3,199 matches
-
Ligii Agrare. Colegul de partid al lui Alkio, Kyösti Kallio, a ținut "cuvântarea de la Nivala" de la 5 mai 1918 spunând: „Trebuie să reconstruim o națiune finlandeză, care să nu fie împărțită în Roșii și Albi...Trebuie să construim o republică finlandeză democratică, în care toți finlandezii să simtă că sunt adevărați cetățeni și membri ai acestei societăți." În cele din urmă, mulți dintre conservatorii moderați finlandezi au mers pe calea gândirii lui Lauri Ingman, care scria în primăvara lui 1918: „O
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
finlandeză, care să nu fie împărțită în Roșii și Albi...Trebuie să construim o republică finlandeză democratică, în care toți finlandezii să simtă că sunt adevărați cetățeni și membri ai acestei societăți." În cele din urmă, mulți dintre conservatorii moderați finlandezi au mers pe calea gândirii lui Lauri Ingman, care scria în primăvara lui 1918: „O turnură politică mai spre dreapta nu ne va ajuta acum, în schimb ar întări socialismul la noi în țară.” Împreună cu celilalți finlandezi cu gândire de
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Ingman, care scria în primăvara lui 1918: „O turnură politică mai spre dreapta nu ne va ajuta acum, în schimb ar întări socialismul la noi în țară.” Împreună cu celilalți finlandezi cu gândire de ansamblu, noul parteneriat a construit un compromis finlandez care a ajuns să producă o democrație parlamentară largă și stabilă. Acest compromis s-a bazat atât pe înfrângerea Finlandei Roșii în Războiul Civil cât și pe faptul că mare parte din scopurile politice ale Finlandei Albe nu au fost
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
Finlanda și au făcut posibilă o înțelegere socială și pilitică pașnică în țară. Reconcilierea a dus la o lentă și dureroasă, dar constantă unificare națională. În cele din urmă, vidul de putere și interregnumul din 1917-1919 a făcut loc compromisului finlandez. Din 1919 și până în 1991, democrația și suveranitatea finlandezilor s-a confruntat cu provocări din partea radicalismului de dreapta și de stânga, cu criza celui de al Doilea Război Mondial și cu presiunea Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece. Între 1918 și
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
1918: trilogia "Tampere "de Erkki Lepokorpi din 1977, "Juho" de Juhani Syrjä din 1998 și „Comanda” (în ) de Leena Lander în 2003. Romanul epic al lui Kjell Westö „Unde am mers noi odată" (în ) publicat în 2006 tratează Războiul Civil Finlandez, urmând destinul unor personaje și ale familiilor lor din ambele tabere, înainte, în timpul și după război. Cartea lui Kjell Westö „Miraj 38” (în ) din 2013 descrie atmosfera din Finlanda interbelică și traumele post-conflict ale războiului din 1918. Povestirile lui F.E.
