3,149 matches
-
mijloacele ce-i dădea ministerul, tot felul de călătorii interesante și plăcute pentru ele. Bineînțeles, nimeni dintre ai noștri. Acum Eliza nu știa cum să oprească curentul ce singură dezlănțuise. Era ca ucenicul lui Schiller, înspăimântată de propria ei imprudență. Gelozia mergea crescând, erau scene violente, dar inutile, căci acum nici unii, nici alții nu cedau, prinseseră prea mare gust la aceste partide de plăcere. În 1927, când Ionel ne fu răpit în câteva zile și îl duserăm la Florica, lângă mama
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
specifice ce permitea să dea jos, să lase o perdea pe marginea drumurilor și să aleagă câțiva copaci frumoși care nu trebuiau atinși. Știa cu ce ființă înverșunată de distrugere avea a face. Tot ce face [Eliza] pornește dintr-o gelozie patologică, o invidie ne mă surată. Cât a trăit mama, l-a chinuit pe Ionel ca să-l despartă de dânsa și să-i facă la Florica viața amară. După moartea ei, s-a înverșunat asupra întregii familii și în special
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
degenerează în acte de agresiune împotriva soției lui Slavici care îl expediază, cu ajutorul vecinilor, la Institutul Caritatea. În buzunarul de la vestă se găsește următoarea notă: "Nu ți-i rușine madam (Slavici). Am auzit c-ai spart oglinda din cauza ei, de gelozie în contra ei. Bine-ți stă una ca asta d-tale femee serioasă?" (biletul există în colecția de manuscrise a Academiei României). Nu posedăm data ieșirii din ospiciul Caritatea, dar este posibil ca să fie vorba de un transfer, deoarece îl găsim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Aceste romane de moravuri sociale ale lui Ury Benador, deloc lipsite de merite, rămân totuși în umbra unei narațiuni de mici dimensiuni care este opera sa de prim rang: Subiect banal (1934). Acest succint roman, axat pe marea temă a geloziei, înscrie un moment în proza noastră de incursiuni psihologice, plasându-se în aceeași linie cu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război a lui Camil Petrescu sau cu Ioana a lui Anton Holban. În urmărirea geloziei, Benador aduce o
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
marea temă a geloziei, înscrie un moment în proza noastră de incursiuni psihologice, plasându-se în aceeași linie cu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război a lui Camil Petrescu sau cu Ioana a lui Anton Holban. În urmărirea geloziei, Benador aduce o febrilitate care-i este caracteristică, împingând cazul eroului său, muzicianul Ludwig Holdengraeber, care-și conduce conștient nevasta la adulter, la limita patologicului. Mărturisirea febricitantă a eroului experimentator asupra șieși atinge intensitățile nevrozei. Cartea este ancorată în psihologicul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
misoghinismul tolstoist“ al cărții lui Benador, trimițând la Sonata Kreutzer și deslușind, în temeiul acestei apropieri, o urmă de tendenționism la prozatorul nostru și chiar o contradicție între ceea ce în romanul său este „luciditate demonstrativă“ și devastatoarea suferință provocată de gelozie. Dacă este lucid, dacă experimentează, dacă știe cu „certitudine absolută că orice femeie cade“, de ce suferă totuși atât de crunt? Vom răspunde că luciditatea nu atenuează suferința gelosului, ci o ascute, pregătindu-l, în cazul de față, pentru deznodământul înnebunitor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îndemnat pe Ury Benador să rescrie, în alt roman, aceeași dramă din perspectiva eroinei (Hilda, 1936), cu mai puțin succes, după G. Călinescu. Eugen Ionescu găsea totuși cartea „excepțională. Lucrul acesta îl putem spune liniștit și limpede“. De suferințele din gelozie ale muzicianului Ludwig Holdengraeber cititorul ia cunoștință dintr-un manuscris al acestuia redactat în sanatoriul de boli mintale („i-am cerut doctorului să-mi dea hârtie, toc, cerneală“), înainte de-a se fi sinucis. La același procedeu al manuscrisului găsit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Dar a marcat, de asemenea, o restricționare a capacității membrilor comunităților de a fi ei înșiși reprezentanți simbolici ai comunelor autonome. Biografii și Manetti însuși ne spun că răspunsul plin de căldură al localnicilor la măsurile guvernării lui au stârnit gelozia Florenței și i-au cauzat probleme politice, si este ușor de văzut cum s-au abătut acestea asupra lui46. Probabil că existau destui florentini eligibili pentru a servi că Vicar de Pescia, care ar fi fost mulțumiți să primească lemne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
