660,692 matches
-
orientate. Prin urmare, este necesară conceperea și susținerea unor politici active la nivel regional și local, concretizate, în primul rând, în investiții publice de infrastructură cu efecte de antrenare maxime, într-un ajutor sporit acordat regiunilor deprimate, practicarea de stimulente fiscale selective și tranzitorii pentru ameliorarea performanțelor acestor zone, asistență selectivă pentru dezvoltare din partea Vestului, înființarea și acordarea de împuterniciri speciale agențiilor de dezvoltare regională, formarea unei culturi antreprenoriale autentice, valorificarea capitalului uman existent, dereglementarea și privatizarea etc. Granturi de capital
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la: cheltuieli ale puterilor publice centrale și locale, cuprinse și realizate prin bugetul de stat; cheltuieli efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat (ajutoare de șomaj, indemnizații ș.a.); cheltuielile întreprinderilor publice. Alături de alți indicatori macroeconomici, cum ar fi: mărimea veniturilor fiscale și mărimea deficitului bugetar, cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai reprezentativ al gradului de intervenție a Statului în economie. Există o relație strînsă între nivelul cheltuielilor publice și alți indicatori cum ar fi: numărul populației, veniturile acesteia, nivelul rentabilității în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
recurge la măsuri de sprijinire a agenților proprii, mai cu seamă din ramurile strategice, prin măsuri cum ar fi: reducerea de impozite, acordarea de subvenții și alte facilități, afectînd astfel cheltuielile publice. 7) Capacitatea de a plăti impozite, sau capacitatea fiscală. Țările bogate dispun și de o masă impozabilă considerabilă, care le permite susținerea unor cheltuieli publice superioare țărilor mai slab dezvoltate, unde baza impozabilă, ca arie și ca amplitudine, procură venituri modeste. În plus, în cele din urmă, fenomenul evaziunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Țările bogate dispun și de o masă impozabilă considerabilă, care le permite susținerea unor cheltuieli publice superioare țărilor mai slab dezvoltate, unde baza impozabilă, ca arie și ca amplitudine, procură venituri modeste. În plus, în cele din urmă, fenomenul evaziunii fiscale torpilează acțiunea de colectare a impozitelor. Deci, pe măsură ce o țară se dezvoltă, cresc și cheltuielile publice. 8) Factori politici și sociali, care pot crea o supraofertă de bunuri și servicii publice, contribuind astfel la creșterea cheltuielilor. D.I.Trotman-Dickenson reține mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
finanțate numai prin impozite, ci prin ceea ce se numește generic "prelevări obligatorii". Acestea reprezintă totalitatea vărsămintelor efectuate în profitul administrațiilor publice, obligatorii și fără contraprestații. Ele pot fi grupate în două mari categorii: impozitele și cotizațiile sociale (CAS). Raportînd prelevările fiscale la P.I.B. se obține rata prelevărilor fiscale, sau a poverii (sarcinii) fiscale, cum se mai numește. Este un indicator statistic intens utilizat în urmărirea evoluțiilor și realizarea de comparații internaționale. În afara prelevărilor obligatorii mai există în unele țări așa numitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se numește generic "prelevări obligatorii". Acestea reprezintă totalitatea vărsămintelor efectuate în profitul administrațiilor publice, obligatorii și fără contraprestații. Ele pot fi grupate în două mari categorii: impozitele și cotizațiile sociale (CAS). Raportînd prelevările fiscale la P.I.B. se obține rata prelevărilor fiscale, sau a poverii (sarcinii) fiscale, cum se mai numește. Este un indicator statistic intens utilizat în urmărirea evoluțiilor și realizarea de comparații internaționale. În afara prelevărilor obligatorii mai există în unele țări așa numitele prelevări parafiscale, fluxuri monetare care nu alimentează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Acestea reprezintă totalitatea vărsămintelor efectuate în profitul administrațiilor publice, obligatorii și fără contraprestații. Ele pot fi grupate în două mari categorii: impozitele și cotizațiile sociale (CAS). Raportînd prelevările fiscale la P.I.B. se obține rata prelevărilor fiscale, sau a poverii (sarcinii) fiscale, cum se mai numește. Este un indicator statistic intens utilizat în urmărirea evoluțiilor și realizarea de comparații