9,041 matches
-
de lucru cunoscut sub denumirea de Project. Dacă SAP presupunea administrarea unei companii pe o perioadă indefinită, utilizarea lui Project este mult mai restrânsă, mult mai specifică, el administrează un proiect al unei companii ce presupune un început și o finalitate precis fixate în timp, cu date limită, utilizarea calendarelor și a resurselor. În plus față de elementele menționate, pentru a face o delimitare clară a Project de celelalte aplicații Office obișnuite, a fost introdus și lucrul cu un server de aplicație
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
mergem mai departe, afirmând c) vreau s)-mi mențin teoria în mod substanțial intact), chiar dac) activitatea explicat), și cei care se angajeaz) în ea, s-au schimbat în mod simțitor de-a lungul timpului. Pentru a ajunge la acea finalitate, trebuie s) fac dou) lucruri: mai întâi, s) redefinesc vechiul termen pentru a se potrivi noii activit)ți, si, al doilea, s) revizuiesc vechea teorie, pentru a face fâț) noilor elemente. Evoluția teoriilor despre imperialism ilustreaz) foarte bine ambele proceduri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o structur), unde structura reprezint) componentă de nivel sistemic care face cu putinț) că unit)țile s) fie înțelese că formând un set distinct de simplă al)turare. La un alt nivel, sistemul rezid) în unit)ți aflate în interacțiune. Finalitatea teoriei sistemelor e de a demonstra cum opereaz) și interacționeaz) cele dou) niveluri, acest demers presupunând delimitarea clar) a unuia fâț) de cel)lalt. Cineva se poate întreba cum se afecteaz) reciproc A și B, și s) porneasc) la aflarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au spus c) Cel De-Al Doilea R)zboi Mondial a fost cauzat de eșecul unora dintre state de a remedia un dezechilibru de putere, combinându-se pentru a se opune unei alianțe existente. ÎI Națiunile își modific) formă și finalitatea; sunt realizate progrese tehnologice; armamentul este radical modificat; se fac și se desfac alianțe. Acestea sunt schimb)ri în interiorul sistemelor, acest gen de schimb)ri ajutându-ne s) explic)m variațiile rezultatele internațional-politice. În capitolul 3, am aflat c) care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau acceptate. Pe plan internațional, mediul acțiunii statelor, sau structura sistemului lor, este dat) de faptul c) unele state prefer) supraviețuirea, în loc de alte obiective realizabile pe perioade scurte de timp, acționând cu o relativ) eficient) pentru a ajunge la acea finalitate. Statele își pot modifica comportamentul din pricina structurii c)reia îi dau naștere, prin intermediul interacțiunii cu alte state. Ins) în ce moduri, si de ce? Pentru a r)spunde la aceste întreb)ri, trebuie s) complet)m definiția structurii internaționale. 2. Caracterul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de absență ei. Organizațiile au cel putin dou) obiective: de a duce un lucru pan) la cap)ț și de a se menține ele însele că organizații. Multe din activit)țile lor sunt direcționate c)tre cea de-a doua finalitate. Liderii organizațiilor, si cu deosebire cei politici, nu sunt specialiști în problemele cu care se confrunt) organizațiile lor. Ei nu au devenit lideri fiind experți într-o chestiune sau alta, ci perfecționându-se în tehnicile organizaționale - privind menținerea controlului asupra
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unul corect. Dac) nu se constituie un echilibru de putere, putem afirmă c) asumpția teoriei este una eronat). În cele din urm), iar prin aceast) secvent) se duce-se pan) la cap)ț devierea c)tre reificarea unui concept, dac) finalitatea statelor e aceea de susține un echilibru, atunci finalitatea balanței este de ,,a menține stabilitatea sistemului, f)r) distrugerea multitudinii de elemente care îl compun”. Cititorul are în mod evident de-a face cu o reificare ori de câte ori citește, de pild
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
putere, putem afirmă c) asumpția teoriei este una eronat). În cele din urm), iar prin aceast) secvent) se duce-se pan) la cap)ț devierea c)tre reificarea unui concept, dac) finalitatea statelor e aceea de susține un echilibru, atunci finalitatea balanței este de ,,a menține stabilitatea sistemului, f)r) distrugerea multitudinii de elemente care îl compun”. Cititorul are în mod evident de-a face cu o reificare ori de câte ori citește, de pild), despre balant) că operând ,,cu succes”, sau despre dificultatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în sistem. Iar aceasta reprezint) o alt) propoziție testabil). Teoria induce numeroase aștept)ri cu privire la comportamente și rezultate. Din teorie, se poate prezice c) statele se vor angaja în comportamentul de tip balansare, indiferent de faptul dac) echilibrarea puterii reprezint) finalitatea actelor lor. Din teorie, poate fi prev)zut) o puternic) tendinț) c)tre balant), în cadrul sistemului. Așteptarea nu se refer) la faptul c) o balant), odat) ce este obținut), va fi menținut), ci c) o balant), odat) destr)maț), va
