40,327 matches
-
ar putea să capete autoritatea pe care o aveau cîndva Nicolae Manolescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Eugen Simion... Judecățile sale de valoare, vădind lecturi serioase și bun gust, sînt exprimate cu naturalețe cuceritoare. Fără prejudecățile, prețiozitățile sau teribilismele celor din generația lui, Daniel Cristea-Enache analizează și argumentează, relevă calități și defecte, pe un ton ponderat, din care răzbate însă pasiunea cu care trăiește "romanul literaturii". În nr. 354, scriind despre Saludos de Alexandru Ecovoiu, cu ocazia reeditării acestuia în colecția "100
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
naționale, de distorsionare a adevărului istoric și a tradițiilor strămoșești, promovând contracultura și creațiile obscene, decadente" și se cer măsuri contra vinovaților. în apel se specifică faptul că "această campanie este propagată în România îndeosebi de Grupul pentru Dialog Social (Generația 80) și în SUA prin intermediul Centrului Cultural din New York al Consulatului Român (ex. Festivalul dadaist Zen Dada)." Cetățenii cu pricina au solicitat parchetului "efectuarea de cercetări sub aspect infracțional și pedepsirea autorilor" Mihai Gălățanu, pentru poezia O noapte cu patria
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
I.P.J. Brașov care iscălește adresele, colonelul Scurtu Constantin, e informat că poeziile lor au fost citite în două cenacluri. Trec peste menționarea GDS în context, pe care n-o înțeleg (poate că autorii apelului ori colonelul cred că GDS și generația 80 sînt unul și același lucru), spre a veni la semnatarii textului. Nu cunosc toate numele, căci nu sînt un cititor al Gazetei de Transilvania. dl Prelipceanu dă numai trei nume în articolul său: dnii profesori universitari și scriitori Romulus
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
ar fi discutat despre moda de toamnă sau despre noul "make-up" apărut pe piață! Aerul de temeinică, savantă cunoaștere a tot ce ține de lubric, firescul nefirescului te fac să te întrebi de unde a apărut, în numai câțiva ani, această generație nu atât dezinvoltă, cât uluitor de nesimțită? Una din explicațiile succesului femeilor ce folosesc simultan (citez textual!) "și soțul și vibratorul" - ca pentru a dovedi că în odiosul capitalism românesc omul nu e decât anexa... uneltei - provine din ceea ce un
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
demonstrează dl Teodor Tanco în cartea sa Lumea transilvană a lui Ion Creangă, bine hrănită documentar, din această mărturisire a scriitorului valabil e numai descendența transilvană. Așezarea Crengeștilor în Moldova e mult mai îndepărtată în timp, scriitorul fiind a șasea generație din cei care, la început, au trecut munții. Și Călinescu, în cartea sa despre viața și opera lui Creangă, afirmase că "strămoșii lui Creangă, dinspre mamă, s-au tras încoace de prin Maramureș pe la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Familii
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
tineri niște bonzi bătrîni care întunecau orizontul și monopolizau locurile cele mai bune. Este aproape situația în care se găseau La Harpe, Marmontel sau Thomas, ultimii oameni ai Luminismului, moștenitori direcți ai lui Voltaire, d'Alembert sau Diderot, față cu generația în ascensiune a unor Marat, Robespierre, Brissot sau Desmoulins și care le purta un puternic resentiment. Adăugați la asta spectrul fișelor Stasi, obsesia informatorilor, delatorilor și a manipulatorilor: veți obține o tensiune comparabilă cu aceea care-i macină în 1789
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
impunies (penultimul înainte de autobiografica Errata), oferă, la ora culturii imaginii și mașinii electronice, o viguroasă lecție de lectură și de asimilare a culturii, al cărei cîmp, zice el, se îngustează tot mai mult. De ce? Pentru că se subestimează importanța limbajului, pentru că generații de tineri sînt educate fără să aibă idee de gramatică (gramatica este, după Steiner, "muzica gîndirii", ea imprimă unor limbi "o anume sexualitate" care lipsește altora; așa de pildă, "drama lipsei de erotism" a limbii germane ar proveni din faptul
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
imprimă unor limbi "o anume sexualitate" care lipsește altora; așa de pildă, "drama lipsei de erotism" a limbii germane ar proveni din faptul că verbul se află întotdeauna la sfîrșitul frazei ...fiind deja obosit!); last but not least, pentru că lexicul generațiilor de astăzi este din ce în ce mai sărac. O dovadă concludentă: potrivit unui sondaj efectuat de compania americană Bell, vocabularul a miliarde de apeluri telefonice se situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
de nisipuri. Mona-Ra definește un autor fără îndoială citit și inteligent dar ezitant și inconsecvent, cu un flux poetic excesiv în metafore și prețiozități stilistice, un pic naiv când crede că poate asimila formula de succes a vocilor reprezentative ale generației sale. Gheorghe Izbășescu - Mona-Ra, Editura Augusta, Timișoara, 2000, 100 p.
