3,538 matches
-
să facem. Din partea noastră Încă o dată mulțumiri și deosebită considerație. Multă stimă și din partea soțului meu. Marie Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc="Brașov" data =”24 sept. 1970”> Mult stimate D-le Dimitriu, Am Întârziat cu răspunsul la frumoasele dvs. rânduri, fiindcă a durat câteva zile până am copiat câte ceva din ceea ce doreai mata. Mai sunt câteva, pe cari le voi trimete cu altă ocazie. Eu am explicat pe dosul fiecăreia și am mai adăugat și separat, ca să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
le Dimitriu, Nu v-am răspuns imediat ce am primit materialul documentar, Întrucât am vrut să vă dau și lămuririle solicitate de Dv. În primul rând țin să vă mulțumesc pentru promptitudinea cu care ne-ați restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
SMÂNTÂNESCU Dan” loc=”Buc.” data =”8 ian. 1977” desc=”C.P.”> M-au emoționat urările calde ale Dv. Înseamnă că nu m-ați dat uitării, așa cum au făcut-o mulți alții. Aș fi dorit să mai fac un rodnic popas pe frumoasele Dv. meleaguri, atât de scumpe nouă, dar nu m-au mai chemat, nici Comit. de Cultură, nici Inst. Pedagogic, nici secția Cinematografie, nici Corpul didactic. Au uitat - probabil - verbul și ideile frumoase cu care i-am Încântat. Dar, iată, din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
destul de greu să iau contact cu persoanele pe care mi le-ați indicat pentru a obține mărturii asupra frumoasei activități poetice a Lucreției Andriu. Vă rog să credeți că sunt devotat memoriei sale și bucuros să vă pot ajuta În frumoasa Dvs. inițiativă de-a organiza la Muzeul din Fălticeni colțul artistic sau vitrina ce probabil o veți izbuti În amintirea poetei așa precum o doriți . Din păcate ajutorul meu e minim. Demostene Botez cu care o dată am vorbit la telefon
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
importantă: școală de dogărie pentru adulți, pomicultură, cor sătesc de adulți și alfabetizare, Într-o vreme când toate acestea erau rarissime. Mai sunt țărani bătrâni care i-au fost elevi și v-ar putea informa. Vă doresc mult succes În frumoasa dumneavoastră activitate, Întru memoria celor merituoși și vă rog să primiți din partea mea și a familiei Motaș, alese mulțumiri și o deosebită considerație. Despina Teodorescu </citation> <citation author=”TEODORESCU Despina” loc=”București” data=”1 aprilie 1975”> Mult stimate Domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o deosebită plăcere, mai Întâi pentru că recunosc În ea darul scrisului moldovenesc de care beneficiați ca unul care V ați adăpat la izvoarele cele mai prețioase ale culturii noastre, apoi pentru că aflu ce preocupări interesante aveți. Mă bucur mult de frumoasa D-stră colaborare cu Dl. prof. Popa În vederea „Monografiei Virgil Tempeanu”. Distinsul nostru germanist, fără egal astăzi - scriitor și profesor, apreciat atât de mult și peste hotare, merită cu prisosință un asemenea monument. Eu Vă doresc mult succes la această realizare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
grup de japonezi, însoțiți de ghid. Sunt mulți și ascultă tăcuți ca niște elevi. Limba japoneză îmi sună la fel: ritm sacadat, scurt, icnit. După ce ghidul își încheie prezentarea, turiștii japonezi se filmează și se fotografiază, pe rând, lângă statuia frumoasei... VITALIE CIOBANU: Pe rive gauche, asiști la un adevărat spectacol înfățișat de tarabele buchiniștilor - faimosul trib parizian al traficanților de bunuri simbolice, cărora îți este peste putință să nu le faci hatârul dacă treci pe acolo. Au de toate sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