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
inelelor" încurajează editurile străine să publice traduceri ale "Hobbitului". Printre primele traduceri din timpul vieții lui Tolkien, se numără cele în limba germană (1957), olandeză (1960), poloneză (1960), portugheză (1962), spaniolă (1964), japoneză (1965), daneză (1969), franceză (1969), norvegiană (1972), finlandeză (1973), italiană (1973) și limba slovacă (1973). Cu câteva luni înainte de moartea sa, Tolkien află că o traducere islandeză este în curs de elaborare, o știre care îl umple de bucurie; dar acest lucru nu s-a întâmplat înainte de 1978
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
componența Imperiului Rus ar fi trebuit să fie o operațiune secretă. Recruții erau transportați peste granița vestică a Finlandei, prin Suedia, până în Germania, unde voluntarii au fost încadrați în Batalionul al 27-lea de Infanterie Regală Prusacă. Batalionul de jägeri finlandezi a participat la luptele de pe frontul de răsărit în rândurile armatei germane, începând cu anul 1916. După izbucnirea războiului civil din Finlanda, jägerii care au dorit să intre în rândurile armatei finlandeze "albe" (nesocialiste) au fost lăsați la vatră. În
Trupele Jägerilor finlandezi () [Corola-website/Science/302414_a_303743]
-
-lea de Infanterie Regală Prusacă. Batalionul de jägeri finlandezi a participat la luptele de pe frontul de răsărit în rândurile armatei germane, începând cu anul 1916. După izbucnirea războiului civil din Finlanda, jägerii care au dorit să intre în rândurile armatei finlandeze "albe" (nesocialiste) au fost lăsați la vatră. În Finlanda, acești voluntari erau numiți simplu "Jägerii" (în limba finlandeză Jääkärit). Contribuția lor la victoria albilor a fost crucială, atât prin pregătirea militară, cât și prin ridicarea moralului camarazilor lor. Fiind antrenați
Trupele Jägerilor finlandezi () [Corola-website/Science/302414_a_303743]
-
rândurile armatei germane, începând cu anul 1916. După izbucnirea războiului civil din Finlanda, jägerii care au dorit să intre în rândurile armatei finlandeze "albe" (nesocialiste) au fost lăsați la vatră. În Finlanda, acești voluntari erau numiți simplu "Jägerii" (în limba finlandeză Jääkärit). Contribuția lor la victoria albilor a fost crucială, atât prin pregătirea militară, cât și prin ridicarea moralului camarazilor lor. Fiind antrenați ca trupe de elită, voluntarii jägeri au fost folosiți și pe post de ofițeri ai militarilor neatrenați din
Trupele Jägerilor finlandezi () [Corola-website/Science/302414_a_303743]
-
fost tranșată în favoarea jägerilor. Cei mai mulți comandanți din războiul de iarnă proveneau din rândurile voluntarilor antițariști. Marșul Jägerilor compusă de Jean Sibelius, pe versurile jägerului Heikki Nurmio, a fost marșul de onoare al multor detașamente ale armatei. În zilele noastre, recruții finlandezi din infanterie sunt în general numiți "jägeri". Pentru misiuni de război se face o deosebire între unitățile de infanterie și cele de jägeri, cele din urmă fiind mai bine echipate și diferit antrenate.
Trupele Jägerilor finlandezi () [Corola-website/Science/302414_a_303743]
-
(1899-1905, 1908-1917, "Sortokaudet" (Vremurile opresiunii) în limba finlandeză, a fost o politică guvernamentală a Imperiului Rus care urmărea distrugerea autonomiei Marelui Ducat al Finlandei. A fost o încercare care făcea parte dintr-o mai largă politică de rusificare începută la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui
Rusificarea Finlandei () [Corola-website/Science/302413_a_303742]
-
începutul celui de-al XX-lea de guvernele țariste care încercau să abolească autonomia administrativă și culturală a tuturor minorităților ne-ruse din imperiu. Politica de rusificare a inclus următoarele măsuri: Politica de rusificare a dus la apariția unei rezistențe finlandeze aprige, care cuprindea o paletă largă de acțiuni, de la petiții, greve și rezistență pasivă (inclusiv nesupunere la recrutare), până la forme de rezistența activă, culminând cu asasinarea Guvernatorului General Nicolai Bobrikov în iunie 1904. Guvernul imperial a răspuns prin epurarea oponenților