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
de desemnările orale din comunicarea ne- (și contra-) oficială. În anii care au urmat dispariției sale, s-a petrecut o trecere de la revanșă, exorcizare, defulare - la obiectivizare și distanță ironică; folosirea diferitelor "nume" reflectă chiar și diferențe de informație (noile generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Titu Maiorescu? Nimeni nu va putea scrie în viitor istoria literaturii române în ultimul sfert de veac fără a ține seama de contribuția domnului E. Lovinescu" - scria în 1942 Tudor Vianu (în volumul de omagiu adus lui Lovinescu de noua generație de critici). Nimeni, în afară de Tudor Vianu, în anul de grație "revoluționară" 1960. În "permanențele" literaturii lui Tudor Vianu e loc, foarte mult loc, pentru poeți ca Mihai Beniuc și Maria Banuș; nu e loc însă pentru Ion Barbu, căruia criticul
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
romanele lui Mircea Cărtărescu, mai ales cel tradus de Bruno Mazzoni, Travesti. Aș fi vrut să traduc eu cartea asta, dar Bruno mi-a luat-o înainte. Mărturisesc însă că știu prea puțini scriitori tineri, am rămas la cei din generația mea, dintre care îmi place mult de tot în primul rînd Ileana Mălăncioiu, o mare poetă cu care mă aflu totdeauna pe aceeași lungime de undă. O admir de asemenea pe Ana Blandiana, nu doar ca scriitoare, ci și pentru
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul, căci o parte din patrimoniu e încă în manuscris. Am prieteni și în generația tînără și lucrez cu ei cu cea mai mare plăcere, Mircea Vasilescu, de pildă, sau bulgarista Elena Siupiur, care mă ajută în partea de slavistică. Cea mai mare bucurie a mea, cînd vin în România, e să lucrez în bibliotecă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Ierunca spre înțelegerea lirismului dinăuntrul său, palpat cu finețea vibratilă a unor asocieri verbale ce-i aparțin: "Ultimul volum al lui Dan Laurențiu, Privirea lui Orfeu, conturează, fără să retușeze, imaginea unui poet care, spre deosebire de mulți dintre confrații săi de generație, ispitiți în primul rînd de aventura "limbajului", s-a situat altundeva: în spațiul poeziei ca exercițiu spiritual, ca prag și voință de cunoaștere, într-un fel de "centru", nevralgic, în care inspirația - concept atît de dificil și vag în egală
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
ameliorare a predării disciplinei "limba română", lucrările se diferențiază inevitabil în funcție de exigențele programatice ale nivelului de instrucție pe care îl au în vedere. Primele două, corespund etapei didactice (nespecializate) a cărei finalitate o reprezintă optimizarea posibilităților de adaptarea socială a generațiilor tinere la exigențele vieții sociale prin înarmarea lor cu un bagaj minimal de deprinderi și cunoștințe necesare. În acest scop, conformîndu-se în mod strict programelor școlare, autorii își construiesc testele în sensul unei verificări, simultane și corelate, a informației literare
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
aici și nevoia de a-i substitui periodic, pentru a reîmprospăta inventarul expresivității. Acum cîteva decenii, enunțul judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol; cele două cuvinte sînt încă în uz, dar s-au banalizat, iar generațiile mai tinere recurg cu precădere la sinonimele lor, marfă și nașpa. Din punct de vedere gramatical, marfă urmează un model prezent în româna populară și familiară: al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
Roxana Racaru Antologia de critică a lui Ștefan Aug. Doinaș prilejuiește o binevenită (re)întîlnire cu bătăliile canonice și idealurile (și greșelile) poetice ale generației "Labiș", în secțiunile Lampa lui Diogene și Poezie și modă poetică, pentru ca Incursiunile în lirica românească să ne apropie de sunetul clasic din vocea poeților mai vechi (Eminescu, Pillat, Bacovia, Arghezi, Ion Barbu, Blaga, Philippide, G. Călinescu) și, pare paradoxal
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