alianței Medicilor cu Sforza al Milanului, dar în cazul acesta cu siguranță nu a fost motivat de principii specific republicane, de vreme ce el favoriza de asemenea o alianță cu prințul orașului Napoli (unde de asemenea avea interese comerciale)75. Într-adevăr, gelozia și teama față de aceste legături externe extinse, probabil, a contribuit la reaua-voință pe care anumiți membri ai regimului florentin au avut-o față de Manetti. În 1453 a existat chiar și o curioasă discuție în cadrul Signoriei Florentine privitoare la eseul lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
anti-Medici în Florența în 1466, faptă pentru care a fost trimis în exil până la moartea sa, în 147894. Nu este nerezonabil să presupunem că succesul clar al lui Manetti în fața celor din Pistoia a trezit în Luca Pitti o anumita gelozie. Nu știm dacă după întoarcerea să la Florența, Pitti a încurajat criticile malițioase care l-au tulburat pe Manetti rămâne doar o ipoteză că dușmănia dintre ei a început în acel moment. Însă cu toate acestea, în legătură cu ruptură care a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou. Mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente "". Etc. Iar Eminescu rezonează în același mod:"Curat mecanism de teatralitate notează Dan C. Mihăilescu gelozia, infidelitatea, incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la confluența veacurilor XIX și XX. " Iartă, dar tu știi că de câte ori îmi vorbești de curtezani, îmi înfigi un ghimpe în inimă ", scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
înamorat de o domnișoară căreia i-a cerut mâna, dar, nefiind agreat, și-a închipuit că eu i-aș sta în cale. Fără că mai cerceteze, să se convingă, dacă într-adevăr eu eram rivalul preferit, într-un acces de gelozie, mă provocă în duel trimețindu-mi o scrisoare prin care, nici mai mult nici mai puțin, îmi declara că loc pentru noi doi nu este pe lume și că, prin urmare, lupta are să fie pe moarte. El nu admitea cazul nevinovăției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
curată și fără pic de răutate. De aceea nimene nu le lua în nume de rău. Mult timp, aș putè zice, mai tot timpul cât a existat "Junimea" ca grupare exclusiv literară, n-a fost între noi nici umbră de gelozie. Poate că unde eram tineri și nu făceam literatură pentru scopuri egoiste, sau poate că unde lucram fiecare într-o direcție deosebită după înclinațiunile noastre, de aceea invidia nu ne otrăvise inimile. Astfel: poezia lirică și satirică, comedia, comedia, drama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noapte, dar eu unul am avut somnul foarte neliniștit; tresăream înspăimântat la fiecare cinci minute, părându-mi-se că alunec în prapastie. Lucru curios, toată această călătorie făcută împreună, care negreșit a stabilit oarecare familiaritate între noi, a deșteptat simțimântul geloziei în inima francezului, bineînțeles fără nici un motiv întemeiet; căci atât Negruzzi cât și eu eram foarte departe de a ne gândi să-i stricăm fericirea casnică. Dar această boală mai rea decât toate vine câteodată așa din senin. Astfel, dânsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Occidentul să fie în stare să se unească pentru a organiza o mare cruciadă întru ajutorarea Răsăritului creștin. Slăbiciunea și divizarea Apusului s-au reflectat în Balcani. Statele feudale, fiecare cu problemele lui majore relativ la organizarea internă, erau dezbinate de geloziile și urile lor. Bizanțul, care se înălțase vreme de secole ca o barieră în fața invaziilor dinspre est, nu și-a recăpătat niciodată pe deplin puterea după restaurarea din 1261. Înaintarea otomanilor a fost imens facilitată și de domniile unei serii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
următor, a fost stabilită tot în perioada aceasta. În ciuda faptului că statului aveau să-i fie puse piedici de o serie de grave probleme interne, frontierele din Europa au fost menținute sau extinse cu prețul unor pierderi neglijabile. Conflictele sau geloziile care afectau statele occidentale aveau să fie și ele în avantajul intereselor otomane. Situația aceasta s-a schimbat abia la sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea. Ulterior, coalițiile europene, ai căror membri de frunte au fost Rusia și Imperiul Habsburgic, au reușit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Cu toate că era în posesia atributelor necesare unei căpetenii militare, fiind curajos, înzestrat cu o voință de fier și iscusit, el întîmpina dificultăți mai mari în guvernarea statului. În plus, era normal ca succesele lui pe cîmpul de bătaie să trezească gelozie. În aceste vremuri tulburi, ținuturile sîrbești aveau nevoie mai mult ca oricînd de un guvern central puternic care să fie capabil să organizeze teritoriile aflate sub jurisdicția lui pentru ca forțele lor să fie victorioase. Notabilii locali erau însă deosebit de ostili