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
supraviețuirea. Marile firme se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea lor depinzând de propriile lor eforturi, în limitele instituite prin lege. În m)sura în care ele se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea trece înaintea profitului, ca finalitate, de vreme ce supraviețuirea este o precondiție pentru atingerea altor obiective. Acest corolar se atașeaz) presupoziției fundamentale a economiștilor, ori de câte ori situația firmelor le îndrept)teste s) influențeze atât piața, cât și acțiunea lor reciproc). Câștigurile relative pot fi mult mai importante decât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ale acestuia. Sistemele economice sunt evaluate mai mult în funcție de cantitatea și calitatea produselor lor, decât în raport cu soarta produc)torilor. Sistemele internațional-politice sunt apreciate mai mult în conformitate cu soarta unit)ților, decât sub aspectul cantit)ții și calit)ții produselor lor. Deși finalitatea constructiv) a competiției economice este lesne de observat, este dificil de argumentat c) statele sunt mai prospere datorit) competiției politice în care ele se angajeaz). În epoca darwinismului social, era salutat)învigorarea statelor, care se presupunea c) rezult) în urmă
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1929. Comitetul de redacție este alcătuit din Tudor Șoimaru, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu. Publicație de elită, revista propune și promovează intelectualismul ca formulă ideologică și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
că, după 1989, preocupările savantului ieșean converg cu cele mai vechi în domeniul istoriografiei și al istoriei culturii. Volumele de autor apărute de la acea dată continuă un program care se poate sesiza cu ușurință din chiar titlurile cărților: Istorie și finalitate (1991); La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994); În orizontul istoriei (1994); Eminescu: glose istorico-culturale (1994); Impactul reîntregirii (1995); Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997); Discurs istoric și tranziție, În căutarea unei paradigme (1998
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în fața comunității despre participarea - cu uneltele conștiinței cetățenești și ale meseriei specifice - la marile evenimente ale momentului traversat. De aceea, cărți precum Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997), Discurs istoric și tranziție (1998) ori Istorie și finalitate. În căutarea identității (ed. a 2-a: 2004) jalonează în mod unic o preocupare pentru domeniu care, fără a face rabat de la standardele profesionale asumate, se traduce într-o publicistică vie și sensibilă la interogațiile veacului. Asemenea zonă de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rezultatele bătăliei de la Poltava aveau relevanță tocmai din perspectiva statutului Principatelor Române. În viziunea lor, victoria lui Petru I urma să declanșeze ireversibilul proces de dezintegrare a sistemului politic instaurat de otomani în nordul Dunării. Or, era de așteptat ca finalitatea lui să fie, dacă nu redobândirea deplinei lor independențe politice, cel puțin dobândirea unui statut de autonomie ale cărui coordonate să fie mult lărgite, iar conținutul juridic substanțial modificat în bine, în comparație cu cel existent la începutul secolului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în contact nemijlocit cu realitățile românești, sub varii aspecte, pe care, fiecare le-a perceput sau receptat și transmis, prin mijloace și forme diferite, celor interesați de problematica acestei mereu agitată parte a lumii. Neîndoielnic, ca pondere, substanță narativă și finalitate, contribuția lui J.O. Noyes în radiografierea societății românești este mult superioară celei datorată lui Ch. G. Gordon. Pentru că, deși experiența românească a ofițerului britanic avea să fie îmbogățită 14 ani mai târziu, printr-un sejur mai consistent în zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