rusească din 1944, că nu pot s-o numesc altfel, s-a făcut o răsturnare a sistemului de valori voită. Evident cu intenția de a se tăia rădăcinile simțămîntului național. Era foarte clar pentru oricine fusese educat cum fusesem noi, generația mai veche, în spiritul tradițional. Atunci s-a făcut confuzia enormă la școala aceea de scriitori, la pepiniera aceea de scriitori, cum zicea Sadoveanu. Vă aduceți aminte ce se petrecea, n-aveau voie să citească Rebreanu, Arghezi, dar nu mai
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
au îngropat un sistem de valori, sau mă rog l-au îngropat la început de tot, pe urmă mult mai puțin. Trebuie să așteptăm, să avem răbdare, însă să dăm real, totuși, o mînă de ajutor. Nu mă refer la generația de mijloc, care a fost cea mai lipsită de reperele unui sistem de valori, ci la cei trecuți de 55, 60 de ani. Așteptam de la ei așa cu nesaț, cu nerăbdare, o multitudine de tentative de toate tipurile pentru a
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
foarte bine care au fost dascălii. Știm ce s-a întîmplat. Pînă la urmă a fost imitat în Italia și în alte părți. Un fel de frondă tinerească a eliminat pe bătrîni, adică modelul. Fiindcă modelul fatalmente e din altă generație. - E cel care a adunat spiritualicește. - Exact. Cei care strîng n-au început să strîngă, sau nu vor să strîngă cît au strîns ceilalți, sau li se pare că au strîns prea mult și din ceea ce li se cuvenea. Oricum
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cu verva din Gaițele și Ultima oră, cu grotescul din Titanic vals și delicatețea ce străbate uneori Omul cu mârțoaga sau Capul de rățoi. Văzute însă în efervescența anilor dintre războaie, de altfel foarte asemănătoare celei din tulburile noastre vremuri, Generația de sacrificiu, Ce știa satul, Nodul gordian își pierd aerul desuet în favoarea unui soi de istoricitate dintre cele mai interesante. Cu excepția comediei "în trei acte și șase tablouri" Norocul, prea lungă pentru cât de previzibil îi e finalul, moralizatoare până la
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
față toate păcatele dinaintea inspectorului pe care-l cred "de-al lor" și care se dovedește la fel de neîndurător pe cât de îngăduitor se arătase la-nceput. După un prim act plin de promisiuni, de un comic debordant și de bună calitate, Generația de sacrificiu devine, de-a lungul următoarelor două, prilej de caricaturi aproape grosolane și de șarje de morală ieftină ce n-au nimic de-a face cu umorul, ceea ce explică motivele care l-au făcut pe Valjan să-și retragă
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
mai mult cu cât ediția de la Vremea e însoțită de o Addenda (I. Valjan văzut de critică și de el însuși) ce completează, prin documente de epocă, portretul unui om și al vremurilor sale. Pentru conformitate, trebuie spus că volumul Generația de sacrificiu are o prefață, scrisă de Valeriu Râpeanu, a cărei calitate nu-mi permite, din respect pentru cititor, s-o comentez. I. Valjan, Generația de sacrificiu, Ed. Vremea, București, 1998, 317 pag., 20.000 lei
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
de epocă, portretul unui om și al vremurilor sale. Pentru conformitate, trebuie spus că volumul Generația de sacrificiu are o prefață, scrisă de Valeriu Râpeanu, a cărei calitate nu-mi permite, din respect pentru cititor, s-o comentez. I. Valjan, Generația de sacrificiu, Ed. Vremea, București, 1998, 317 pag., 20.000 lei
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
recrutare, de satisfacerea serviciului militar." Dovezile aduse de cercetător nu lasă nici un dubiu: anul acesta, la 18 octombrie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea lui P.P. Negulescu. * Să ne întoarcem la prima pagină, la editorialul lui Cristian Crăciun, intitulat Generație în răspăr și avînd ca temă eterna cherelă literară între tineri și bătrîni. Editorialistul crede că, după '90, conflictul "a reizbucnit în forme schimbate și cu o intensitate greu de bănuit înainte. Franc spus, este vorba de o luptă pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]