3,819 matches
-
de timp planificat care trebuie respectat. Planul de interviu formează scheletul interviului și conține întrebări pertinente, structurate logic pentru a se obține răspunsuri revelatorii asupra obiectivului propus. Flexibilitatea și spontaneitatea în formularea întrebărilor și abordarea subiectelor pe măsură ce sunt expuse, primirea feedback-ului, pot determina modificări esențiale în planificarea inițială. În același timp, pot declanșa subiecte care să conducă la obținerea unor informații care să lămurească problematica abordată și atingerea obiectivelor pe o cale diferită față de cea inițială, planificată. Dovezile și informațiile
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
pe cei intervievați să furnizeze cât mai multe informații utile cu ajutorul cărora să se stabilească starea de fapt a elementului auditat. După concepere, aplicarea ghidului prin utilizarea întrebărilor în timpul interviului este pasul următor. Aplicarea ghidului de interviu permite obținerea de feedback. Atunci când ghidul este utilizat pentru prima dată de către auditor se poate determina incertitudinea cu privire la validitatea și fidelitatea atingerii obiectivelor urmărite prin intermediul întrebărilor formulate și a răspunsurilor corespondente primite. Utilizarea repetată a ghidului de interviu permite validarea și corectarea. Atunci când se
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
identifica oportunitățile de îmbunătățire. Rezultatele trebuie raportate managementului de la cel mai înalt nivel. Pentru a monitoriza caracteristicile sunt utilizați următorii indicatori de performanță: • capacitatea echipelor de audit de a implementa planul de audit; • conformitatea cu programele și programările de audit; • feedback-ul de la clienții auditului, auditați și auditori; În cadrul analizei programului de audit trebuie să se ia în considerare: • rezultate și tendințe reieșite din monitorizare; • conformitatea cu procedurile; • nevoile și așteptările apărute ale părților interesate; • înregistrările programului de audit; • practici noi
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
foarte mare și în principal se datorează imprevizibilului care marchează această situație. Motivația este una din cele mai afectate procese în acest caz, existând posibilitatea ca omul să-și schimbe percepția despre factorii motivaționali, ducând astfel la schimbarea tipului de feedback ce îi determină acțiunile. Faptul că am ales să fac o cercetare despre bani tocmai acum când numai enunțarea cuvântului produce o stare de stres poate părea un pic ciudat, însă consider că momentul este mai mult decât oportun, deoarece
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
perceperii și se referă la tăria cu care individul se menține la un anumit nivel al atributului pereput. Indivizii cu percepții de sine puternice sunt relativ fermi în percepția față de nivelul unui atribut. Percepțiile puternice ale sinelui sunt rezultatul unor feedback-uri consistente și clare cu privire la respectivul atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui feedback ambiguu referitor la acel atribut (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
față de nivelul unui atribut. Percepțiile puternice ale sinelui sunt rezultatul unor feedback-uri consistente și clare cu privire la respectivul atribut. Percepțiile slabe sunt reflectate la indivizii care sunt nesiguri pe nivelul unui atribut, deseori fiind rezultatul unui conflict sau ale unui feedback ambiguu referitor la acel atribut (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.3 Sinele Ideal În timp ce sinele perceput descrie setul de percepții pe care indivizii le au asupra propriilor lor trăsături, competențe și valori, sinele ideal reprezintă setul de trăsături
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a societății ca întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
întreg (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de sine Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce rezultă în urma eforturilor la diferite sarcini. Finalizarea unui proiect, atingerea unui scop, cîștigarea unei competiții sunt toate forma ale unui feedback la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.2 Feedbackul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.1 Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce rezultă în urma eforturilor la diferite sarcini. Finalizarea unui proiect, atingerea unui scop, cîștigarea unei competiții sunt toate forma ale unui feedback la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.2 Feedbackul social Este probabil cel mai valid tip de feedback pe care îl poate primi un individ, pentru trăsăturile, competențele și valorile sale. El derivă din comportamentul și comunicarea verbală
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Feedbackul la sarcină El vine direct din observația ce rezultă în urma eforturilor la diferite sarcini. Finalizarea unui proiect, atingerea unui scop, cîștigarea unei competiții sunt toate forma ale unui feedback la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.2 Feedbackul social Este probabil cel mai valid tip de feedback pe care îl poate primi un individ, pentru trăsăturile, competențele și valorile sale. El derivă din comportamentul și comunicarea verbală și non-verbală a celorlalți. Aceste atribuții îi sunt comunicate persoanei în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
