acasă. Astfel părinții feciorului, împreună cu acesta vin în pețit într o seară de sărbătoare, numai în zilele din afara postului. A face pețitul în post, însemna a tocmi o căsătorie fără de noroc. La eveniment mai participă de obicei nănașii, precum și rubedeniile cele mai apropiate ale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
miresii, ce rupe inima de tristețe tuturor nuntașilor prezenți la acest ceremonial de suflet : Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă Și te du și te cunună. De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la fete și feciori. De la straturi din grădini, De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
iu, U iu iu ! De la biserică, tot în cântece și chiuituri, nuntașii se întorc la casa miresei, unde-n poartă sunt așteptați de un car împodobit pe care se află lada cu zestrea acesteia. În car se urcă fete și feciori care întrețin în continuare veselia : U iu iu ! Ladă vopsită, Cu haine împodobită, Făcute de mireasa, La un loc cu maică-sa, Că le-a plăcut a lucra. N-a stat cu capu-n fereastră Cu drumeți să povestească, A
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Da’ le poate număra, Că sunt multe și mărunte, Tot de mâna ei făcute. Dacă vreți și voi la fel, Veniți să vă dea model ! U iu, U iu iu ! Când ajung la casa în care vor locui tinerii căsătoriți, feciorii, prieteni ai mirelui se prefac că nu pot coborî lada din car fiind prea grea, fapt pentru care mirele mai dă un cop de rachiu. După ce se dă lada jos din car, mireasa le oferă în dar socrilor mari ie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare trebuie să zică de joc. Jocul se deschide de obicei cu o feciorească, joc cu figuri pe care-l execută exclusiv feciorii și chiar bărbații mai vârstnici, uneori se prind cu ei și moșnegii ce țin să nu se lase cu nimic mai prejos. «Că-s greu bătrânii de pornit/ Dar de-i pornești sunt greu de-oprit.» Femeile nu au loc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lase cu nimic mai prejos. «Că-s greu bătrânii de pornit/ Dar de-i pornești sunt greu de-oprit.» Femeile nu au loc la acest joc. După feciorească, aproape obligatoriu se face o purtată, joc de doi al fetelor cu feciorii, la care participă și perechi mai în vârstă. Se face apoi o învârtită pe sub mână, și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se poate trece la jocuri de grup în care se prinde toată suflarea, brâul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
poate recupera decât contra unei vedre de vin. Pentru că naș fără steag în sat nu se concepea. Unii gospodari, mai ales cei cu dare de mână, organizează pentru a da mai mult fast evenimentului, nunta cu călărași. În acest caz, feciorii, cavalerii de onoare ai mirelui, în număr de 10 până la 20, închiriază caii cei mai frumoși din sat, plătind gospodarilor de la care i-au luat, cu o zi de coasă în sezonul de vară. Atât feciorii, cât și caii lor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
călărași. În acest caz, feciorii, cavalerii de onoare ai mirelui, în număr de 10 până la 20, închiriază caii cei mai frumoși din sat, plătind gospodarilor de la care i-au luat, cu o zi de coasă în sezonul de vară. Atât feciorii, cât și caii lor pe tot timpul ceremonialului cununiei sunt împodobiți sărbătorește, cu căciuli sau pălării cu vârste cu flori cât mai colorate pe cap, cu recăle pe care își prind în ace de siguranță sau își cos sumedenie de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
împodobiți sărbătorește, cu căciuli sau pălării cu vârste cu flori cât mai colorate pe cap, cu recăle pe care își prind în ace de siguranță sau își cos sumedenie de cârpe sau batiste frumos lucrate de fetele satului. De obicei, feciorul e ajutat să se îmbrace cât mai frumos pentru această ocazie, chiar de drăguța lui, fata lângă care stă în șezătoare, pe care o ține pe genunchi și cu care iese din când în când în tindă ca să-și facă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
