12,214 matches
-
166]. Dar este posibil acest miracol deosebit? Aici pe lângă argumentul dragostei lui Dumnezeu, probabil cel mai important, Tertulian invocă și pe acela al puterii divine. Astfel, Dumnezeu are puterea de a reedifica tabernacolul acesta, trupul omului, fiindcă dacă, chiar după filosofi și aproape toți ereticii, Dumnezeu a făcut lumea din nimic, (materie inexistentă), El trebuie să fie în măsură să refacă trupul și din alt element, pentru că creatorul poate și restaura[167]. Ca și Clement Romanul și Teofil al Antiohiei, Tertulian
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
de origine. Relația lui Dumnezeu cu poporul Său a fost modelată în chip tradițional în categoriile Alianței sau Legământului ca o relație ce nu invită la speculație intelectuală ci la practicarea poruncilor. Astfel, câtă vreme nu se vor întâlni cu filosofi care sa încerce să toarne revelația creștină în tiparele unui sistem, creștinii au crezut și și-au trăit credința lor în simplitatea ascultării numai față de tradiția evanghelică. Această perioadă a durat mai mult sau mai puțin în funcție de regiuni. Ea a
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
o adâncă străpungere a inimii la vederea stării lăuntrice în transparența ei 11. A comunica cu adevărat cu celălalt este un act deplin de iubire, o reflecție a icoanei lui Iisus Hristos din fiecare. Iar a iubi, spunea Gabriel Marcel, filosof francez existențialist, înseamnă a-i garanta celuilalt că "tu nu vei muri niciodată", deci oricum este interlocutorul nostru, într-o stare mai bună sau mai puțin bună, noi rămânem într-o disponibilitate față de el, după capacitatea fiecăruia în conlucrare cu
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
13). În altă ordine de idei, lumea, timpul, omul fac tot mai mult obiectul analizei și al reflexiei științelor descriptive, naturale, fizice și exacte. Concluziile la care conduce, însă, acest mod de abordare nu sunt dintre cele mai mulțumitoare pentru filosof sau moralist. Astfel încât numai reducerea faptului sufletesc la sfera fiziologicului și a psihologicului, a evoluției la dizolvare pot satisface, poate, doar o curiozitate științifică, nu și dorul și efortul moral. Spațiul și timpul sunt privite doar în perspectiva fizică, în
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
a facultăților noastre intelectuale și sufletești în contextul lumii contemporane. Marile reforme morale și instituționale nu pot începe decât de aici, de la reforma individului, de la identificarea și relansarea adevăratului său potențial", punctează autorul, în volumul „Despre frumusețea uitată a vieții". Filosoful și gânditorul sau omul de cultură Andrei Pleșu, în vârstă de 64 de ani, celebru pentru cărțile sale „Minima moralia", „Jurnalul de la Tescani" sau „Despre îngeri", admite că există o legătură - nu neapărat programată - între textele adunate în acest volum
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
cotidiene", Andrei Pleșu vorbește despre principii și demnitate, despre mâncatul sănătos, despre tranziție și avatarurile luxului, despre mânie și ură ca mod de viață, despre frică, zgomot, inflația politică și proasta intonare a libertății sau despre „plăcerile vinovate". Autorul și filosoful Andrei Pleșu portretizează sarcastic câteva specii de ticăloși, vorbește, cu umor, despre capitalistul român sau, cu amărăciune, despre eul propriu transformat în obsesie, masacrarea limbii române și globalizarea manelelor. Filosoful nu uită însă să ne arate și partea plină a
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
proasta intonare a libertății sau despre „plăcerile vinovate". Autorul și filosoful Andrei Pleșu portretizează sarcastic câteva specii de ticăloși, vorbește, cu umor, despre capitalistul român sau, cu amărăciune, despre eul propriu transformat în obsesie, masacrarea limbii române și globalizarea manelelor. Filosoful nu uită însă să ne arate și partea plină a paharului: „Există încă păduri care n-au deloc un aer muribund, lacuri translucide, sate (austriece) modernizate și totuși patriarhale, familii demodate și trainice, chelneri stilați, domni și doamne, politicieni inteligenți
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul dintre cei mai importanți sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Țuțea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arșavir Acterian
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze". În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând "noile contribuții bibliografice" ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
