2,846 matches
-
moștenire: niște opinci "cu care se traversa marea ca pe uscat", o căciulă "care făcea pe purtătorul ei nevăzut" și un bici, care, "dacă era trosnit, împietrea dușmanii". Fiul de împărat își continuă drumul, "unde îl trăgea dorul", cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: împăratul își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă "aveți noroc de mine să mă moșteniți!" Săgeata celui mare a picat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, în cadrul mitologiei indo-europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.)". f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al încercărilor grele la care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
În basmul Prințesa și porcarul [Schott], o fată de împărat vrea să se mărite doar cu acela care e în stare să se ascundă de trei ori atât de bine, încât ea să nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel care e învins în această întrecere își pierde viața. Cutează porcarul. Forțele naturii îi sunt apropiate, un vultur îl ascunde în nori în prima zi, a doua zi un pește în adâncul mării. A treia oară un duh al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trupurile moarte de curând. Celui mic i se dă fata. În oglindă au văzut că fata este moartă, cu covorul au ajuns imediat la ea, iar floarea a înviat-o. În basmul Cele douăsprezece fete de-mpărat și palatul cel fermecat [Ispirescu], se narează o situație specială. Un flăcău orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pasărea care țopăia înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna îl duce pe fecior într-o pădure, ca să-i arate bordeiul în care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în modul cel mai subtil cu putință. Însă acest fapt face parte din misterul și magia funcționării fantasmelor focului în timp și istorie. 3.1.2.3. Divinația cu ajutorul obiectelor fermecate Această formă divinatorie include toate obiectele considerate a fi "fermecate" sau despre care se crede că, în împrejurări precise, posedă capacități neobișnuite. Astfel, se poate vorbi de o divinație cu ajutorul toporului înfipt într-un stâlp (i se interpretează oscilațiile), divinația cu ajutorul fusului, al ciurului, al inelelor sau al pietrelor prețioase
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
împărătească). Caracterul tradițional al basmului este probat prin dezvoltarea unor motive literare tipice: cifra trei (trei fii, trei zmei, trei zâne, trei probe), împăratul fără urmaș/fără urmaș la tron, superioritatea mezinului/mezinei, interdicția încălcată, dorința imposibilă/dorința împlinită, obiectele fermecate (mărul de aur, peria, oglinda etc.), ajutoarele eroului (calul năzdrăvan, pasărea măiastră, împăratul peștilor, crăiasa furnicilor, Sfânta Duminică, zâna bună etc.), nunta împărătească etc. Realul se împletește cu fabulosul și în construcția personajului: „Caracteristica lui [a basmului n.n.] este că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
indeterminat, specific basmului, având ca spațiu al desfășurării „«cadrul fizic» al satului moldovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațiotemporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, care își însoțește mereu povestirea de comentarii, de reflecții grave, joviale sau ironice. Asemenea basmului popular, Povestea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din călătoria inițiatică este confruntarea cu Spânul și este marcată de o moarte ritualică. Cel care iese din fântână, după ce a jurat Spânului supunere până la moarte, are acum o nouă identitate. În celelalte două confruntări, cu ursul și cu cerbul fermecat, HarapAlb se dovedește mai degrabă un antierou, boboc în felul său, reușind să le depășească doar cu ajutorul calului năzdravan și al Sfintei Duminici. În călătoria de verificare însă, eroul acționează dintrun imbold lăuntric, probând asumarea unor valori morale și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
suprimarea unei silabe și elidarea vocalei „u“. 3. [noapte de noapte, zi și noapte, din zori în noapte, cu noaptean cap, astă noapte, în toiul nopții, de noapte, peste noapte, prost ca noaptea, Noapte bună! etc.] Noapte de noapte, prințul fermecat ieșea din pielea de porc, redevenind om. Mara muncea din zori în noapte săși crească singură copiii. 4. Textul citat evidențiază o perspectivă narativă omniscientă, predominant obiectivă. 5. motive literare: eliberarea din armată, drumul, nunta, amintirea 6. secvențe care fixează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului ales. Modelul 2 Filiera teoretică - Profilul umanist; Filiera vocațională - Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: VI Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat Ceși nalță fruntea sură din negrile ruine, Iar viersurile noastre, ciudate și streine, Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat. Stam singuri, și cum cerul greoi șintunecat Părea o carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective pronominale, persoana I - noastre; verbe la persoana I - stam, ridicarăm (glasul) 6. secvențe care conturează dimensiunea spațială: în turnul fermecat; cerul greoi șintu necat; în tragicul palat; sub arcade 7. Comparația plasată la începutul strofei a doua (cerul .../ Părea o carte veche cu taine sibiline) impune o viziune ezoterică asupra universului, sugerând ideea că toate constelațiile reprezintă semne magice, profetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