trei copii, mă cumințesc”, recunoaște cu smerenie Corinne. Medicul Trenului Literar, o femeie din Turcia, cu mișcări încetinite și cu un facies somnoros, ce pare mai curând ea să aibă nevoie de ajutorul nostru decât noi de al ei, este „Frumoasa adormită din Orient”. Italianul Nicola Lecca, infantil și alintat, „supravegheat” telefonic de părinți (maică-sa l-a întâmpinat la Paris, probabil ca să vadă dacă Nicola respectă regimul alimentar), s-a ales cu o poreclă previzibilă - „Bambino italiano”. Corinne mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vom fi opriți, întâmpinați de acel Animal hibrid, cu cap și tors de femeie, ce ne va pune întrebarea: de ce, Domnule sau Doamnă, bărbat, femeie, tânăr sau ins obosit de propriile eșecuri și victorii, de ce omului i s-a dăruit frumoasa, miraculoasa rațiune pentru toate treburile și calculele sale multiple și necesare și... de ce, când e să-și pună, sărmanul muritor, problema-problemelor, sensul propriei, unicei sale vieți, este „trimis”, aproape cu brutalitate, în prăpastia absurdului cel mai net, mai ireductibil, mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
măcar pentru un ceas, pentru un an, cu acei eroi de hârtie, En-Ghidu și Ghilgameș, dragi lui Nichita, cu Achile și Patrocle, cu fugăritul Oreste și ortacul său Pilade și, mai știi, poate chiar și cu perechea de semizei, frații frumoasei Elena, Castor și Polux!... Cine știe! Totul sau aproape totul era posibil atunci, în orele acelea, în anii aceia! Cine strigă în gura mare că în temniță nu e posibilă libertatea?! Și, mai ales, forma cea mai înaltă, mai „virilă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a-și regăsi credința și a se regăsi pe sine însuși; tot urcând înapoi în timp, el uită să mai și coboare pentru a vedea ce se mai întâmplă pe drumurile lăturalnice ale ținuturilor sfinte în "alegra" dar nu prea frumoasa "noastră zi"*. Despre Isus ca personalitate istorică, puținele lucruri care se știu sunt consemnate în cărți. Pentru a descoperi istoria ce decurge din Isus, pentru a descâlci ițele intrigilor dintre nou și vechi, suntem nevoiți să cercetăm cu amănunțime cărări
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
admirația pentru imperturbabila lor reținere (în Gaza situația este atât de gravă, încât rotația e rapidă, două săptămâni de activitate urmate de una de decompresie în afara zonei) și incoercibile izbucniri de ironie, potențiale reminiscențe ale lecturilor din Mangeclous sau din Frumoasa Domnului, episoade din istoria Societății Națiunilor așa cum a fost ea văzută de Albert Cohen. În acest din urmă caz, nu mai văd decât mici Solali anglofoni străbătând în pas vioi străzile și dunele de nisip. Dar să ne păstrăm seriozitatea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu toate trei. Și fiecare încearcă să-l câștige prezentându-i avantajele sale. Hera îi promite puteri depline asupra unui mare regat, Atena, că va face din el cel mai mare erou al lumii, iar Afrodita, asigurându-l de mâna frumoasei Elena, că va face din el cel mai desăvârșit amant din câți s-au văzut. Promisiune care, până la urmă, l-a făcut pe Paris să-i ofere mărul Afroditei. Asta însă spre marea nenorocire a contemporanilor săi, pentru că Paris s-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al ei!" (vol. Mărturisiri, 1960). O Vitorie cu "harțag", cea din primele două capitole ale Baltagului, e construită pe modelul acesteia. Aceeași îndârjire temperamentală dă tonul! Mai târziu se succed machete ori simple note anticipând Cazul Eugeniței Costea (1936), Valea Frumoasei (1938) și Ostrovul lupilor (1941). În 1944 Anii de ucenicie. VI Pe marginea romanului Șoimii (în fapt, un poem eroico-romantic), N. Iorga scria că autorului îi lipsește "cetirea trebuitoare"; altfel spus, perspectiva istorică a narațiunii din 1904 era precară. Imputare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă". La petrecerile de la curtea domnească "se spun nu numai drăcării", ci și întâmplări de necrezut. Sunt cercetate