99,031 matches
-
16 ani, din momentul trecerii mele meteorice prin Ministerul Învățămîntului. Am constatat cu plăcere că d-sa n-a pierdut nimic din energia, dăruirea și devotamentul cu care se consacră școlii. În fugă, trei observații ar trebui să dea de gîndit. Cea dintîi e că în lista premiilor nu figurează reprezentanți ai marilor orașe: un singur elev din București, nici unul din Cluj, Iași, Timișoara. Să fie un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Simona Vasilache Cred că nu e discuție (purtată între intelectuali, dar nu numai...) în care să nu vină vorba despre cît muncim, cît învățăm, ce fel de școală și ce fel de țară e asta a noastră. Așa că am gîndit interviul pe care-o să-l citiți mai jos ca pe un text (test?) care să aducă părerea unui specialist, autoarea unui studiu de antropologie cu viză literară, Etica muncii la românii de azi, premiat, ca debut, de România literară
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
ă aceeași întîmplare, văzută de mai mulți martori, poate fi povestită de fiecare în alt fel este o experiență curentă. Dar ce te faci cînd relatarea unui gazetar este alterată de o antipatie apriorică și cu neputință de vindecat? Ne gîndim la conferința de presă de la GDS, din joi 4 mai, avînd ca temă parteneriatul dintre AER și Ministerul Culturii. Incompatibilitatea de opinii între Gabriel Liiceanu, președinte al Asociației Editorilor din România (AER), și ministrul secretar de stat Ioan Onisei a
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
cam crocodilice...), cu ocazia părăsirii de către T.Stolojan a arenei politice... Oricum, mare jale plutise în acele momente peste întreg ținutul geto-dac, minus mioarele becaliene, care pășteau, ca niște oi nepricepute, pe un alt izlaz... Dar cine s-ar fi gândit pe-atunci, privindu-i la televizor pe cei doi, cât de cât siamezi, că, într-o bună zi, domnul Băsescu va apărea ca sâmbraș al lui Gigi Becali în reportaje de televiziune? O, tempora...!, ar fi exclamat Cicero, sau Alea
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
o justificare în psihologia cugetătorului. Nimic surprinzător în principiu pentru o asemenea năzuință, dacă nu ar fi vorba de un critic! E. Lovinescu a pus în relație întotdeauna, nu în aceiași termeni de-a lungul timpului, modul său de a gândi literatura cu propria biografie. Autodefinirea i se părea, în fiecare etapă a biografiei sale, o datorie de onestitate. A fost frământat fără încetare de întrebarea de ce gândește așa și nu altfel. Într-o primă fază a crezut că ideile vin
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
întotdeauna, nu în aceiași termeni de-a lungul timpului, modul său de a gândi literatura cu propria biografie. Autodefinirea i se părea, în fiecare etapă a biografiei sale, o datorie de onestitate. A fost frământat fără încetare de întrebarea de ce gândește așa și nu altfel. Într-o primă fază a crezut că ideile vin dintr-o anumită psihologie, pentru ca ulterior să se lupte cu propriul temperament moldovenesc, orientat greșit (liric, nostalgic, pasiv, rural sau provincial, oricum contemplativ - deci tradiționalist), pentru a
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
critic), a detașat etape, pe care și le-a asumat nu doar stilistic, ci și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a percepe lumea, predestinat de un fond irațional, la un mod de a gândi și de a recepta valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o banală filosofie de viață într-o motivație profundă a esteticii și a criticii literare, articulată într-o teorie a mutației valorilor estetice
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
un avocat tinerel, grăbit, să-i aducă dosarul cu violul... Lăsând gluma de-o parte, ca scriitor, desigur, și pe mine mă interesează cei ce au apucat să mă citească. Dintre ei, fac parte mai cu seamă bătrânii, care se gândesc mai ușor la moarte. Nu ca adolescenții... Eu, personal, ca să vă spun cinstit, îmi permit să mă gândesc la moarte ca la o haltă. Asociind-o, în primul rând, cu Tolstoi, de care mă și miran că era o ființă
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
și pe mine mă interesează cei ce au apucat să mă citească. Dintre ei, fac parte mai cu seamă bătrânii, care se gândesc mai ușor la moarte. Nu ca adolescenții... Eu, personal, ca să vă spun cinstit, îmi permit să mă gândesc la moarte ca la o haltă. Asociind-o, în primul rând, cu Tolstoi, de care mă și miran că era o ființă omenească, după ce citisem întâiași oară Război și pace. Că murise și el, ca toți, în halta Astapovo, era
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