având ca spațiu al desfășurării un tărâm apropiat de „satul mol dovean de sub munte“ (George Munteanu). Geografia miraculoasă, defi nitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale (ostrovul florilor, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațio temporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, subiectiv, care nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală subiectivă, un eu narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Henry Warren, Karl May ș.a. SCRIERI: Schițe, București, 1909; Un vis, București, 1911; Fără noroc și alte nuvele, București, [1914]; Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon, București, 1908; Maxim Gorki, Nuvele, București, [1908]; Frații Grimm, Povești, București, 1909, Alte povești, București, [1915], Povești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră din poznele și isprăvile unor personaje ce își vor avea celebritatea lor: Haplea și Frosa, Lir și Tibișir, Timofte și Porumbița, Uitucilă. Alte culegeri includ adaptări iscusite ale unor legende din toate zările (Clopotul fermecat, Comoara cu povești, Povești de aur), povestiri istorice, basme compuse de el sau prelucrate. SCRIERI: Părăvulii, București, 1901; ed. București, 1904; ed. București, 1923; ed. Syracuse (SUA), 1989; De la frații de departe, Oradea, 1921; Nu tot ce zboară se mănâncă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
cadâne, București, 1921; Turcoaicele, Iași, 1921; Sărmana Léila, București, 1922; Primul poet, București, [1922]; Bucuria copiilor, Craiova, 1922; Din lumea Islamului. Turcia Junilor turci, pref. N. Iorga, București, 1922; România văzută de departe, București, 1922; Colina îndrăgostiților, București, 1923; Clopotul fermecat, București, 1925; Of și Țepeluș, București, 1925; Suflete de viteji, București, 1925; Haplea, cu desene de Mihai Iordache, București, 1926; Minuni din jurul nostru (în colaborare cu Dumitru Stoica și Petre Puchianu), Craiova, 1927; Comoara cu povești, cu ilustrații de Dragoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Sandu și Sanda, cu desene de Pascal, București, 1939; Uitucilă, București, 1939; O mie și una de nopți povestite pentru tineret, cu desene de Pascal, București, 1940; Rilă-Epurilă aviator, cu desene de Pascal, București, 1940; Sărmanul Adrian, București, 1940; Buruiana fermecată, București, 1940; Copiii cu părul de aur. Scufița Roșie în Țara Zânelor, cu desene de G. Iliescu și Ioana, București, [1941]; Copilul nimănui, cu desene de G. Iliescu, București, 1941; Haplea. Pățanii din tinerețe, București, 1941; Trandafirul mării și alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
pe care nu-l înțeleg, tradus după originalul german” ai căror textieri sunt Nietzsche și Heidegger. Hibridul nihilism „euroatlantic” - „un nihilism fără abis” - ratează mai ales din cauza absenței unor trăsături indispensabile ale receptorului, în primul rând lipsa dimensiunii tragice: „Pe fermecatul tărâm american sentimentul tragicului nu-și prea află locul”. Tocqueville însuși observase acest lucru, încă din anii 1830. Ironia istoriei face ca nici astăzi americanii să nu poată citi cu adevărat cel de-al doilea volum al Democrației în America
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
arhitectură. Planul din 1935 era aproape de planurile monumentalizante (și ideologizate în sens totalitar) ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr împănate
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
20 martie 1899 cu poezia Și toate, semnată V. George, și Ion Barbu, al cărui debut are loc în ultima serie a revistei, la 28 septembrie 1918, cu poezia Ființa. Proza publicată aici rămâne remarcabilă îndeosebi prin Al. Macedonski: Palatul fermecat, capriciu fantezist de mare strălucire metaforică, Casa cu nr. 10, pătrundere în universul lucrurilor mărunte, Dramă banală, impunătoare prin pictura de moravuri și tipice tablouri de interior, și prima parte a romanului Thalassa (în 1893). Proza colaboratorilor - poem (Mircea Demetriade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
ca și timpul; - în basm se anulează timpul, spațiul (ca și numele, dimensiunile); - deci, tot ceea ce coordonează realitatea. Existența unor obiecte de luptă (paloș, buzdugan, sabie, spadă etc.) în care, de regulă, se ascunde și o putere magică; - alte obiecte fermecate: măr, ușă, fluier, heie, perie etc.; - obiecte „fermecătoare”, „prețioase”: castele de aur, păr de aur, pădure de argint, de cristal, etc.; - natura ajută binele (și, adeseori, este potrivnică răului); - un loc deosebit ocupă dragostea; sunt reținute doar formele ei concrete
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]