încrucișează mâinile pe piept și i se trece peste ele o frumoasă cârpă țesută în război, cu motive naționale în specific local, expresie a dorinței de a arăta frumos pe unde va umbla. Aceasta trebuie să fie cârpa pe care feciorii o purtau în timpul vieții la șerpar, iar femeile sau fetele în zi de duminecă la brâu sau la încheietura mâinii. În cele trei zile, care trebuie să treacă până la punerea în mormânt, răposatul trebuie să fie privegheat tot timpul, fie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Dumnezeu, în grădinile Edenului, unde fiecare își dorește să fie primit după ce părăsește această lume. În intervalul acesta, până ce vine momentul înhumării propriuzise, cei din anturajul celui dus, au de îndeplinit mulțime de sarcini. De exemplu, dacă mortul e tănăr fecior sau fată nemăritată, i se pregătesc patru brazi, cei mai tineri și mai înalți din pădure, care se vor planta la cele patru colțuri ale mormântului. Brazii sunt aduși și curățați până sus către vârf , dându-se acestora o formă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De-a dreapta și de-a stânga mortului se deplasează una sau mai multe femei, care foarte discret cântă bocete. Până a putut umbla, pentru rudele ei cele mai apropiate, bocitoare foarte conștiincioasă, a fost Lonoaica.Tinerii necăsătoriți, fie fată, fie fecior sunt conduși la mormânt cu muzică, aceasta intonând numai melodii triste. În ziua înmormântării, sub sicriu se pune un ulcior plin cu apă, care va fi dus de cineva odată cu cortegiul funerar la mormânt. Acesta va fi folosit la spălatul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai rămas pe sulul de urzeală decît o singură vergea, ia vergeaua cu dinții, iese de se uită în uliță, de după stâlpul porții. Primul om pe care-l va vedea pe uliță, va fi din neamul ursitului ei. - Scrie numele feciorilor pasibili a-i fi soți, pe petice de hârtie, le împăturește bine, le amestecă în aluat, le bagă în oală de pământ și le pune la fiert, la ora 12 noaptea. Fata va avea parte de feciorul al cărui nume
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ei. - Scrie numele feciorilor pasibili a-i fi soți, pe petice de hârtie, le împăturește bine, le amestecă în aluat, le bagă în oală de pământ și le pune la fiert, la ora 12 noaptea. Fata va avea parte de feciorul al cărui nume plutește primul desupra fierturii din oală. - în noaptea de anul nou iarna, în noaptea de sânziene vara, fata de măritat se așează între două oglinzi, puse față-n față, goală-goluță, cu părul despletit. La flacăra lumânărilor de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să-și facă de dragoste, se desbracă-n pielea goală și-și toarnă unt topit după cap și printre sâni. Cu unsoarea ce i s-a prelins pe trup va face scovergi cu care-l va omeni a doua zi pe feciorul pe care-l dorește. Acesta «sigur» nu va mai putea trăi fără ea. -Pentru a face fecior sau fată, să i se topească inima după careva, se ia o țiglă nouă, se scrie numele celui drag și se bagăn foc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
printre sâni. Cu unsoarea ce i s-a prelins pe trup va face scovergi cu care-l va omeni a doua zi pe feciorul pe care-l dorește. Acesta «sigur» nu va mai putea trăi fără ea. -Pentru a face fecior sau fată, să i se topească inima după careva, se ia o țiglă nouă, se scrie numele celui drag și se bagăn foc. Când s-a încins bine, se scoate și se urinează pe ea rostind formula magică ce «sigur
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
colinda până-n zori Străbunii noștri buni, Moșneag era și-n vremea lor Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri pot fi auziți repetând cântece de stea sau diverse colinde de divină frumusețe. Încă din ajunul Crăciunului, copiii sub 14 ani se strângeau imediat ce începea a se lumina de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Christoase, Dumnezeul nostru, Răsărit-a lumii Lumina cunoștinței. Că-ntru dânsa cei ce slujeau stelelor De la Stea s-au învățat să se-nchine ție Soarelui dreptății Și să te cunoască pe tine Răsăritul cel de sus ! Doamne mărire Ție ! 2. Ceata feciorilor Un foarte frumos obicei a cărui tradiție se pierde în negura veacurilor este colinda cetei feciorilor care merge pe la casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie prin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]