rezultă în urma eforturilor la diferite sarcini. Finalizarea unui proiect, atingerea unui scop, cîștigarea unei competiții sunt toate forma ale unui feedback la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.2 Feedbackul social Este probabil cel mai valid tip de feedback pe care îl poate primi un individ, pentru trăsăturile, competențele și valorile sale. El derivă din comportamentul și comunicarea verbală și non-verbală a celorlalți. Aceste atribuții îi sunt comunicate persoanei în diverse moduri (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): Atribuțiile Directe sunt
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din comportamentul și comunicarea verbală și non-verbală a celorlalți. Aceste atribuții îi sunt comunicate persoanei în diverse moduri (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): Atribuțiile Directe sunt comunicate direct în scris sau verbal și poate lua forma unei evaluări, premiu, recunoaștere . Un feedback direct poate face referire la o trăsătură (ex: ești prea agresiv), o conmpetență (ex: ești un profesor excelent) sau valoare (ex:ești o persoană cinstită) (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Atribuțiile Indirecte Atribuțiile sunt comunicate indirect și pot lua diverse forme
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
un profesor excelent) sau valoare (ex:ești o persoană cinstită) (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Atribuțiile Indirecte Atribuțiile sunt comunicate indirect și pot lua diverse forme. Evaluarea unui proiect sau sarcină pentru care individul se simte responsabil este un exemplu de feedback social indirect. Alte tipuri de feedback indirect ar fi incluziunea sau nonincluziunea unui individ într-un grup, poziția socială sau statutul social, când ceilalți acceptă sau refuză influența unui individ pentru a face ceva. Este important de știut că furnizorul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ești o persoană cinstită) (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Atribuțiile Indirecte Atribuțiile sunt comunicate indirect și pot lua diverse forme. Evaluarea unui proiect sau sarcină pentru care individul se simte responsabil este un exemplu de feedback social indirect. Alte tipuri de feedback indirect ar fi incluziunea sau nonincluziunea unui individ într-un grup, poziția socială sau statutul social, când ceilalți acceptă sau refuză influența unui individ pentru a face ceva. Este important de știut că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
social indirect. Alte tipuri de feedback indirect ar fi incluziunea sau nonincluziunea unui individ într-un grup, poziția socială sau statutul social, când ceilalți acceptă sau refuză influența unui individ pentru a face ceva. Este important de știut că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă intenția de a oferi un feedback pentru ca cel ce repționează să interpreteze o acțiune ca feedback social (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.3 Dezvoltarea sinelui ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
nonincluziunea unui individ într-un grup, poziția socială sau statutul social, când ceilalți acceptă sau refuză influența unui individ pentru a face ceva. Este important de știut că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă intenția de a oferi un feedback pentru ca cel ce repționează să interpreteze o acțiune ca feedback social (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.3 Dezvoltarea sinelui ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
social, când ceilalți acceptă sau refuză influența unui individ pentru a face ceva. Este important de știut că furnizorul feedbackului nu trebuie neapărat să aibă intenția de a oferi un feedback pentru ca cel ce repționează să interpreteze o acțiune ca feedback social (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.3 Dezvoltarea sinelui ideal În stadiile timpurii ale interacțiunii cu un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de ex. familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
un grup de referință, chiar dacă grupul de referință este cel primar (de ex. familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile și deciziile sunt canalizate prin sistemul social existent. Atunci când un individ interacționează cu un grup de referință, primește feedback de la membrii grupului de referință (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea interioară . Dacă feedbackul este pozitiv si necondiționat, individul va internaliza trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante pentru grupul de referință. În acest caz, individul devine direcționat din interior, folosind
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
familia) sau secundar (de ex. colegii de la serviciu), alegerile și deciziile sunt canalizate prin sistemul social existent. Atunci când un individ interacționează cu un grup de referință, primește feedback de la membrii grupului de referință (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea interioară . Dacă feedbackul este pozitiv si necondiționat, individul va internaliza trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante pentru grupul de referință. În acest caz, individul devine direcționat din interior, folosind trăsăturile, competențele și valorile interiorizate ca măsură pentru propriul succes sau eșec. Competențele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
standard intern pentru comportament. Pentru indivizii direcționați din interior, sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului, feedback în mod constant. Astfel, sinele ideal este stabilit prin combinarea unor standarde externe sau direcționare de ceilalți și cu cele interiorizate sau direcționate din interior, fiind dependent de orientarea față de lume a individului. Sinele ideal al persoanelor direcționate de ceilalți
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]