2,915 matches
-
procese gnoseologice și utilizate în cadrul spațiului sacru al sărbătorii: căutarea, vânătoarea, rătăcirea. Casa din colindă reprezintă punctul ultim al căutării inițiatice, coparticiparea ritualică a obiectualului anticipând coexistența microcosm-macrocosm în care universalul, supus resemantizării prin ceremonial, capătă imaginea omului trecut prin furcile caudine ale cunoașterii. Prin arhetip și mit, omul se desăvârșește în spațiul meta-imaginii, ca microcosm, ca alter ego al universalului. Meta-imaginea valorifică semnificațiile imaginii arhetipale și ale imaginii mitice, construind pecetea umanului ca purtător de anima catholica. Interdependența om-casă însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
uscat-o / Și-au adus-o / Și-au întins-o / Și-au pus douăsprezece fete / Și-o melițat-o / Și-o strujit-o / Și-o răgilat-o / Și-o pieptănat-o / Și-o periat-o / Și-o pus-o în furci / Și-o tors-o / Douăsprezece fete / Cu cuconița, / Bosconița / Și-o rășchiet-o / Și-o depănat-o / Și-o fiert-o / Și-o urzit-o / Și-o țesut-o / Și-o bilit-o / Și-o croit-o / Și cămeșă o făcut / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a descânta, merge la un râu curgător, cu pâine și sare, ținând o oală nouă în mâna dreaptă, face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
firul vieții" reprezintă "datul sorții" pe care ursitoarele îl urzesc la naștere. Astfel, la nașterea unui copil, "torcătoarele" (ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe fus; iar cea mică, adică moartea, ținând în mână un foarfece printre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ursitoarele) se așează la fereastra casei și încep "a-i toarce firul vieții, și anume cea mai mare, adică ursitoarea, ținând o furcă în mână, pune firul și învârte fusul; cea mijlocie, adică soarta, îl toarce din caierul prins la furcă, ce o ține ursitoarea la brâu, și-l învârtește pe fus; iar cea mică, adică moartea, ținând în mână un foarfece printre tăișurile căruia trebuie să treacă firul, când voiește, atunci strânge foarfecele laolaltă și taie firul."188 Ursitoarele românești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țesătura este simbolizată de "caii lui Shiva care torc timpul sau destinul."198 La nivelul celor trei coduri ontologic, semantic, gnoseologic semnul poetic, "ghemul vieții" poate fi reprezentat astfel: Atât umanul, cât și cosmicul, se supun unui "destin" trecut prin furcile caudine ale "ursitei", traiul desfășurându-se sub pecetea norocului sau a nenorocului. După naștere, când are loc cumetria, moașa închină copilul nașilor, zicând: "Din găoază, din rogoz / O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că n-am noroc!"64 Alteori, discrepanța dintre esența semnificațiilor și explicațiile aparente reprezintă pretextul disimulării defectelor omenești, ilustrate, de altfel, în poezia populară, prin antifrază: "Am o mândră ca o floare, / Doarme până-n prânzul mare, / Când îi pomenesc de furcă, / Stinge lampa și se culcă, / Apoi lunea nu lucrează, / Marția ține sărbătoare, / Miercurea-i de fată mare, / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea că nu se toarce, / Sâmbăta e de lăut, / Duminica-i de băut!"65; " Foaie verde de-un păsat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
treacă cineva peste propria sa natură.” (Hitopadeca) Specificitatea psihologică a fiecăruia este dată, bineînțeles, de predispozițiile și particularitățile sale Înnăscute: „Tot ce-i fixat și Înnăscut se atenuează prin educație, dar nu se Înlătură” (Seneca); „Poți să alungi caracterul cu furca, el va reveni mereu” (Horațiu); „Mulți Își ascund caracterul fals sau viclean, adaptîndu-se după Împrejurări. Dar totdeauna timpul scoate la iveală caracterul fiecăruia” (Teognis). * „Ceea ce se petrece după o lungă așteptare este mai ușor de suportat.” (L. A. Seneca) SÎnt totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din gură de 2-3 ori, ca să n-o Înghită și să se sufoce. I se dă să bea apă Îndulcită cu zahăr, lapte dulce sau zeamă de lămâie. Se pun comprese cu apă rece sau oțet la inimă sau la furca pieptului. I se fac bolnavului inhalații pe nas cu oțet tare, oțet din trandafiri, oțet aromat sau fum de cârpă aprinsă, de balegă de cal, de plante sau substanțe cu miros Înțepător puternic. Se freacă cu putere venele de la mâini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Sunt trei elemente cărora trebuie să li se acorde o importanță deosebită: • soneria; • piesele falsificate; • piesele străine. Soneria. Bobinele soneriilor din telefoanele obișnuite pot acționa ca dispozitive de captare și transmitere în linie, chiar și atunci când receptorul este pus în furcă. Pentru a ne asigura împotriva unei astfel de surse compromițătoare, se deconectează bobina în întregime și se înlocuiește cu o lampă ce se va cupla la un curent de 85 volți (de activare a soneriei clasice), transmis prin semnal la
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
analiză atentă a componentelor telefonului. Tot în cazul telefoanelor se discută și despre așa-zisul sistem muzicuță, numit astfel deoarece se apelează la componente speciale, sub variate forme, care servesc ca aparate de ascultat clandestin, în timp ce aparatul este așezat în furcă, dar operațiunea are loc nu în sistem continuu, ci sub controlul de la distanță al interceptorului neautorizat de semnale. O astfel de „muzicuță” va „cânta” doar la comandă, ceea ce ar însemna că, în momentul când pe linie se transmite un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se dă comanda de activare a unor microfoane speciale, ocolindu-se sistemul care activează soneria telefonului. „Muzicuța” poate să dispună și de un comutator de autodecuplare, activat de zgomote speciale, cel mai important fiind cel produs de ridicarea receptorului din furcă, moment în care s-ar putea descoperi ascultările ilegale. Cum o „muzicuță” este realizată din mai multe componente electronice, pentru cei avizați este relativ simplu de sesizat prezența lor în aparatul telefonic, dar pentru marea majoritate a utilizatorilor de telefoane