care-l ura). într-adevăr, nici nu ne putem închipui cum mirosim noi după... Cu timpul, după 22 dec., tot așteptând capodopera următorilor, am băgat de seamă că epoca totalitaristă, - străbătută de la un cap la altul, - nu fusese întrecută, - mă gândesc la poezie și la proză, la un Nichita Stănescu... la un Marin Sorescu... un Petru Dumitriu... un Marin Preda, să zicem, oprindu-ne aici. Ca și cum cenzura ar fi o binefacere; ea punându-ți în vedere, dacă e ceva de capul
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
in viata de zi cu zi, este evident că persoana respectivă dobândește acel mod de cunoaștere și de înțelegere a acelei persoane față de care se va comportă într-un anume fel. În urmă transpunerii, obiectul cunoașterii devine modalitatea de a gândi, de a simți, de a se comportă, al celuilalt. Trebuie precizat că la acest obiect al cunoașterii se ajunge cunoscut tot prin gândurile, emoția etc., unei ființe umane, fapt nemaiîntâlnit la alte forme de cunoaștere. ,,Identificându-se rațional și afectiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vieții, iar acum... Noi, cei care am avut marele noroc de a nu face pușcărie la comuniști, am fost, totuși, închiși între zidurile unei culturi imbecile, am fost opriți de la lectură marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie! ,, Fiecare pacient un caz’’, ar spune psihologii, neuropshiatrii etc. Eu cred altceva: când ai pierdut și ultimul tren
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci tu fii acuma cu luare aminte)/ Câte drumuri se pot gândi spre-a afla adevărul:/Unul, că este Ființă și nici va putea să nu fie;/Asta e drumul crezării (și lui îi urmeaz-adevărul);/ Celălalt că nu e Ființă, că trebuie nici să nu fie./ Calea această (ți-o spun) cercetată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ci de la Cel de Sus, îmi zic și eu cu gândul la un alt fel de mâine. Cine mai are încă gramul de minte dat de Dumnezeu (restul cică ar fi un fel de materie bună de pus în tigaie), gândește, cine nu, pune de o mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Prutului. Evident că eforturile au fost îndreptate mai mult spre Basarabia fiindcă acolo erau și sunt inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și mai mult în viață socio-politică a țarii. Noi suntem cei care am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda Livescu au înființat Consiliul Mondial Român cu sediul la Atlanta. A urmat demisia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un părăstas. Problema presei de informare în satele din Basarabia am soluționat-o cumpărând sute și sute de abonamente la ziare românești în așa fel că cel puțin câteva numere să ajungă și în cel mai îndepărtat cătun. M-am gândit că acest lucru va menține spiritul bieților frați basarabeni izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată a lui Van Gogh Pe mâinile noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot mai nesigur în regn Și-mi sprijin tâmpla Și genunchiul Ce au prins rădăcini în cerneală mov. Am vocația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul. nu păstrăm măsură strângem lucruri fără să ne fie de folos nu păstrăm măsură mănați din toate părțile e cu neputința să cuprindem totul. (continuare din numărul trecut) 1. Să ne gândim că România ar avea nevoie în acest moment, (dăm un exemplu) datorită crizei financiare și bugetare în care ne găsim, de 15 miliarde de euro. Cu banii aceștia Statul român ar putea să le plătească până la sfârșitul anului oamenilor salariile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma: să scriu cu aer pe hârtii de aer, așa ne DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin minte, dar îmi răsar mereu dintre scoruși pui frumoși de aducere-aminte. nu-mi ieșea prea bine bilanțul dar eu nu trudisem degeaba și m-am gândit să-mi sap singur sântul și s-o termin dracu cu treaba. m-am gandit să-mi retez mâna dreaptă și să nu mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă și mi-a pus o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
momentul culminant. Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în perioada 1917-1934, marele gânditor și luptător, care s-a jertfit și a plătit cu viața în numele idealurilor sale naționale și mondiale???. În colecție se găsesc obiecte personale, uneltele de lucru și de tipărit, camera în care lucra, dormea și gândea, multe fotografii și machete din ceramică arsă, cu aspecte majore din viața sa, dar și ideile și maximele sale. Să nu uităm însă dacă avem timp și Poartă Bisericii (Church Gate), sau “Poartă Crucii”, lângă care se află și Universitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]