loc noi metode și apare un nou tip de profesor de „elinească“, mai receptiv la influențele occidentale și mai puțin interesat de tradiție. În același timp, cultura formativă din Principate înregistrează un vizibil salt calitativ, mai ales în privința practicilor și finalității. Lancaster. Vezi Ilie Popescu-Teiușan, Învățământul lancasterian în școala românească, în Clasici ai pedagogiei universale, București, 1966, p. 262-263. La Iași, Veniamin Costachi retipărește tabelele alilodidactice din 1820 în 1825 (sau 1824, dacă luăm drept corectă afirmația lui C. Erbiceanu că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar din politica păcii și a bunei înțelegeri internaționale își face lege“3. Pentru guvernul de la București, integrarea în ONU se contura așadar ca un obiectiv prioritar declarat al politicii externe pe termen scurt. Evenimentele chiar păreau să confirme o finalitate de succes a acestei intenții, dat fiind că, la 10 mai, președintele Harry Truman acorda regelui Mihai cea mai înaltă distincție de război a SUA, ca o recunoaștere a contribuției României la cauza Națiunilor Unite. Accentuarea tensiunilor internaționale între Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, condus de Nicolae Iorga, a dezmințit imediat și categoric informațiile de acest gen128. Însă indiferent de ce s-a discutat la Timișoara în decembrie 1931 și chiar dacă noi știm astăzi că planurile federative românomaghiare n-au avut nici un fel de finalitate practică, trebuie remarcată persistența în timp a ideii de uniune între România și Ungaria. În sfârșit, ultimele informații pe care le deținem, cu privire la o uniune româno-maghiară, provin din timpul celui de-al doilea război mondial. În iulie 1940 - cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica timpurie și în roman și construită așadar pe „principiile autenticității, verosimilității și finalității”, va avansa în direcția modelului „corintic”. Comentariile sunt convingătoare și, în unele laturi, conțin și un netăgăduit aport de originalitate. În acest sens, trebuie amintite inserțiile comparatiste, cu toate că al doilea termen adus în discuție, literatura lui G. Călinescu, pare oarecum
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
I. Radicikov), precum și rolul mitului în reconstituirea sistemului axiologic, apoi este pusă în lumină literatura ca reconstrucție alegorică a unor lumi depărtate (A. Kușniewicz). La acestea se adaugă evidențierea câtorva trăsături ale balcanismului literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu-și sursele mai multe însușiri ale corinticului (mitizare-demitizare, ironia, grotescul, ludicul, alegoria, parabola și creația conștientă de sine). Cu unele similitudini în problematică și alcătuire, cartea Scriitori polonezi (secolul XX), apărută în
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
prozatorul preluând și de la suprarealiști imaginea dislocată, fervoarea metaforică și irumperea în subconștient și oniric, iar de la Dostoievski priza la suferință și descrierea situațiilor-limită. Mai pronunțat înnoitoare sunt intențiile volumului Literatura hispano-americană în lumină sistemică (1979), care are o dublă finalitate: cuprinderea întregii arii a literaturilor din America Latină și investigarea lor dintr-un unghi metodologic nou, sistemic. Având izvoare în disciplinele exacte, teoria sistemică gândește fenomenul de creație literară asemenea unui sistem semiotic, cu sens și valoare estetică, statornicind o corelație
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
și pe care noi o presupunem deviată. Din acest punct de vedere, voi răspunde și eu În absența domnului Jucan, care tocmai a ieșit... Mihaela Ursa: Vei răspunde ca și cum ar fi aici... Vlad Roman: Nu cred că ficționalizarea are ca finalitate proteza, ci mai degrabă o repliere a omului pe care noi Îl presupunem Într-o logică pozitivistă ca stând acolo, o reconstrucție a unui alt om, cel pe care Îl văd eu, cel pe care Îl am În mine și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acela de a folosi „unitățile” contextului social (social setting, În engleză) ca surse interpretative pentru Înțelegerea fenomenelor vizualului. Nivelul referențial exterior face posibilă codificarea situațiilor În care imaginile se manifestă, iar prin recursul la această referință externă avem acces la finalitatea internă a imaginilor. Criteriul de bază este acela că analiza calitativă trebuie să fie profund justificată, simpla dorință de observare a unei situații nu constituie garanția studiului calitativ; o cercetare devine studiu calitativ dacă este adecvată situației. Avem doi factori
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Corin Braga: Dacă abordările calitative ale imaginii au găsit un bun teren În SUA, cercetarea imaginarului rămâne oricum o prioritate a Europei. Mai mult, am impresia că, atunci când interesul pentru imaginar a ajuns În America, acest interes și-a modificat finalitatea. Spre exemplu, am citit niște cărți de neoșamanism și totemism În care este foarte frumos și cu reverență invocat Gaston Bachelard, dar parcă dintr-o altă perspectivă decât cea din care suntem noi obișnuiți să-l vedem. Noi Îl privim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]