6,593 matches
-
de biserică n-ai fost nicicând, dar acu, la bătrânețe, de când ți-a cântat lebăda, parcă ai dat în fiert. Crai-bătrân și fără minte, ar trebui să-ți fie rușine! Țamblac râde cu poftă, fericit că a smuls-o din ghearele disperării: O să pun să-mi cetească popa o molitvă, poate scoate dracii din mine și mă potolesc... Toți bărbații sunteți niște muieratici, păcătoși destrăbălați și stricați până-n măduva oaselor! N-aveți pic de rușine! Vă pierdeți înaintea unei muieri! Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mic pumnal de argint. Soră dragă! Unchiule! Nu mai pot răbda! răbufnește el mânios. Lâncezesc în Cetatea Sucevei! Nu mai pot răbda! V-am rugat să stăruiți! Stăruiți! Să-mi dea odată oștenii făgăduiți! Cu ce-oi elibera Mangopul din ghearele lui Isac, vândutul turcilor?! Vreau Mangopul! Vreau Mangopul! E dreptul meu! Alexandre! Răbdare, Alexandre! îl domolește Țamblac. A făgăduit. Și când Ștefan făgăduiește... Dar, știi și tu, cum să se mai împartă? Când va socoti el, cu vântul în pânze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dorit ea acest lucru. Și totuși soțul ei (de care nu îmi amintesc) o abandonase din cauza unei alte femei. M-a impresionat mult noul ei chip, stăpânit, decent, dar care nu putea ascunde cât de necruțător scurmă în sufletul ei gheara durerii aceleia. Mă recunoscuse, desigur, dar vechea ei simpatie pentru mine nu mai emitea nici un semnal. Acum avea probleme. Trecea prin cea mai grea încercare prin care poate trece o femeie: aceea de a trebui să-i cedez locul alteia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
coleg de-al nostru, de la Gazeta literară, a cam fost strâns cu ușa de un mic „grup de comando”, ceea ce ne-a determinat, dovedindu-ne mai degrabă sentimentali decât principiali, să-i luăm apărarea, să încercăm să-l scoatem din ghearele justiției agresive. Am alcătuit la repezeală un protest împotriva invaziei care a și apărut (colecția Gazetei literare stă mărturie). Lista semnăturilor era deschisă - rețin acest amănunt - de Magdalena Popescu (Bedrosian), proaspăta achiziție a revistei, angajată de Geo Dumitrescu cu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
îl accept, de mult și-a câștigat acest drept. Fiecare din ei are o poziție specifică: de „broască țestoasă”, cel mare, întins pe coapsa piciorului strâns îmbrățișat de labele din față, folosind la nevoie, pentru a-și păstra echilibrul, chiar ghearele, cu botul întors decent spre genunchi (și deci arătându-ne fundul). Mai naiv, mai încrezător și mai repezit, Gălbenuș ni se urcă și ni se așază decis pe piept, cu botul aproape de gură. Ca să-și exprime afecțiunea ce ne-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și ascultă cu atenție. Trage concluzia că se dă ceva și acționează în consecință, țâșnind spre sursa promițătoarelor zgomote. * Programul lor zilnic e uimitor de bine reglat, parcă pe ore, e variat și echilibrat: mănâncă, dorm, fac „gimnastică”, își ascut ghearele, se aleargă (răvășind seismic covoarele de pe hol, executând salturi de câțiva metri și chiar folosindu-ne pe noi drept trambulină), apoi, în mod obligatoriu, se odihnesc, se uită pe fereastră, se mușcă și se bat (nu prea rău însă), după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dragonii, ce erau acoperiți cu patru straturi cornoase în care săgețile nu puteau pătrunde. Unul dintre monștri, cel mai hidos și ignobil, era invulnerabil la săgeți și atunci vulturul a zburat foarte sus, purtând o piatră rotundă și albă în gheare, lăsând-o să cadă în capul monstrului, omorându-l într-o clipă. Această piatră a jucat un rol important, devenind sacră. S-au luptat zile în șir, dar până la urmă păsările au ieșit victorioase. Când războiul s-a terminat, cu toate că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lăsându-ne singuri. Editorul René Coeckelberghs mi s-a părut din prima clipă extrem de antipatic, snob, cu idei pline de provocare. La sfârșit mi-a dăruit o agendă frumoasă, pe care era imprimată emblema lui: un cocoș de lupte cu gheara ridicată; sub imagine erau niște versuri care mi-au fost traduse din suedeză: Ești un cocoș obișnuit cântecul tău prevestește zorile în fiecare dimineață: Cucurigu! trezindu-i pe oameni. Datoria ta nu e una obișnuită. Acest poem mi-a plăcut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