Rusificarea Finlandei () [Corola-website/Science/302413_a_303742]
-
largă de acțiuni, de la petiții, greve și rezistență pasivă (inclusiv nesupunere la recrutare), până la forme de rezistența activă, culminând cu asasinarea Guvernatorului General Nicolai Bobrikov în iunie 1904. Guvernul imperial a răspuns prin epurarea oponenților politicii de rusificare din administrația finlandeză, printr-o cenzură mult mai strictă și, din aprilie 1903 până la revoluția din 1905, prin acordarea de puteri dictatoriale Guvernatorului General. Campania de rezistență a dus la câteva succese, cea mai importantă fiind neaplicarea noii legi a serviciului militar. Se
Rusificarea Finlandei () [Corola-website/Science/302413_a_303742]
-
mai strictă și, din aprilie 1903 până la revoluția din 1905, prin acordarea de puteri dictatoriale Guvernatorului General. Campania de rezistență a dus la câteva succese, cea mai importantă fiind neaplicarea noii legi a serviciului militar. Se poate spune că rezistența finlandeză la politica de rusificare a fost unul dintre cei mai importanți factori care au dus la proclamarea independenței Finlandei în 1917. Campania de rusificare a fost suspendată și s-a renunțat la unele dintre rezultatele sale între 1905 - 1907 în timpul
Rusificarea Finlandei () [Corola-website/Science/302413_a_303742]
-
scăderea puternică a autonomiei Finlandei și la o rezistență crescută a finlandezilor, inclusiv la apariția mișcării Jäger. Mai multe măsuri rusificatoare au fost suspendate din nou în 1914 - 1917 în timpul primului război mondial, dar documente guvernamentale secrete, publicate în presa finlandeză în noiembrie 1914, sugerau că guvernul imperial lucra la planuri pentru o completă rusificare a Finlandei în viitor. Pentru finlandezi, perioada de rusificare a fost unul dintre cele mai importante evenimente în istoria țării, al doilea eveniment ca importanță după
Rusificarea Finlandei () [Corola-website/Science/302413_a_303742]
-
rețete culinare, lucrări de referință, reviste și periodice. Colecția PG conține și înregistrări non-text cum ar fi fișiere audio sau partituri. Mojoritatea lucrări sunt în limba engleză dar există un număr semnificativ de lucrări în germană, franceza, italiană, spaniolă, olandeză, finlandeză și chineză. De câte ori este posibil, lucrările Gutenberg sunt distribuite sub formă de fișiere text, în principal folosind setul de caractere US-ASCII dar frecvent și folosind setul de caractere extins, ISO-8859-1. Lucrările trimise de colaboratori sunt oferite și în alte formate
Proiectul Gutenberg () [Corola-website/Science/302428_a_303757]
-
ca Tolkien să fi împrumutat elemente ale legendei Völsunga saga, în mod special Inelul magic de aur și sabia rupă care este refăurită. În Völsunga saga aceste lucruri sunt Andvarinaut și Gram, ele corespund cu inelul și Narsil/ Andúril. Mitologia finlandeză și multe alte elemente din cartea de poeme Kalevala au jucat un rol important asupra creării Pământului de Mijloc. În manieră asemănătoare cu "Stăpânul inelelor", "Kalevala" este centrată asupra unui artefact magic, numit Sampo, care îi aduce avere purtătorului său
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
O altă paralelă între cele două cărți este vrăjitorul, Gandalf împrumută unele din acțiunile lui Väinämöinen (vrăjitorul din Kalevala). Ambii luptă alături de forțele binelui și în finalul romanului pleacă spre o lume a nemuririi. Tolkien s-a inspirat din limba finlandeză când a creat limba elfă Quenya. Deasemenea este clar că inelul are o aplicabilitate largă privind conceptul de putere absolută și efectele sale, iar accentuează ideea că oricine încearcă să obțină putere de pe seama sa va fi inevitabil corupt de către
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