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al interceptărilor neautorizate îl constituie sesizările repetate ale prietenilor că telefonul nostru este cam tot timpul ocupat, deși se știe că în realitate n-a fost așa. O măsură de apărare împotriva ascultătorilor neautorizați, chiar și când telefonul este în furcă, o constituie crearea unor sunete electrice înalte în locurile în care bănuim că intrușii ar fi interesați să asculte. O altă cale, ce duce la diminuarea pericolului ascultării, o constituie folosirea modemurilor sau apelarea la servicii telefonice cu viteze mari
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
el acasă, îl roagă să o ajute, să o susțină în demersul ei, în fapt îl manipulează. Ajunsă acasă împreună cu fratele cel mic, inculpata somează victima, cerându-i să părăsească casa. Acesta pleacă, revenind peste câteva ore înarmat cu o furcă: „...el cu furca... l-am lovit cu un taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
roagă să o ajute, să o susțină în demersul ei, în fapt îl manipulează. Ajunsă acasă împreună cu fratele cel mic, inculpata somează victima, cerându-i să părăsească casa. Acesta pleacă, revenind peste câteva ore înarmat cu o furcă: „...el cu furca... l-am lovit cu un taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-am dat peste
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ajunsă acasă împreună cu fratele cel mic, inculpata somează victima, cerându-i să părăsească casa. Acesta pleacă, revenind peste câteva ore înarmat cu o furcă: „...el cu furca... l-am lovit cu un taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-am dat peste barbă... i-am tras trei furci pe spinare... ăsta micu’ a fugit la mătușa
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu o furcă: „...el cu furca... l-am lovit cu un taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-am dat peste barbă... i-am tras trei furci pe spinare... ăsta micu’ a fugit la mătușa... am aruncat furca, am luat o bâtă și l-am lovit în cap până a făcut poc... apoi am început să
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
taburet în piept... murim , trăim... i-a băgat furca lui ăla micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-am dat peste barbă... i-am tras trei furci pe spinare... ăsta micu’ a fugit la mătușa... am aruncat furca, am luat o bâtă și l-am lovit în cap până a făcut poc... apoi am început să-l lovesc la mâini și la picioare până le-am fărâmat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
micu’ în umăr... m-am repezit la el, i-am dat un șut în ouă, i-am luat furca și i-am dat peste barbă... i-am tras trei furci pe spinare... ăsta micu’ a fugit la mătușa... am aruncat furca, am luat o bâtă și l-am lovit în cap până a făcut poc... apoi am început să-l lovesc la mâini și la picioare până le-am fărâmat...”. Inculpata descrie cu mult sânge rece, în detaliu, lupta dintre ea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familiare și capere și stafide pe alocuri. Și m-am dus curajos și mai mult înspre spiritul gastronomic local, luând la nimereală o salată siciliană care mi-a pus la încercare platitudinile gustative, iar creierul a avut un pic de furcă să asocieze anșoa cu portocale, cu ceapă și fenicul. Ceva ceva american tot avea barul: un domn ce părea rudă apropiată cu Brad Pit. Pe deplin conștient de efectul său exotic, a stat o vreme de unul singur, cercetându-și
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mai rapid despre ce este vorba. Apoi Iașul oferea, prin studenții și muncitorii existenți aici, resurse mai potrivite revoltei, cu atât mai mult cu cât studenții, în 1988, și muncitorii de la Nicolina, în 1989 deja ieșiseră pe străzi, dând de furcă Securității, care filmase și fotografiase tot, declanșând apoi represalii îndelungate împotriva participanților. Chiar dacă teoria conspiraționistă potrivit căreia la Iași a fost organizată o diversiune pe 14 decembrie pentru ca revoluția să poată izbucni în celălalt capăt al țării pe 16 s-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bineînțeles că, fără curent electric, centrala de cartier s-a blocat și nu mai poate furniza energie termică, după cum, îndatoritor, ne-a informat un domn de la dispecerat prins la telefon cu rapiditate, pe la începutul ostilitaților, înainte să pună receptorul alături de furcă și să se apuce de jucat table), au sunat în gol sporind, gradat, indignarea și disperarea noastră. Cum computerul nu funcționează la lumânare, am plecat, în disperare de cauză, înapoi la birou pentru a-mi scrie textul saptămânal pentru Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
zis Faulques, sezonul era pe sfârșite, la bordul șalupei erau tot mai puțini turiști, și nu peste mult timp vizitele zilnice vor deveni săptămânale, până se vor Întrerupe, atunci când vânturile puternice și cenușii, ce băteau iarna dinspre nord-vest, Înghesuite printre furcile apusului, vor Întuneca marea și cerul. S-a Întors la pictură, pe care se iviseră fisuri noi. Pe marea panoramă circulară erau pictate iar și iar frânturi discontinue. Erau și schițe În cărbune, linii negre și simple pe varul de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragotă din Lupoae și copiilor lui, oricâți Îi va da dumnezeu, ca sî-i fie ă ocină la Lupoae, partea lui >...oricât se va alege, din câmp și din munte, pe râu până la Furca Poenețului și din Dealul Roșii (probabil Roșiuța) până...pentru că a cumpărat de la Stoiana, fiica Buzatei, pentru 600 aspri gata. Și iarăși a cumpărat Dragotă un ogor din Lupeiu din sat, de la Stan din Musa, pentru 70 aspri gata. İată și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]