internaționale. În afara prelevărilor obligatorii mai există în unele țări așa numitele prelevări parafiscale, fluxuri monetare care nu alimentează bugetul de stat sau bugetul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cui datorați vama, dați-i vama...". În afara acestor surse de legitimitate, se mai vorbește despre o legitimitate politică și despre o legitimitate juridică a impozitului. Legitimitatea politică este asigurată de existența, în democrație a regimului parlamentar care garantează principiul legalității fiscale, prin aceea că legile sunt votate de reprezentanții contribuabililor, ale căror interese, cel puțin teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
existența, în democrație a regimului parlamentar care garantează principiul legalității fiscale, prin aceea că legile sunt votate de reprezentanții contribuabililor, ale căror interese, cel puțin teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prin aceea că legile sunt votate de reprezentanții contribuabililor, ale căror interese, cel puțin teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce la o "anesteziere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce la o "anesteziere" a plătitorilor; exagerarea în reglementări fiscale; ruptura dintre administrația fiscală, legislator și contribuabili, ca și neîncrederea acestora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce la o "anesteziere" a plătitorilor; exagerarea în reglementări fiscale; ruptura dintre administrația fiscală, legislator și contribuabili, ca și neîncrederea acestora din urmă. În vederea combaterii acestei erodări a consimțămîntului, autoritățile încearcă să dezvolte strategii adecvate, încercînd la nevoie să lege creșterea impozitului de un anumit serviciu foarte solicitat, sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce la o "anesteziere" a plătitorilor; exagerarea în reglementări fiscale; ruptura dintre administrația fiscală, legislator și contribuabili, ca și neîncrederea acestora din urmă. În vederea combaterii acestei erodări a consimțămîntului, autoritățile încearcă să dezvolte strategii adecvate, încercînd la nevoie să lege creșterea impozitului de un anumit serviciu foarte solicitat, sau de un proiect de importanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
urmă. În vederea combaterii acestei erodări a consimțămîntului, autoritățile încearcă să dezvolte strategii adecvate, încercînd la nevoie să lege creșterea impozitului de un anumit serviciu foarte solicitat, sau de un proiect de importanță capitală pentru cetățeni (earmarking). 3.3.2. Presiunea fiscală Este resimțită de toți plătitorii de impozite. În mod normal, contribuabilul onest și cu spirit civic vede în impozit un rău necesar. Dar cînd povara fiscală depășește anumite limite ale suportabilității, ea inhibă inițiativa și dezvoltarea economică, provoacă evaziunea fiscală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau de un proiect de importanță capitală pentru cetățeni (earmarking). 3.3.2. Presiunea fiscală Este resimțită de toți plătitorii de impozite. În mod normal, contribuabilul onest și cu spirit civic vede în impozit un rău necesar. Dar cînd povara fiscală depășește anumite limite ale suportabilității, ea inhibă inițiativa și dezvoltarea economică, provoacă evaziunea fiscală la cote considerabile și încurajează economia subterană, sau nonfiscală, putînd conduce chiar la revolte fiscale sau alte acțiuni de acest gen. Presiunea fiscală se măsoară prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiscală Este resimțită de toți plătitorii de impozite. În mod normal, contribuabilul onest și cu spirit civic vede în impozit un rău necesar. Dar cînd povara fiscală depășește anumite limite ale suportabilității, ea inhibă inițiativa și dezvoltarea economică, provoacă evaziunea fiscală la cote considerabile și încurajează economia subterană, sau nonfiscală, putînd conduce chiar la revolte fiscale sau alte acțiuni de acest gen. Presiunea fiscală se măsoară prin raportul dintre suma totală a prelevărilor obligatorii și produsul intern brut (P.I.B.). În ultimele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