de opera lui Tolkien. Mai târziu, în anii 80 și 90, câteva trupe metal (în principal nordice) au fost inspirate de către partea întunecată și malefică a romanului. Printre acestea se numără formația germană Blind Guardian, grupul austriac Summoning și trupa finlandeză Nightwish. Mai mult, unele trupe de metal și-au luat nume din poveste (Burzum, Gorgoroth, Uruk-hai, Balrog, Fangorn, Amon Amarth, Ephel Duath and Cirith Ungol de exemplu), iar membrii unor formații au preluat numele unor personaje, precum Count Grishnackh și
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Dienst"“ (Securitatea este încă în serviciu) a descris mașinațiile la care a fost și la care mai este supusă până în prezent de către lucrători ai serviciilor secrete românești. Limba catalană Limba cehă Limba chineză Limba croată Limba daneză Limba engleză Limba finlandeză Limba franceză Limba galiciană Limba greacă Limba japoneză Limba islandeză Limba italiană Limba maghiară Limba norvegiană Limba olandeză Limba poloneză Limba portugheză Limba română Limba rusă Limba slovenă Limba spaniolă Limba suedeză Limba turcă Interviuri Herta Müller și Securitatea
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
când familia imperială își părăsea apartamentele pentru a merge în sala de mese. Atât de mare a fost explozia încât a putut fi auzită în întregul Sankt Petersburg. Sala de mese a fost complet distrusă și 11 membri ai Gărzii Finlandeze din Camera de Gardă aflată dedesubt au fost uciși, iar alți 30 au fost răniți. Acest incident reprezintă una dintre primele utilizări ale unei bombe cu ceas în scopuri politice. Ziarul "New York Times" din 4 martie 1880 consemna că „dinamita
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
folosul ambelor părți, până la dezmembrarea Uniunii Sovietice din 1991. În vreme ce elita politică și intelectuală finlandeză consideră termenul ca referindu-se mai mult la problemele de politică externă a altor țări, mulți finlandezi de rând îl consideră foarte jignitor. Politica externă finlandeză, înainte de înțelegerea amintită mai sus, a fost foarte sinuoasă: Înfrângerea Wehrmachtului în bătălia de la Stalingrad a condus Finlanda la reîntoarcerea la tradițiile politice ale secolului al XIX-lea, care erau considerate încununate de succes până la rusificarea Finlandei din 1899-1905. Liderii
Finlandizare () [Corola-website/Science/304547_a_305876]
-
înainte de înțelegerea amintită mai sus, a fost foarte sinuoasă: Înfrângerea Wehrmachtului în bătălia de la Stalingrad a condus Finlanda la reîntoarcerea la tradițiile politice ale secolului al XIX-lea, care erau considerate încununate de succes până la rusificarea Finlandei din 1899-1905. Liderii finlandezi și-au dat seama că lupta împotriva Sovietelor nu mai era posibilă. Nici o supraputere nu era capabilă sau dornică să asigure sprijinul necesar în lupta împotriva URSS. Germania Nazistă, cel mai important aliat al finlandezilor împotriva rușilor, pierduse războiul, Suedia
Finlandizare () [Corola-website/Science/304547_a_305876]
-
atrocitățile contemporane sovietice aveau parte de același tratament. De exemplu, soarta lui Alexandr Soljenițîn era cosmetizată în numele menținerii unor relații acceptabile între Finlanda și Uniunea Sovietică. Numai după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, în 1985, a îndrăznit mass-media finlandeză să se apropie mai mult, din punct de vedere jurnalistic, de standardele din țările occidentale, fără să se mai teamă de presiunile guvernamentale. Experții în politica externă din Statele Unite și-au exprimat, în mod constant, temerile ca nu cumva Europa
Finlandizare () [Corola-website/Science/304547_a_305876]
-
URSS. Teoria părții învingătoare (bandwagoning - a căruței muzicanților) lansa ideea că, dacă SUA nu era capabilă să asigure un sprijin rapid și credibil pentru pozițiile anticomuniste ale aliaților lor, NATO și alianța americano-niponă pot să se destrame. Cunoscătorii politicii externe finlandeze au adus argumentul că cei care critică „finlandizarea” nu vor cu îndărătnicie să recunoască că țara scandinavă și-a câștigat pozițiile negociate după ce a rezistat eroic atacurilor sovietice din războiul de iarnă și războiul în continuare. Deși sovieticii nu au
Finlandizare () [Corola-website/Science/304547_a_305876]