5,879 matches
-
să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat o carte document, expresia sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai multe decenii de efort îndreptat spre adunarea unor mărturii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
posibilitatea să înglobeze un variat conținut de idei, teorii, tradiții orale, reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți, cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de-o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii, etc., soții Buraga au dat o carte document, expresie sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai multe decenii de neîntrerupt efort îndreptat spre adunarea unor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția CantemirHașdeu încă rodește pe pămîntul românesc, remarcbili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărîmul arheologiei, istoriei, etnografiei, dialectologiei, cei doi învățători din Dăneștii - Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu în care și-au transformat casa. Ceea ce fertilizează întreaga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fragment din ,,Tache, Ianke și Cadîr“ de Victor Ion Popa), precum și proba de patrimoniu, susținută cu indiscutabilă vocație de acest captivant personaj, autor de cărți, cercetător și colecționar - muzeograf care este Costache Buraga. De la Tăcuta s-au impus: grupul vocal folcloric, brigada științifică, montajul literar ( ca număr la alegere) și bineînțeles proba de patrimoniu, realizată de un alt pasionat al cercetării arheologico istorice, învățătorul pensionar Ștefan Ciudin, monografistul comunei Tăcuta. Punctajul final a dat cîștig de cauză comunei gazdă: 116 puncte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
totul neobișnuită, scrisă într-o manieră absolut originală care dă autorilor posibilitatea să toarne - într-o narațiune de mare fluiență - idei, teorii, tradiții orale, reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți, remarcabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, cei doi învățători din Dăneștii Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu în care și-au transformat casa “. Eugenia și Costache Buraga au trăit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de enunțare și la contextul conversațional. Straturile stilistice ale limbajului artistic înglo bează și registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lume a fiecărui scriitor poartă o amprentă personală, originală. Astfel, scriitorii realiști au o viziune obiectivă, vastă asupra lumii oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca arhetipuri. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare basm cult existente în opera literară studiată Basmul cult, asemeni celui popular, valorifică programatic categoria estetică a fabulosului. El imită relația de comunicare de tip oral, specifică eposului folcloric, dar scriitura poartă mărcile originalității autorului. Toate trăsăturile definitorii ale basmului cult sunt valorificate strălucit de către Ion Creangă, în Povestea lui HarapAlb (1877). Marele scriitor humuleștean preia tiparul narativ specific basmului popular, dar îl deconstruiește prin „originala alăturare a miraculosului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și învinsul unui destin tragic. În final, el va hotărî săi aducă lui Pintea dovezile vinovăției sămădăului. Deci opțiunea finală a protagonistului este aceea de a se situa, cu sacrificiul suprem, de partea Legii. Ultimele scene - puternic impregnate de viziunea folclorică a predestinării - sunt de un intens dramatism. Înțelegând că șia distrus iremediabil căsnicia și viața, Ghiță renunță la jocul dublu și la disimularea geloziei șia urii, acționând întâia oară cu fermitate. Revenirea la valorile morale autentice nu mai este însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două întrupări ale luceafărului schițează un basm al nașterii ființei. Aceasta se ivește din noianul apelor primordiale sau din a chaosului văi (motive cosmogonice). Apariția neptunicangelică și uranicdemonică se asociază cu motivul romantic al mortului frumos, dar și cu mitul folcloric al Zburătorului. Fiu al cerului șial mării, al soarelui șial nopții, cel ivit din forma cea dintâi își cheamă iubita în spații nepământene (adâncul oceanului și cerurile toate) și în netimp. Refuzul frumoasei muritoare nu stinge „înverșunarea zănatică de a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
secvență sintetică, structurată ca discurs homodiegetic. Personajul narator relatează modul în care el și prietenii săi reușesc să câștige încrederea omului de la munte ce le era călăuză. Astfel, cei câțiva cărturari care străbat satele de munte pentru a culege creații folclorice îl conving pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care îi primește cu ospitalitate în casa lui, gata săi ajute
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ci și învinsul unui destin tragic. În final, el va hotărî săi aducă lui Pintea dovezile vinovăției sămădăului. Deci opțiunea finală a protagonistului este de a se situa, cu sacrificiul suprem, de partea Legii. Ultimele scene - puternic impregnate de viziunea folclorică a predestinării - sunt de un intens dramatism. Înțelegând că șia distrus iremediabil căsnicia și viața, Ghiță renunță la jocul dublu și la disimularea geloziei șia urii, acționând întâia oară cu fermitate. Revenirea la valorile morale autentice nu mai este însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
riscante, fiindcă oamenii se deosebesc atât de mult prin atitudinea lor față de fenomenul cultural. Pe de altă parte însă, progresul civilizației tehnologice favorizează o amploare impresionantă a evenimentelor culturale, de la festivaluri de teatru, poezie sau film la Bookfest, de la spectacole folclorice la concerte în „Piața Mare“ ori la Zile și Nopți tematice. Desigur, lista nesfârșită a manifestărilor culturale și amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se citeau în cadrul Sfintei Liturghii din Galia și din Africa, s-a născut elementul aghiografic al „cefaloforiei” (al purtării capului), Sfântul Dionisie al Parisului fiind reprezentat în icoane purtându-și în mână capul împodobit cu mitra arhierească. Într-o creație folclorică românească din Bucovina, „Sfântul Ioan cap tăiat” era fecior în casa lui Irod-împărat. De aici se poate deduce că fantezia populară a fost traumatizată în toate veacurile de oribilul păcat al decapitării Înaintemergătorului. De aceea, justiția imanentă a aplicat în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aportul supraadăugat nu mai este posibilă. Unul dintre primii medici care au abordat, la noi, această problemă de etnoiatrie a fost Șuțu, care a opinat în sensul de mai sus, menționând și el difuzarea medicinii culte în mase prin asimilarea folclorică. În ceea ce ne privește, am întâlnit și noi aceste aspecte. Astfel, într-un manuscris anonim din 1790 găsim rețete destul de complicate, contra "patimei beției"24, iar într-o copie comentată a Alexandriei 25 se notează "sub semnul lui Mercur": dureri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