și intimitatea subiectului uman, trăsături definitorii pentru cultura și civilizația occidentală. „Schimbarea istorică de la tehnologiile mecanice la cele informatizate va favoriza subminarea noțiunilor de suveranitate și autosuficiența umană care au furnizat la nivel conceptual o adevărată identitate a individului de când filosofii greci au elaborat aceste concepte cu mai bine de două milenii în urmă. Tehnologia actuală destructurează o viziune asupra lumii construite cu mult timp în urmă. În mod total izolat sinele contemporan pare să-și fi pierdut adevărată identitate. Așadar
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
remarcă nouă și nici restrânsă, ci valabilă pentru foarte multe țări de pe glob. Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma „lipsa constrângerilor”. Ea zugrăvește comportamentul uman. A fost o temă care a preocupat filosofii, teologii, precum și statul. Pentru Socrate, de exemplu, libertatea este poarta tuturor dereglărilor individuale și sociale, calea spre desfrâu și descompunere; pentru Aristotel, apărător al libertății, este poarta prin care intră bucuria de a trăi, poarta prin care intră viciile fiind
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
poarta tuturor dereglărilor individuale și sociale, calea spre desfrâu și descompunere; pentru Aristotel, apărător al libertății, este poarta prin care intră bucuria de a trăi, poarta prin care intră viciile fiind cea a pasiunii. Venind mai aproape de vremurile noastre, pentru filosoful britanic John Stuart Mill (1806-1873), libertatea este determinată de raporturile dintre individ și societate, sfera libertății umane cuprinzând anumite libertăți printre care și „libertatea alegerii unui stil de viață”. Și ce stil de viață trebuie ales? Chiar nu știm să
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
de cultură”!, morala fiind aceea care trebuie să stea la temelia culturii unui individ și a vieții politice a societății, deoarece se mai întâmplă „să fii instruit, dar nătâng, brutal și simplist” spunea un gânditor român. Mergând mai în adânc, filosoful german Friedrich Nietzsche afirma că morala aparține credinței, nu politicii. Dintre cele șapte Păcate capitale, face parte și Mânia, numită și furie, prin care se înțelege respingerea iubirii și adoptarea sentimentelor răzbunătoare și a gândurilor pline de ură. Ce ne
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
numită și furie, prin care se înțelege respingerea iubirii și adoptarea sentimentelor răzbunătoare și a gândurilor pline de ură. Ce ne spune Biblia despre mânie? „Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor.” Filosoful român Nae Ionescu (1890-1940) precizează că problema libertății se pune în modul următor: „Există mai multe drumuri de urmat și omul alege unul din ele. El alege, dar el nu poate acționa decât atunci când cunoaște condițiile multiple în care această
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
astfel de valoare se uită doar la o fațetă, desigur că poate fi numit egoist. Doar cei care privesc ambele fațete; avers & revers pot obține ceea își doresc, adică IUBIREA. Iubirea aceea reciprocă pentru care se luptă orice ființă umană. Filosofi și sociologi din toate timpurile au încercat să definească acest sentiment, care prin puritate poate deveni NOBIL, iar prin egoism poate deveni distrugător. Nu încerc să argumentez sau să motivez ce ar trebui să facem atunci când iubim. Dacă sentimentul nostru
VORBIND DESPRE DRAGOSTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355508_a_356837]
-
în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Universul lui Bergson-“mașină de făurit zei” ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Întreaga filosofie a lui Henri Bergson încearcă să ofere, peste timp, o replică la concepțiile lui Descartes. Filosoful pune viața, în diversitatea ei infinită și ubicuă, în locul presiunii cogito-ului și a dictaturii pretenției rațiunii de a controla despotic “pasiunile sufletului”. Direcția gândirii lui Bergson urmărește,aproape fidel, un crez formulat în ani tinereții:” A ști să te bucuri
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
Epicur, pe care îl citise din scoarță în scoață, i-a conturat aceste gânduri. Louis Lavelle în “La philosophie francaise entre les deux guerres”, volum apărut la Paris în 1942, scria la pagina 91 că Bergson este “unul din rarii filosofi pe care gloria i-a vizitat”, atrăgând cititorii și auditoriul cu magia verbului sclipitor, obișnuit să ducă din tinerețe frumoasa imagine țesută de exaltările apologeților. Opera sa , multiplu diversificată, totuși pare unitară și organizată insistent în preajma idei direcționare-trăirea subiectivă a