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
S-a îndrăgostit nebunește și nu s-a dat dus până nu a cumpărat-o, de la tatăl ei, pentru a o lua de nevastă. Povestea de care se înfioară și acum brăilenii mai în vârstă, spune că negustorul, bolnav de gelozie și-a ucis soția care se pare că-l înșelase. Vreme îndelungată a vuit orașul la dispariția fetei, iar boierul și-a vândut casa și a plecat în Grecia. Zeci de ani casa a dus cu ea blestemul unei căsnicii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
femeile celelalte - care m-au iubit, sărmanele, și mi s-au sacrificat măritându-se, din disperare sau bune conve niențe sociale, cu vreun imbecil sau prost-crescut care le-a dăruit, În toate formele legale, cu boale lumești, le torturează cu gelozii retrospective și Își sug Înaintea lor la masă măselele cariate - nu le am căutat și nu le-am cercetat de unde vin și Încotro le este gândul; și asta numai din pricina acelor timidități fricoase ce Încă mai păstrez În fața apariției lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastră din casă, fostă În serviciul senatorului Dr. Tzapu, care a Îngrijit pe un ofițer al cărui sex se schimba de mai multe ori pe an: când În bărbat și când În femeie. PE CÂT DE ABSURDĂ șI DE PERNICIOASĂ ESTE GELOZIA ÎNĂun trul celor patru pereți ai vieții conjugale, pe atât de fer tilă, de colorată și de piperată poate fi gelozia Între Îndrăgostiți. Cea dintâi poartă În sine germenii dezastrului casnic, cri mele calculate și reci, otrava strecurată În cafeaua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai multe ori pe an: când În bărbat și când În femeie. PE CÂT DE ABSURDĂ șI DE PERNICIOASĂ ESTE GELOZIA ÎNĂun trul celor patru pereți ai vieții conjugale, pe atât de fer tilă, de colorată și de piperată poate fi gelozia Între Îndrăgostiți. Cea dintâi poartă În sine germenii dezastrului casnic, cri mele calculate și reci, otrava strecurată În cafeaua zilnică, buru ienile antiafrodiziace puse sub perna ta și, mai rea decât toate astea de care poți muri și scăpa, cicăleala
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor exclusive? și ați cercetat cumva vreodată racla Sfântului Dimitrie Basarabov de la Mitropolie, cu sertarele ei pline de izmenele, ciorapii și cămășile de noapte ale bărbaților care și-au părăsit femeile pentru altele tot atât, dacă nu și mai rele? Gelozia nu este, cum se pretinde, sinonimă, anexă sau complement necesar al dragostei femeilor noastre, dovadă că apare când dragostea a dispărut, fie Înlocuită de instinctele acapara toare, fie din uzura cotidianului. Gelozia este un parazit, o ciupercă pe obrazul pur
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
altele tot atât, dacă nu și mai rele? Gelozia nu este, cum se pretinde, sinonimă, anexă sau complement necesar al dragostei femeilor noastre, dovadă că apare când dragostea a dispărut, fie Înlocuită de instinctele acapara toare, fie din uzura cotidianului. Gelozia este un parazit, o ciupercă pe obrazul pur al dragos tei, un cancer pe inimă. Gelozia, spune Anatole France, este ca sarea presărată pe gheață: lucrează și topește toată ființa noastră. și, la fel ca gheața, te topești până În noroi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau complement necesar al dragostei femeilor noastre, dovadă că apare când dragostea a dispărut, fie Înlocuită de instinctele acapara toare, fie din uzura cotidianului. Gelozia este un parazit, o ciupercă pe obrazul pur al dragos tei, un cancer pe inimă. Gelozia, spune Anatole France, este ca sarea presărată pe gheață: lucrează și topește toată ființa noastră. și, la fel ca gheața, te topești până În noroi. E un chin și este o rușine. Ești condamnat să știi tot și să vezi tot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
N. Pop, care-și îndrăgea cu adevărat doar copiii, pe Natalița și pe Andrei, ar fi iubit-o cu adevărat și pe Ionela, nevastă-sa. Dacă, bineînțeles, n-ar fi fost pisălogeala ei cu amantele. Atâta ce-l chinuia cu gelozia, că Petruș N. Pop ar fi fost în stare să-și caute una, o iubită, ca să-i facă pe plac. Să poată și Ionela să spună, în sfârșit, ceea ce-i stătea pe limbă din primul an de căsnicie: „Știam eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]