336 p. (Eminesciana; 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana; 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana; 48) * DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cuvântului-vehicul. Câteva texte (Mă asemui unui copac, Raid în interiorul pietrelor, Ninge cu ochi) relevă un alt ceremonial al spunerii, mai puțin crispant, categoric mai fluent, o dată cantilenat-confesiv, alteori poznaș-jucăuș ori alegoric-simbolic. Cuvintelor li se restituie, uneori, savoarea primară, frustă, naivă, folclorică: "Și-am zis verde de albastru, / și-am zis pară de un măr, / minciună de adevăr..." (Frunză verde de albastru). În Laus Ptolemaei din nou reflecția trece în primul plan, de unde ca în Elegii discursul adesea rigid, barbian pe alocurea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vis). Disjuncții, antimituri, stări de spirit contrastante se încrucișează pluriform, balansând între vedere (de unde obsesiva invocare a ochiului) și non-vedere. Senzații termice opozitive alternează între "foc și gheață". De o parte nălucirea cuvântului nenăscut încă, de alta apelul la fondul folcloric milenar, la structuri consacrate. Somn și trezie, luciditate și tresăriri ale inconștientului, sublimități și dezvrăjire acestea prind în raza lor vibratilă însăși viața, alcătuind o lume personală, făcând ca în individual să se oglindească generalul. Sub o platoșă amăgitoare, la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tempo rememorativ elegiac și răbufniri tonale dure, insule de pax magna și accente de "blues" american, toate vorbind despre un posedat de miraje. Poet în tot ce atinge! Eros și Thanatos, iluminări de gânditor nesistematic și aleanuri afective în frazare folclorică, antinomii întemeind un confubulatorium antrenant, plin de surprize, toate (de o neistovită sinceritate confesivă) acționează în nesfârșite modulații variaționale. "Sunt un poet comun, / un individ comun ca orișicare (...) Posed o fabuloasă experiență a sărăciei (...) / am mers după frumusețe ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ioan Climax, de la Denis de Rougemont și Martin Heidegger aceștia și ceilalți favorizând relații pluriperspectivale și pregătind pentru percepția acelui discontinuum care e însuși cotidianul. Își recunoaște înclinarea spre Ungaretti, Montale și Quasimodo; îl atrag, prin spontaneitate și concizie, plăsmuirile folclorice. "Preot al lui Hermes", Cezar Ivănescu vede în poezie un "basm pentru filozofi"... Repetată la fiecare prilej e adeziunea la poezia tradițională "de la Vede la trubaduri". Cât despre "gargara postmodernă", nici un menajament: "Mi se pare de un fals evident, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
critic sublinia că poetul fusese, practic, "unul între alții", iar reînnoirea climatului liric se datora mai multora (Scriitori români Dicționar, 1978). Nu vreo noutate prozodică adusese Labiș ci o dicțiune proaspătă, cuceritoare, opusă clișeizării din epocă. Un text de sorginte folclorică, Începutul, trimițând la doine și "danț", avea concomitent rădăcini naturiste: "Am strâns sănătate din cremenea neagră, / Din vâna de apă țâșnind încordat". Contacte cu Eminescu, întâlniri cu transilvănenii Coșbuc și Goga, dar și cu Arghezi, cu Baudelaire ori cu Esenin
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Luri-Luri", " Viața este un vis de fericire..." Câteva inscripții dedicatorii din Ruina unui samovar adresate trioului Miron Radu Paraschivescu-Nichita Stănescu-Leonid Dimov denotă, nu atât afinități estetice, cât solidaritate de grup. Elegii, câte un cântec simplu, câte un bocet în linie folclorică subliniază, încă o dată, consecvența de sistem, ideatică și afectivă, a unui poet autentic; efigie distinctă între atât de numeroșii confrați de astăzi. Fragmentele de proză poematică (intercalate în volumele esențiale) relevă virtuți de comentator estet; textele de aspect eseistic, frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
înțelegea prin "răscolirea" contemporanilor, cuvântul trebuia să aibă forță de predicție, un patos solidarizant, freamăt stimulator necesar istoriei în mers. Pe un versant temperamental, Grigore Vieru e un afectiv, un patetic, un apropiat cântului în latura lui visătoare, de unde aluviuni folclorice, o pasionalitate calmă cu aspirații transorizontice; pe alt versant se conturează tribunul, omul de acțiune destinat să devină personalitate focalizantă ori, mai exact, un re-întemeietor. Atunci când numele poetului basarabean autor al volumelor Un verde ne vede (1976), Fiindcă iubesc (1980
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rană" (Poem). Într-un Exorcism din ciclul Tăcerea și foșnetul, sintagme ca "mătasea broaștei", însemnele "Apocalisei și râiei" și altele de acest gen, cărora Arghezi le dăduse întrebuințări memorabile, sunt conjurate să se ascundă. Autorul Unicornului, o capodoperă în stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
implicarea directă a autorităților. Avem nevoie de imaginarea, pe termen lung, a unui proiect național pentru a ajuta la dezvoltarea mediului rural 151. Din nefericire, mulți decizionali nu au nicio legătură cu satul, raportându-se la acesta prin propria viziune folcloric bucolică, stâlcită în numeroase privințe. Modernizarea României a exceptat în bună măsură mediul rural care a continuat să trăiască în realități medievale. Nu întâmplător, în perioada antebelică, au fost purtate răscoale în numele sfântului pogon. Au zguduit statul din temelii, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]