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
către Harald Hoffding scrisă de Bergson avertiza categoric că miezul operei sale este “intuiția duratei”, scrisoare semnalată de exegetul danez Vladimir Jankelevitch în “Henri Bergson”,Paris, 1959,p.4, și orice altă perspectivă închide nesupusului calea spre ea. “Curentul vieții” filosoful încearcă să-l pătrundă, să-l ducă în chinga disciplinată, să-l pună sub direcționarea înțelegătoare a sufletului. Acest context Bergson îl face pe filosof să semneze pactul cu iraționalul. Însă părerile comentatorilor săi sunt contrazise de lucrările principale ale
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
Paris, 1959,p.4, și orice altă perspectivă închide nesupusului calea spre ea. “Curentul vieții” filosoful încearcă să-l pătrundă, să-l ducă în chinga disciplinată, să-l pună sub direcționarea înțelegătoare a sufletului. Acest context Bergson îl face pe filosof să semneze pactul cu iraționalul. Însă părerile comentatorilor săi sunt contrazise de lucrările principale ale lui Bergson care refuză să poarte numitorul comun favorit-durată, fiecare adduce o primenire revelatory de accent.” Eseu despre datele imediate ale conștiinței”(1889), se axează
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
al bucuriei, în paginile fiecăreia revin insistent sunetele joase ale unui sentiment tragic al timpului, cu accente de doină, ca în cântecele de jale românești, sau tânguitoare ca un clopot al destinului, al cărui sunet vibrează altfel pe timp noros. Filosoful spunea în al doilea volum al său “Ecrits et paroles” că marii gânditori și-au pus problema sensului vieții, dar mai puțini ne-au făcut să înțelegem că purtăm în noi cheia enigmei. Viața constituie existența privilegiată a universului și
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
insondabile, să se implice în vâltorile fluxului vital și să urce până la rangul de conștiință de sine a acestuia. La început rigoarea științifică nu prea o găsim în lucrările lui, predomină înclinarea spre poezie, în “Evoluția creatoare” , la pagina 578, filosoful asimilează traiectoria vieții cu un obuz explodat într-o jerbă de fărâme sclipitoare, pentru ca la sfârșit să cedeze loc religiei ,în “Cele două surse ale moralei și religiei”, unde își face loc providența, universul fiind imaginat ca “o mașină de
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
sexe lipite cu superglue, spermă artificială ca zăpada de la ecuator, văd prin spațiu boturi fardate aspirînd nămeți parfumați de emisii radio interstelare, desfrîul anticilor va fi fost un moft poleit cu steluțe de carton, dezmățul anatomic va lua proporții babilonice, filosofii vor guița de strufocare, Aristotel o va da pe ostropel, marele anost Heidegger va bîigui capra cu trei iezi în limba americano-malgașă, ritul va fi cosmic, sperma, ca polenul florii de cîmp, va curge valuri-valuri la ospețele pantagruelice ... Și un
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
poalelor scurte, care au mintea “pe moațe” și gîndesc cu chestia aia dintre picioare. Cînd l-am întrebat de ce o chema pe prietena lui așa de ciudat, s-a strîmbat: “Pentru că dă producție bună ... ” Ei, mi-am zis, Thomas misoginul! Filosoful de circumstanță. Fanfaronul angoasat. Cinicul de serviciu... Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (roman) CAP 2 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295, Anul I, 22 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
ea însăși. Ce povară și ce deliciu era viața, altceva nici nu contează, de fapt, dar nu avem întotdeauna puterea de a ne detașa de necazurile și bucuriile ei mărunte - povestea Licurișca și Thomas parcă îi sorbea cuvintele de pe buze. Filosoful și medicul iranian Ibn Sina, cunoscut sub numele de Avicena, care a jucat un rol important în Europa pînă în secolul al șaptesprezecelea, a scris pe la anul o mie douăzeci “Canonul medicinii”, punînd, de fapt, bazele acelei științe ce avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Manuscris > Scriitori > AI TOATĂ VIAȚA ÎNAINTE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ai toată viața înainte Ai toată viața înainte și cea de-apoi, fără cuvinte, centaurul le știe, toate, e filosof și are carte, piticul roșu umblă-n lume, iubirea n-are nici un nume, dar roșul este ucigaș, omul o știe, e părtaș. Apoi urmează o poveste, Pacientul tace, nu mai este, Cutia neagră din avion, a fost ascunsă de-un
AI TOATĂ VIAŢA ÎNAINTE de BORIS MEHR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356997_a_358326]