spirit civic vede în impozit un rău necesar. Dar cînd povara fiscală depășește anumite limite ale suportabilității, ea inhibă inițiativa și dezvoltarea economică, provoacă evaziunea fiscală la cote considerabile și încurajează economia subterană, sau nonfiscală, putînd conduce chiar la revolte fiscale sau alte acțiuni de acest gen. Presiunea fiscală se măsoară prin raportul dintre suma totală a prelevărilor obligatorii și produsul intern brut (P.I.B.). În ultimele două secole ea a crescut, de regulă, în întreaga lume, în strînsă legătură cu creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Dar cînd povara fiscală depășește anumite limite ale suportabilității, ea inhibă inițiativa și dezvoltarea economică, provoacă evaziunea fiscală la cote considerabile și încurajează economia subterană, sau nonfiscală, putînd conduce chiar la revolte fiscale sau alte acțiuni de acest gen. Presiunea fiscală se măsoară prin raportul dintre suma totală a prelevărilor obligatorii și produsul intern brut (P.I.B.). În ultimele două secole ea a crescut, de regulă, în întreaga lume, în strînsă legătură cu creșterea rolului economic și social al Statului, a cheltuielilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
obligatorii și produsul intern brut (P.I.B.). În ultimele două secole ea a crescut, de regulă, în întreaga lume, în strînsă legătură cu creșterea rolului economic și social al Statului, a cheltuielilor publice antrenate. Pe ansamblul țărilor O.C.D.E, presiunea fiscală se situează la aproximativ 40%, cu diferențe, desigur, între țările membre (de ex.: aprox. 44% în Franța și aprox. 29% în SUA, sau Japonia). În România, potrivit datelor oficiale, povara fiscală se situează în jur de 33%, ceea ce ar însemna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice antrenate. Pe ansamblul țărilor O.C.D.E, presiunea fiscală se situează la aproximativ 40%, cu diferențe, desigur, între țările membre (de ex.: aprox. 44% în Franța și aprox. 29% în SUA, sau Japonia). În România, potrivit datelor oficiale, povara fiscală se situează în jur de 33%, ceea ce ar însemna, dacă este reală, o rată relativ scăzută, permisivă pentru dezvoltarea economică. întrebarea e dacă la numărător s-a trecut ceea ce trebuia încasat potrivit legii, sau ceea ce s-a încasat efectiv... O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
situează în jur de 33%, ceea ce ar însemna, dacă este reală, o rată relativ scăzută, permisivă pentru dezvoltarea economică. întrebarea e dacă la numărător s-a trecut ceea ce trebuia încasat potrivit legii, sau ceea ce s-a încasat efectiv... O presiune fiscală prea mare poate descuraja agenții economici să investească, să economisească, să producă. Economistul american Arthur Laffer susține că o rată a fiscalității foarte ridicată distruge însăși baza fiscală. "Curba Laffer" descrie relația dintre rata impozitării și veniturile fiscale. Astfel, după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trebuia încasat potrivit legii, sau ceea ce s-a încasat efectiv... O presiune fiscală prea mare poate descuraja agenții economici să investească, să economisească, să producă. Economistul american Arthur Laffer susține că o rată a fiscalității foarte ridicată distruge însăși baza fiscală. "Curba Laffer" descrie relația dintre rata impozitării și veniturile fiscale. Astfel, după un anumit prag critic, creșterea poverii fiscale va conduce la scăderea veniturilor: Zona admisibilă R= Rata medie de impozitare zona interzisă Laffer nu ține seama de conjunctură, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
O presiune fiscală prea mare poate descuraja agenții economici să investească, să economisească, să producă. Economistul american Arthur Laffer susține că o rată a fiscalității foarte ridicată distruge însăși baza fiscală. "Curba Laffer" descrie relația dintre rata impozitării și veniturile fiscale. Astfel, după un anumit prag critic, creșterea poverii fiscale va conduce la scăderea veniturilor: Zona admisibilă R= Rata medie de impozitare zona interzisă Laffer nu ține seama de conjunctură, de comportamentul diferit al celor două variabile în perioade de criză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să investească, să economisească, să producă. Economistul american Arthur Laffer susține că o rată a fiscalității foarte ridicată distruge însăși baza fiscală. "Curba Laffer" descrie relația dintre rata impozitării și veniturile fiscale. Astfel, după un anumit prag critic, creșterea poverii fiscale va conduce la scăderea veniturilor: Zona admisibilă R= Rata medie de impozitare zona interzisă Laffer nu ține seama de conjunctură, de comportamentul diferit al celor două variabile în perioade de criză sau de avînt, pe termen scurt sau pe termen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]