creație: culorile sunt lumini, ele luminează peste tot și în mod special în tablouri. „Vorbind” cu soarele în fiecare dimineață, el îmi arată culorile ca pe niște lumini aparte, în niște litere semănând cu cele ale alfabetului ebraic, cu eleganța ghearelor de păsări, cârlige subtile folosite și pentru fixarea pânzelor nautice. Am impresia că mi se spune ceva concret din care nu înțeleg nimic, dar simt totul. E ceva dincolo de comunicare, un mesaj pentru toate ființele, animate și inanimate. Este momentul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unei astfel de sărbători, prin anul 1983, am stat cu schimbul la rând, câteva zile și nopți pentru a cumpăra carne: eu, soțul și mama. Vânzătoarea mă cunoștea și mi-a dat pentru trei persoane. Am luat prețioasele pungi cu gheare, gâturi și aripi de pui și am încercat să ies din rând. Erau atât de mulți oameni și erau atât de furioși pe mine că obținusem valoroasele tacâmuri, încât mi-au sfâșiat rochia. Am ajuns acasă cu hainele rupte, dar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
1920) se spunea: „menirea lui Petre Carp a fost să arate celorlalți și să arate generațiilor viitoare adevăruri, de la care pornind, să poată făptui trainic și fecund.... Școala sa aiba atunci se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va Înălța atunci, când ale multor contimporani iluștrii vor cădea În ruină.” Concluzii Din rândul politicienilor care au influențat evoluția politică a României, Petre P. Carp s-a făcut remarcat datorită convingerilor pe care și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cetățeni. Prin absurd, chiar dacă politicienii ar fi descins din lumea „îngerașilor” și ar fi avut doar intenții bune, dacă n-ar fi pus umărul la capturarea statului de către conaționali șmecheri care au lansat capitalismul autohton via privatizare, păzindu-se cu ghearele și cu dinții de concurența occidentală, nu cred că puteam scurta semnificativ etapa „contra” în favoarea proiectelor de reformă și dezvoltare. A fost și de înțeles și legitim ca oamenii să își apere interesele de conservare a statu-quo-ului și să vrea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de teologie, Vasile Loichiță (†1958), publica, tot în „Candela”, în 1935, anul morții lui Cotlarciuc, necrologul acestuia. Ion Rusu Abrudeanu, un brav român și un mare apărător și luptător al neamului românesc pentru izbăvirea sa și ieșirea românilor ardeleni de sub gheara tristului Imperiu Austro - Ungar, surprinde în cartea sa, despre primul Patriarh al României, Dr. Miron Cristea, anumite aspecte din viața lui Nectarie. Detalii se mai regăsesc și în alte reviste de specialitate cum ar fi: „Glasul Bucovinei”, „Teologie și viață
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
expresii orice înțeles figurativ, aducând în formă înfricoșetoare vițiul lui Setilă, totul într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme cu turbare Și tot de sete țipă, Când baba tristă pare; La dreapta lui zbură. Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urîte Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul Dracului, Codița Dracului, Ghearele Dracului, Cicala, Sarsailă, Ghimpele, Urzicătorul. GH. TĂUTU, C. V. CARP Cunoscut claselor prin onestele versuri patriotice ("Ș-orcît timp român voi fi, / Nu mă tem că voi pieri!"), Gh. Tăutu (1823-1885) cultivă și el "cîntecul", imitat după Béranger, jucat, cântat, plin de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit de moarte și fără putință de a trăi realmente, să cucerească o rusoaică, o prințesă, însă numai după o desfășurare de forțe imense care să demonstreze virtuțiile sale. Prințesa trebuia salvată din ghearele unei cabale, uimită prin temeritate și talent, prin nobleță de suflet și îndrăzneală. Numai după ce toate aceste piedici presupuse ar fi fost înlăturate, numai atunci inaccesibilul ar fi fost meritat. Nuvelele lui Gib Mihăescu aduc o atmosferă apăsătoare de halucinație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel curat Venit din Alpii cugetării pure, Sunt în adâncul meu ca o pădure Din care păsările guralive au zburat. Poetul fuge după năluca Gloriei, văzută romantic, ca o putere demonică: O simt mereu în mine cum se zbate Și gheara ei sub fruntea mea străbate Și-mi răzvrătește gândurile toate... Mă scurmă gheara-i