relațiile principelui moldovean cu Racoți, voievodul Transilvaniei, inclusiv cu prințul lituan Radziwill; nunta silită a frumoasei Ruxanda cu Timuș Hmelnițki se produce "după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci." Sumedenie de note despre Moldova ștefaniană fuseseră valorificate în 1934 în Viața lui Ștefan cel Mare, scriere a unui istoric riguros. După un an apărea Ucenicia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iulie. Drum de la Telenești la M-rea Gârbovăț în codrii Orheiului, prin Budăi-Oginești. Acest din urmă foarte frumos sat de răzeși. Codrii mari, dealuri uriașe, văi, cotloane, un colț minunat de țară... Codrii Orheiului locul unde stau mănăstirile: Gârbovăț, Hârjauca Frumoasa, Răciula... Livezi frumoase... La Gârbovăț, stupărie frumoasă, așezare minunată și curată... Biserica veche veacul al 18-lea? al 17-lea? La mijlocul sec. al XVIII-lea călugării din Podolia, alungați de uniați, au venit aici în Codru și au rezidit mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răzășia. S-au așezat aici întăiu trei călugări, care și-au făcut aici bordeiu, după care au început a umbla cu milostenia, după care au zidit bisericuța de lemn. Efrem, ca monah Efimie. Mitropolitul Iosif Naniescu a fost frate la Frumoasa el a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului. 2 August. Zi de vară la Telenești. Horă în Telenești dar mai ales bal seara la care face furori tânărul plutonier de jandarmi, băiat frumușel care știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încălțați cu opinci de piele și de coajă de copaci. * I. Iași după Pavie este un oraș mare în care prințul își are scaunul. Este așezat în șes, fără a fi împresurat cu ziduri, având spre miază zi un lac (Frumoasa) care curge dintr-un izvor. În lac sunt mulți pești. * I. François de Pavie. Într-o piață mare găsi 3-400 de soldați îmbrăcați după moda ungurească, cu sabie la coapsă, cu barda în mână, așezați doi câte doi până la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să se împrietinească cu trecătorul. Cum le-am vorbit, cum au dat din cioturile de coadă, dar nu cred să fi înțeles, căci nu le-am vorbit în limba lor, adică nemțește. [NOTE: la CAZUL EUGENIȚEI COSTEA (1936) și VALEA FRUMOASEI (1938)]* Ducesa Agripina Laurenția Costea. Preutul cel bătrân, Atanasie Bogrea. Neculai Cumpănă, primar, Temistocle Foișor, notar Aristide perceptor. Gheorghiță Popa Smaranda Prostiile lui Costea. Cânele lui Costea. Poiana lui Costea. Casierul se sinucide dupăce recunoaște că nu mai poate avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât le închipuia dânsa. Dovadă că lucrurile nu sunt decât cum putem noi să le vedem și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după naștere coborând la Sebeș din pârăul Prigoanei. 12. Când s-a dus Loiz Broz să spuie o vorbă femeii cu care se avusese bine, tocmai la Maramureș. 13. Căpâlnarii și Lăzurenii lucrează la plăvii. 14. Dramele puhoaielor când vine Frumoasa mare și se frământă buștenii. 15. Vorbele și comenzile lucrătorilor la jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vorbele și comenzile lucrătorilor la jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean minare metalâc paralâc Evuzalin haine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean minare metalâc paralâc Evuzalin haine iminei geamie moschee mescit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum și la Frumoasa. 18. Toamna în Valea Frumoasei. Toamna în Valea Frumoasei. Primăvara în Valea Frumoasei. Popa Ciuc și ciurda în ploaie, noaptea, la un foc de găteje sub un brad. Să-mi mai (desmorțesc) articulațiile. Nu-ș de ce mă dor. ceașcă cană feregean minare metalâc paralâc Evuzalin haine iminei geamie moschee mescit Vai vai! "Adio" = gule-gule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]