otrăvită și adâncă; Și sufletul, bucată cu bucată mi-l mănâncă; Și-n mine-ntemnițată ca-ntr-o cușcă Zbiară și mușcă... Apoi aspiră la voluptăți mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădure Din care păsările guralive au zburat. Poetul fuge după năluca Gloriei, văzută romantic, ca o putere demonică: O simt mereu în mine cum se zbate Și gheara ei sub fruntea mea străbate Și-mi răzvrătește gândurile toate... Mă scurmă gheara-i otrăvită și adâncă; Și sufletul, bucată cu bucată mi-l mănâncă; Și-n mine-ntemnițată ca-ntr-o cușcă Zbiară și mușcă... Apoi aspiră la voluptăți mai sublime, la topirea în flacăra solară. Spiritul îi e zbuciumat de duhuri negre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
maturitatea apare viguroasă. Strofele, tot austere, aride, au o cădere grea și festivă. Ceea ce mai înainte putea să apară ca problemă are acum vibrația unei situații ineluctabile. Unica temă rămâne mereu spaima întunecată de moartea individuală și de stingerea universală. Gheara setei de glorie se convertește în speranța amară că Poezia poate fi o cale de mîntuire: M-atîrn de tine, Poezie, Ca un copil de poala mumii, Să trec cu tine puntea humii Spre insula de veșnicie La capătul de dincolo
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau a fi binecuvîntat cu o nouă viață. După secolul V î.e.n. nu se mai găsesc în resturile arheologice aseme- nea statuete, dovadă clară că pe capul ivriților și filistenilor a fost impus cu feroci- tate de către Ezra și Nemeea, gheara nevăzută a lui Iahwe. Aceasta este perioada istorică de formare a mozaismului. În localitatea Năeni, județul Buzău, s-au descoperit morminte ale geților din epoca bronzului timpuriu. Ele sînt săpate într-un deal de calcar ca niște găuri ori-zontale în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu două camere și presupus a fi de origine getă sau sarmată după gîndirea arheologilor a fost datat pentru secolul lV î.e.n. Pe o cupă găsită aici se vede Șaue sau fenixul care are în cioc un pește iar în gheare un miel. Este caracte- ristic moțul de pe cap care pornește de pe cioc și se întinde deasupra spatelui pînă aproape de coadă. Tezaurul descoperit la Peretu, județul Teleorman, în anul 1971, a fost găsit într-un mormînt ,,traco-get” de pe la mijlocul secolului lV
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cei mai viteji, cei mai buni și conștiincioși fii ai Bisericii Ortodoxe Române. Ea a izvorât dintr-o necesitate vitală și a fost călăuzită de cele mai nobile intenții, și a cheltuit cea mai valoroasă energie morală pentru salvarea din ghearele morții a neamului românesc. Pentru salvarea neamului din situația excepțional de dezastruoasă, a fost silită, constrânsă să se folosească de mijloace excepționale. Dușmanii neamului românesc și ai țării românești au silit Mișcarea Legionară să recurgă la mijloace de salvare excepționale
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ele. Trohanterele picioarelor posterioare mai lungi decât cele anterioare și mediane. Femurele înguste la bază, apoi ele sunt măciucate. Tibiile înguste și drepte. Primele 4 articole tarsale au o lungime egală, metatarsul fiind la fel de lung cât articolele 3-4 luate împreună. Ghearele mici. În fauna Românie o singură specie răspândită în Banat. Leptomastax mehadiensis Frivaldszky Corpul roșcat și lucios. Capul cu ochii mici dar bine vizibili. Fruntea după ochi prezintă câte un păr supraorbital. Pronotul neted, aproximativ la fel de lung și de lat.
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
apicală, vârful tibiilor fiind îngustat. La nivelul tibiilor sunt întotdeauna prezenți zimți, peri sau țepi ascuțiți. Tarsele trimere, cu articolul 1 și 2 reduse, articolul 3 tarsal fiind lung și subțire. Pretarsele adesea îngustate în dreptul tibiilor. Vârful metatarselor prezintă între gheare un păr scurt, la reprezentanții genului Ptenidium vârful metatarselor este butonat. Abdomenul este constituit din 8 tergite și 7 sternite bine conturate. Primul sternit abdominal este puțin mai lung decât sternitul 2. Ultimul sternit poate fi rudimentar, transvers la ♂, sau
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră, de la crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei ucigași de Dumnezeu. Înverșunarea luptei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]